Autor: Ilias Gabriel

Studiu Al Jazeera: Pe ce loc se situează România în clasamentul cheltuielilor pentru apărare, educație și sănătate

În 2025, cheltuielile globale pentru război au ajuns la 2,88 trilioane de dolari. Țările investesc mult mai mulți bani în armate, dar ce se întâmplă cu alte domenii care ar putea rămâne neglijate, precum învățământul?  Cum rămâne cu sistemul medical după ce în 2020, lumea a fost devastată de pandemia de COVID-19, rezultând peste 7 milioane de decese? Armatele lumii au cheltuit 2,88 de trilioane de dolari în 2025. Potrivit Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm, reprezintă o creștere cu 2,9% față de 2024. Într-un infografic, Al Jazeera  explică creșterea militarizării globale, precum și cheltuielile pentru educație și sănătate. În 2025, cei mai mari cinci cheltuitori militari au fost SUA (954 miliarde $), China (336 miliarde $), Rusia (190 miliarde $), Germania (114 miliarde $) și India (92 miliarde $). Urmează Marea Britanie cu 89 miliarde de dolari și Ucraina, cu 84 de miliarde de dolari, țară aflată în război cu Rusia din 2022. SUA cheltuiesc pe apărare cât șase țări la un loc Cheltuielile lor reprezintă  58% din cheltuielile globale pentru apărare. SUA a rămas în contuare, de la an la an, cel mai mare cheltuitor militar de la cel de-al Doilea Război Mondial.  SUA cheltuiesc anual pe apărare cât China, Rusia, Germania, Marea Britanie, India și Ucraina la un loc. Din 1949, SUA au cheltuit 53,5 trilioane de dolari pe armată. SUA a crescut bugetul de  la 284 de miliarde de dolari în 1950 la 788 miliarde de dolari în 1953, ca urmare a pierderilor suferite în Războiul din Coreea. Cheltuielile anuale au crescut la 1 trilion de dolari în anii 1960, după trimiterea trupelor americane în Vietnam. Și bugetul pentru apărare a continuat să tot crească când cursa înarmării nucleare dintre SUA și URSS s-a intensificat la mijlocul anilor 1980, ajungând la 1,7 trilioane de dolari. Finalul Războiului Rece a făcut ca SUA să scadă cheltuielile pentru apărare pentru prima oară în 1991, la 1,4 trilioane de dolari.  După atacurile de la 11 septembrie 2001 și războaiele din Orientul Mijlociu, SUA au crescut cheltuielile pentru apărare la 2 trilioane de dolari în 2009. Țara care a crescut cel mai mult bugetul pentru apărare per capita este Qatar. În 2006, bugetul pentru apărare per capita era 2.000 de dolari. În 2025, a ajuns la 5.000 de dolari. În timp ce secolul 20 a fost definit de armate mobilizate în masă din înrolări chiar forțate, blindate grele și putere aviatică, apărarea de azi presupune mai degrabă aeronave fără pilot (drone comandate de la distanță), inteligență artificială, infrastructură digitală și sisteme autonome. Departamentul Apărării din SUA și Pentagon deja au încheiat contracte cu companii de inteligență artificială, precum OpenAI și încearcă să convingă și Anthropic, în timp ce Israel are parteneriat cu Palantir. În 2025, Ucraina a devenit țara care cheltuiește cel mai mult pe apărare din bugetul guvernamental după ce a fost invadată de Rusia în 2022: 39,6%. În raport cu alte țări investește considerabil în sănătate din cauza numărului mare de răniți rezultați de pe urma bombardamentelor: 8,2%. Numai 5,1% ajung în educație. Israel, țară aflată în războaie pe fronturi multiple cu Hamas în Fâșia Gaza, cu Hezbollah în sudul Libanului, cu rebelii Houthi în Marea Roșie și cu Iranul, a devenit a treia țară care investește în apărare: 7,8%. 5,9% se duc în educație și 7,1% în sănătate. Țara adversară, Iranul, a investit 6% în sănătate, 2,8% în educație și 2,1% în apărare. Rusia, țara care a invadat Ucraina din 2022,  este pe poziția a patra: 7,5% în apărare, 7% în sănătate, dar numai 4,2% în educație. Este de remarcat cât de mult investește Danemarca în sănătate: 9,5%. Însă, în apărare investește la nivelul cerut de Donald Trump în primul mandat, numai 3,3%. SUA, cea mai mare putere militară de pe planetă, investește 3,1% din PIB în cheltuielile militare (care înseamnă ENORM, cât șase puteri militare la un loc), 5,4% în educație și 17,4% în sănătate, enorm de mult, deși mulți cetățeni americani  se plâng de costurile enorme din sănătate dacă nu dispun de asigurările medicale „Obamacare”.  Administrația Trump a solicitat Congresului să-i acorde 1,5 trilioane de dolari pentru bugetul de apărare în 2027.  SUA se află în război cu Iran din februarie 2026. Finlanda, Suedia și Regatul Unit sunt considerate „repetenții clasei” din perspectiva președintelui Donald Trump. Acestea investesc enorm în educație (6-7%) și sănătate (în jur de 9-12%), dar foarte puțin în apărare (sub 2,6%). Franța investește 11,8% în sănătate, dar 2% în apărare. România este pe locul 42 în clasament la cheltuieli pentru apărare în 2025, în situația în care se învecinează cu o țară aflată în război cu Rusia de 4 ani. În 2025 a investit 5,8% în sănătate, cu mult sub Ucraina și alte state vestice. Bugetul pentru educație este foarte mic  în comparație cu alte state: 3,3%. Iar la apărare, România a cotizat numai 2,3%, cu mult sub cerințele lui Trump. Republica Moldova, condusă de Maia Sandu,  a investit 6,7% în sănătate, 6,6% în educație, dar numai 0,6% în apărare. Sursa Foto: Al Jazeera Autorul recomandă: Costul războaielor Statelor Unite din ultimii 76 de ani, în bani cheltuiți și militari pierduți: De la Coreea la Iran

Semne de întrebare ale investitorilor, după prăbușirea acțiunilor unei companii la Bursa de Valori București. Vânzări de milioane înaintea unui anunț de restructurare

O serie de tranzacții și decizii desfășurate în ultimele luni în jurul Grup Șerban Holding (GSH), emitent ce activează în mai multe domenii din agricultură, ridică semne de întrebare în rândul investitorilor. Acțiunile GSH s-au prăbușit în ședințele de tranzacționare și au pierdut peste jumătate din valoare, iar un investitor la Bursa la Valori București a făcut o cronologie a evenimentelor care indică cum acționarul grupului a vândut acțiuni de milioane de lei înainte ca restructurările companiei să devină publice. Interagroaliment cere deschiderea procedurii de insolvenţă, acțiunile se prăbușesc Interagroaliment, parte din Grup Șerban Holding, a solicitat la mijlocul lunii aprilie deschiderea procedurii de insolvență. Grupul Șerban Holding a anunțat că această decizie a fost luată din cauza pierderilor și a prețurilor mari la motorină, îngrășăminte și semințe, dar și din cauza evoluției nefavorabile a prețurilor cerealelor. Interesant este faptul că decizia grupului a apărut în spațiul public înainte cu aproximativ 2 ore ca Bursa de Valori București să anunțe suspendarea temporară a companiei de la tranzacționare. Sursa: Bursa de Valori București De la începutul anului, titlurile GSH și-au pierdut aproape jumătate din valoare, cu un declin cumulat de 44,5%, dar, după solicitarea deschiderii procedurii de insolvență, acțiunile companiei au scăzut cu 25,77%. „Sectorul agricol a fost şi continuă să fie afectat de dificultăţi generate de nivelul ridicat al preţurilor la inputurile agricole, inclusiv motorină, îngrăşăminte şi seminţe, precum şi de evoluţia nefavorabilă a preţurilor cerealelor, care, în cel mai bun caz, au stagnat, iar în numeroase situaţii au înregistrat scăderi. Această tendinţă s-a manifestat în sectorul agricol pe parcursul ultimilor ani şi a determinat retragerea din activitatea de trading de cereale a unui număr semnificativ de operatori din piaţă”, a transmis Nicolae Şerban, unul din antreprenorii care controlează grupul Șerban Holding. Compania a avut o cifră de afaceri de 461 de milioane de lei în 2024, ultimul an pentru care există date disponibile, în scădere de la 500 de milioane de lei. Raportat la cifra de afaceri consolidată a grupului de 600 de milioane de lei în același an, filiala insolventă a generat singură aproximativ 77% din veniturile totale, ceea ce explică amploarea reacției bursiere. Cronologia acțiunilor Șerban Holding În contextul în care acțiunile au scăzut abrupt, Marius Alexe, investitor la BVB, a publicat pe pagina sa de Facebook o cronologie a evenimentelor care sugerează neconcordanțe între vânzări de acțiuni de 4,1 milioane de lei și anunțul oficial al restructurărilor din companie. Pe 2 februarie 2026, Nicolae Șerban, unul dintre acționarii companiei, a vândut acțiuni în valoare de aproximativ 4,1 milioane de lei. Interesant este că, la acel moment, nu exista niciun raport care să arate că banii respectivi au fost folosiți pentru creditarea companiei. La mai puțin de o săptămână, pe 8 februarie, același acționar a convocat Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) pentru înlocuirea sa din funcția de administrator. Ulterior, pe 18 martie, acesta a votat împotriva propriei propuneri, fără ca motivele acestor schimbări de poziție să fie explicate public. Situația a devenit tensionată pe 24 martie, atunci când compania a anunțat concedierea a aproximativ 81 de angajați și reorganizarea activității. Nici de această dată investitorii nu au primit detalii cu privire la cauzele care au dus la aceste măsuri. Momentul decisiv a venit, joi, 16 aprilie, atunci când au apărut informații cu privire la intrarea în insolvență a uneia dintre firmele din grup, Interagroaliment. Informația a fost făcută publică cu întârziere de Bursa de Valori București, iar tranzacționarea acțiunilor a fost suspendată temporar. Scăderea bruscă a acțiunilor ridică semne de întrebare în rândul investitorilor În acest context, investitorii au început să-și pună semne de întrebare cu privire la legitimitatea evenimentelor: „Problemele companiei au apărut brusc între 2 și 8 februarie 2026? Sau domnul Șerban a tranzacționat pe baza unor informații privilegiate?” Suspiciunile investitorului Marius Alexe vizează conceptul „insider trading”, care presupune utilizarea unor informații confidențiale, nepublice, „privilegiate” pentru a obține profit pe piața de capital. „În loc să spună situația reală, a vândut acțiuni, iar banii au intrat în buzunarul dumnealui? Ca de obicei, nu vom afla niciodată. Pentru că totul e minunat pe bursa noastră, așa cum vor să audă sponsorii”. În România, practica este ilegală, iar principala autoritate responsabilă cu supravegherea pieței financiare și combaterea acestui tip de practici este Autoritatea de Supraveghere Financiară. De altfel, scăderea bruscă a acțiunilor Grup Șerban Holding a avut efecte directe, în special asupra investitorilor de retail, și  a pus semne de întrebare privind informațiile publicate despre companiile listate la Bursa de Valori. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Bursa de la București bate toate bursele din Europa la câștigurile investitorilor. Franța și Germania roșesc de invidie. Cum s-a ajuns aici Războiul din Orientul Mijlociu zguduie piețele globale. Bursele din întreaga lume au deschis „pe roșu” în primele ore de tranzacționare

Robo-polițiștii în China. În Shenzhen, mulțimi de oameni s-au adunat pentru a-i urmări pe roboți la lucru

Nu mai este demult o noutate că Republica Populară Chineză a luat avânt în robotică. Patrule de polițiști operează deja în Shenzhen, unde mulți oameni s-au adunat să-i urmărească cum își îndeplinesc îndatoririle. Potrivit South China Morning Post, cea mai populată țară comunistă din lume se confruntă deja cu o rată ridicată a șomajului în zonele urbane din cauza automatizării: 5,4%. În China, roboții sunt implementați la scară largă Portofoliul de comenzi al UBTECH este colosal, iar primele loturi sunt trimise imediat celor mai mari jucători din industrie: BYD, Geely, FAW-Volkswagen, Dongfeng și Foxconn. Roboții vor fi implementați în producție și logistică, unde este importantă funcționarea non-stop fără pauze. Primele meciuri de fotbal și maratoane cu roboți au loc în China China ar plănui să implementeze roboți în toate aspectele cotidiene ale vieții. Astăzi, chinezii se amuză când îi văd cum joacă fotbal, Mâine, ar putea ajunge să înlocuiască fotbaliștii umani în totalitate. South China Morning scrie că guvernul chinez a lansat inițiativa „AI+” în luna august pentru un nou stimul economic. Pe 10 octombrie, oficiali și experți au publicat o serie de analize în jurnalul oficial E-Government, precum și planuri despre cum China ar putea fi dezvoltată prin politica „AI+”. Din anul 2035, roboții nu vor înlocui doar muncitorii din fabrici, dar și angajații din instituțiile guvernamentale. Vor exista roboți care vor fi bone și însoțitori pentru copii, fie îngrijitori pentru vârstnici. Patrule de roboți se vor deplasa pe străzi China are în vedere să introducă și câinii-roboți de patrulare, care vor servi drept noii „polițiști” ai viitorului. Aceștia pot filma, detecta suspecții și pot să le transmită mesaje cetățenilor. Experții cred că patrulele mixte om-robot vor deveni o normă în marile orașe din China: de la monitorizarea traficului și prevenirea accidentelor la gestionarea dezastrelor naturale. Sursa Video: China Pulse Autorul recomandă: China va trimite un telescop în spațiu, considerat a fi de „300 de ori mai performant” decât Hubble de la NASA. Va putea studia materia întunecată

Jumătate dintre oamenii generației X s-ar putea pensiona la vârste mai înaintate din cauza scumpirilor și a stagnării salariilor

Numai 38% dintre americanii generației  X mai cred că se pot pensiona la timp, la vârsta la care și-au planificat inițial.  Inflația care persistă de câțiva ani le erodează capacitatea salariaților de 50-60 de ani să mai economisească lunar. Cel mai devreme, americanii (bărbații și femeile) se pensionează de la 62 de ani. Însă, aceștia riscă să aibă cu 30% mai puține beneficii. În medie, americanii se pensionează de la 66-69 de ani. Cei care își amână pensionarea până la 70 de ani pot avea cu 25% beneficii mai mari. 50% dintre americanii de 50-60 ani nu pot să economisească După ce au experimentat în tinerețea lor o perioadă de înflorire în cultură, divertisment și o creștere graduală a nivelului de trai până la vârsta adultă, oamenii generației X nu vor avea parte de o pensionare ușoară. În România, ca-n multe state din Europa afectate de „îmbătrânirea populației”, persistă teama că statul social nu va putea asigura pensiile. Unele state, precum Franța, deja au crescut vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani.  În SUA, planul pensionării la timp s-a transformat  într-o rugăciune. Potrivit unui sondaj citat de Fox News, aproape 50% dintre angajații Generației X și-au amânat pensionarea, mulți invocând stagnarea salariilor, creșterea costurilor vieții și lipsa economiilor în bani lichizi. Anxietatea financiară este mare în rândul cohortei Gen X „Pentru angajatori, aceasta nu este o problemă. Anxietatea financiară în timpul anilor de vârf ai carierei poate afecta concentrarea și implicarea”, scriu cercetătorii PwC. „Dacă riscurile sunt clare, întrebarea este de ce mai mulți angajați nu iau măsuri. Nu este vorba de o lipsă de dorință. Majoritatea angajaților își doresc stabilitate, încredere și să simtă că dețin controlul. Dar mulți nu se simt echipați să ajungă acolo.” 25% din forța de muncă trăiește fără un fond de urgență pentru incidente neprevăzute. 50% nu pot face față cheltuielilor de bază ale gospodăriei. 49% spun că salariile nu țin pasul cu costurile tot mai mari. Cheltuielile cresc mai repede decât veniturile. Pentru că mulți americani din Gen X nu își permit să renunțe la locurile de muncă actuale, întreaga scară corporativă stagnează. 41% din forța de muncă vizată consideră că nu are instrumentele necesare pentru a gestiona o criză financiară de amploare. Ce se va alege de societatea americană dacă tot mai mulți americani își amână pensionarea? Apar riscuri de afaceri. Companiile se confruntă cu costuri mai mari. Talentele mai în vârstă ocupă locurile mai mult decât se așteaptă. „Atunci când angajații apelează la fondul de pensii anticipate sau își amână complet pensionarea, fenomenul afectează mai mult decât finanțele personale și scurgerile de fonduri de pensii. Poate avea impact asupra planificării forței de muncă,  poate influența costurile asistenței medicale, momentul succesiunii ș istabikitatea generală organizațională”, a spus Nick Nefouse, directorul global al departamentului de pensii de la BlackRock. Generația care a crescut cu muzica lui Michael Jackson, AC/DC Madonna și QUEEN Gen X este  cohorta demografică dintre anii 1960 și 1980. A urmat după generația „baby-boom”. Și a fost urmată de generația „milenialilor”. I se mai spune generația „cu cheia la gât”. Copiii născuți între anii 1960 și 1970 au experimentat efectele scumpirilor a  două crize petroliere. Prin urmare, mamele erau nevoite să muncească la fel ca tații. Deci, copiii se întorceau de la școală cu cheia la gât. Cu toate că lumea vestică era dominată de conservatorism, ideologiile liberale, mișcările pentru protejarea mediului,  feminismul și rata  divorțurilor erau în ascensiune. I se mai spunea și „generația MTV”: adolescenții din anii 1970-1980 ascultau genurile de muzică dance-pop, punk-rock, disco,  hip-hop, heavy metal, rock alternativ, rave și grunge. Este prima generație care a crescut cu jocurile video. Iar tinerii est-europeni din această cohortă demografică au experimentat prăbușirea comunismului și tranziția la capitalism. Sursa Foto: Envato/ Shutterstock Autorul recomandă: Ce pensie primește un pensionar din București, după 42 de ani de muncă. Are stagiu complet de cotizare și puncte de stabilitate incluse

Aproape 8 miliarde a pierdut România de când salvatorii au preluat puterea

România s-a transformat în „campioana banilor pierduți”. Iar sumele sunt uriașe. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), țara noastră a avut acces la o finanțare inițială de aproximativ 29,2 miliarde euro. Ulterior, planul a fost ajustat – pentru a include și noul capitol REPowerEU -, iar în decembrie 2023 s-a ajuns la suma de 28,5 miliarde euro. Pentru a accesa fondurile europene, România ar fi trebuit să respecte mai multe „jaloane”, să facă reforme și investiții. Totul s-a transformat, însă, într-un adevărat calvar financiar. „Salvatorii” care au redactat PNRR – Cristian Ghinea de la USR a fost cel care a coordonat întreaga „acțiune” – nu au putut implementa ceea ce chiar ei au promis pentru România. Acum, în anul 2026, tot „salvatorii USR ai României” sunt în coaliția de guvernare, alături de PNL și UDMR, după ce social-democrații au retras sprijinul premierului Bolojan. Numai că, de când premierul Ilie Bolojan a preluat mandatul, în data de 20 iunie 2025, România a pierdut aproape 8 miliarde de euro din PNRR. Gândul prezintă cronologia unui adevărat dezastru financiar. România, „pariorul” european care pierde mai mult decât câștigă Din păcate, România s-a dovedit a fi un „jucător” inconstant. Seamănă din ce în ce mai mult cu un parior care pierde mai mult decât câștigă. Se bucură atunci când norocul îi surâde, dar apoi pierde tot ceea ce a câștigat. Numai că, în speța „PNRR”, cei care pierd pe termen lung sunt chiar românii. PNRR a fost elaborat în anul 2021, în mandatul Guvernului Cîțu. La guvernare se afla coaliția PNL-USR-UDMR. Responsabilul a fost Cristian Ghinea, fost ministru USR al Investițiilor și Proiectelor Europene. Planul elaborat de România a fost oficial adoptat de Comisia Europeană pe 27 septembrie 2021. De atunci, România a pierdut, din cauza unor reforme incomplete, întârziate sau – pur și simplu – făcute după ureche, aproape 8 miliarde de euro. Pentru România, PNRR este o „nucă tare”. Guvernul Bolojan o aduce din condei În plină vacanță de 1 Mai, atunci când românii sunt atenți la cu totul alte lucruri și mai puțin la subiectul arid „PNRR”, România a pierdut încă o tranșă din PNRR – 458,7 milioane euro. (mai multe detalii AICI) În mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume la care ar fi avut acces România. Numai că mai multe reforme nu au fost îndeplinită satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Comisia Europeană a decis, însă, că patru jaloane importante nu au fost rezolvate așa cum ar fi trebuit, iar asta costă. Dragoș Pâslaru – ministrul Fondurilor Europene – a anunțat suma imensă pe care România a pierdut-o. Acesta a încercat să prezinte o și o variantă „optimistă”. România a reușit să recupereze animite sume, numai că pierde cu mult mai mult decât recuperează. Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene Pe cererea de plată nr. 3 din PNRR, România recuperează 350,7 milioane de euro – care fuseseră suspendate. Totuși, România pierde 458,7 milioane euro, pentru că reformele ori nu au fost făcute cum trebuie, ori s-au făcut cu întârziere, ori nu s-au făcut deloc. Pe segmentul „reforma pensiilor speciale”, 231 milioane euro au fost suspendate. România recuperează 166 milioane euro. Al treilea jalon – companiile de stat din energie. România pierde 180 milioane euro și recuperează 48 milioane euro. Al patrulea jalon – companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. România pierde 15,4 milioane, reușește să recupereze 4,5 milioane euro. Bruxellesul nu-ți bagă în traistă. România ia puțin cu o mână și dă mult mai mult cu alta După cum se poate observa, România ia cu o mână și dă mult mai mult cu alta, pierderea unor sume uriașe din PNRR fiind o tristă realitate finaciară. Potrivit specialiștilor, pierderea a jumătate de miliard de euro din PNRR este consecința numirilor pe interese politice în companiile de stat și a unei gestionări deficitare din partea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). (alte informații AICI) Până acum – luna mai 2026 -, România a înregistrat pierderi și reduceri semnificative ale fondurilor alocate prin PNRR. Suma totală este de peste 7,5 miliarde de euro. Cauzele? Nu numai recalculările economice, ci și faptul că România nu a îndeplinit reforme-cheie (așa-numitele „jaloane” impuse prin PNRR). De la Bruxelles ți se dă, se poate spune, dar nimeni nu-ți bagă și în traistă. Iar România, într-o perioadă de austeritate impusă de mpsurile dure luate de premierul Ilie Bolojan, „bifează” eșec după eșec și în PNRR. Ilie Bolojan, premierul „austerității” / Foto – Mediafax PNRR, cronologia unui DEZASTRU 2023 – Reducerea de 2,1 miliarde euro (granturi) În anul 2023 a avut loc o ajustare în PNRR. Suma de 2,1 miliarde euro a fost tăiată oficial din componenta de granturi. Este vorba despre fonduri europene nerambursabile, având ca scop susținerea investițiilor, dezvoltării afacerilor și tranziției verzi și digitale. România a avut o creștere economică mai mare decât prognoza inițială făcută în anul 2021. Totul părea a fi în „grafic”. Regulamentul european prevede ajustarea sumelor nerambursabile în funcție de performanța PIB-ului real față de cel estimat. Însă ceea ce părea a fi un bun început de drum s-a transformat într-un haos pe care autoritățile încearcă să îl „cosmetizeze. 2025 – octombrie – România pierde 7 miliarde de euro (credite) În luna octombrie a anului 2025, atunci când Ilie Bolojan era deja premier, România a pierdut accesul la aproximativ 7 miliarde de euro din componenta de împrumuturi (credite cu dobândă subvenționată). (mai multe detalii AICI) Cauza principală a fost întârzierea reformelor critice care ar fi permis tragerea acestor fonduri înainte de termenele limită intermediare. 2026 – februarie – 231 de milioane euro au fost suspendate În contextul Cererii de Plată nr. 3 – din cauza eșecului reformei pensiilor magistraților și a amânărilor repetate de la Curtea Constituțională (CCR) – sumade 231 milioane euro a fost suspendată. Premierul Ilie Bolojan nu și-a asumat nicio vină și a descoperit „țapul ispășitor”, respectiv chiar Curtea Constituțională

Chat-urile salvate pe Google Messages dispar subit pentru utilizatorii Samsung. Cu tot cu poze și clipurile mai vechi

Chiar dacă a fost anunțată cu ceva timp înainte, decizia Samsung de a închide aplicația Samsung Messages lovește în mod special posesorii de dispozitive Galaxy care au ascultat și au setat Google Messages ca și aplicație de mesagerie implicită. Schimburile de mesaje avute cu iubita care te-a părăsit între timp, pozele cele mai… memorabile pe care le credeai la loc sigur în aplicația Google Messages, migrată la un moment de la defuncta aplicație Samsung Messages, ar putea să dispară chiar în timp ce accesezi lista de chat-uri. Explicația tehnică ar fi că istoricul de chat-uri migrat la Google Messages nu a venit la pachet și cu o deconectare definitivă de vechia arhivă Samsung Messages. Așa că atunci când compania sud-coreeană a decis să „scoată serverele din priză”, ștergând orice urmă despre aplicația defunctă, măsura a avut ramificații dincolo de ecosistemul Samsung. Dintr-o dată, utilizatorii care se considera mutați cu totul în ecosistemul Google Messages s-au văzut cu arhiva de mesaje redusă la momentul instalării aplicației furnizată de Google. Adăugând la „adrenalina” momentului, utilizatorii care foloseau Google Messages chiar la momentul aceste schimbări au putut vedea cum întregi calupuri de mesaje și poze dispar din chat-urile salvate. Aparent, problema care afectează cu precădere utilizatorii din ecosistemul Samsung Galaxy este fără soluție. Chat-urile șterse automat au dispărut definitiv. Aparent, și utilizatorii de telefoane Pixel se confruntă cu probleme similare, însă răspândirea acestui „fenomen” ar fi ceva mai redusă. Dacă te regăsești într-o astfel de situație, chat-urile tale ar putea fi încă prezente pe un dispozitiv deja autentificat, dar pe care nu l-ai pornit de ceva timp. În acest caz, pornirea telefonului fără conexiune la internet ar putea bloca sincronizarea/ștergerea arhivei de mesaje, atât timp cât chat-urile respective se află încă în memoria locală a dispozitivului. Back to top button

Unde verifici documentele tehnice ale cadastrului dacă ești plecat din localitate sau din țară

Pe durata desfășurării lucrărilor de înregistrare sistematică a proprietăților apar frecvent situații în care proprietarii/deținătorii nu se află în localitate. Aceștia pot fi plecați temporar în alte localități sau în străinătate, însă procesul de înregistrare sistematică continuă și în absența lor. Conform procedurii, înregistrarea sistematică a imobilelor, gratuit pentru cetățeni, are loc fără a fi condiționată de prezența proprietarilor. Pentru a verifica dacă în zona în care se află imobilul vizat sunt în desfășurare lucrări de înregistrare sistematică, proprietarii se pot adresa primăriei din localitate sau pot consulta platformele online dedicate, disponibile la adresele http://www.ancpi.ro/pnccf_docs2/index.php și https://www.ancpi.ro/pnccf/stadiu-lucrarilor.html. Procesul de înregistrare sistematică este structurat în etape bine definite, astfel încât imobilele să poată fi identificate și înscrise în mod corect, pe baza informațiilor colectate din mai multe surse disponibile. Cum sunt identificate imobilele în lipsa proprietarului În absența proprietarului, prestatorii lucrărilor de înregistrare sistematică utilizează documentele existente în arhiva oficiului de cadastru și publicitate imobiliară sau a altor instituţii şi autorităţi publice, precum și datele și informațiile din evidențele primăriei. Pe baza informațiilor și documentelor puse la dispoziţie, chiar şi în lipsa proprietarului, prestatorul lucrărilor, cu ajutorul reprezentantului primăriei, poate identifica imobilele şi realiza măsurătorile în teren necesare pentru stabilirea amplasamentului și a suprafeței imobilelor. În multe cazuri, identificarea se poate realiza și cu sprijinul vecinilor, care pot oferi informații utile privind delimitarea proprietăților. Rolul verificării ulterioare a documentelor tehnice de către proprietari După finalizarea lucrărilor la teren și întocmirea documentelor tehnice cadastrale, proprietarii/deținătorii trebuie să verifice datele privind imobilele de interes (amplasament, suprafața și titularii drepturilor înscrise). Chiar și în situația în care sunt plecați din țară sau din localitate, în perioada de 60 de zile aferentă afișării publice, proprietarii/deținătorii imobilelor care fac obiectul înregistrării sistematice au posibilitatea de a consulta documentele tehnice ale cadastrului, de a verifica corectitudinea informațiilor şi de a solicita corectarea eventualelor erori/neconcordanțe, prin formularea unei cereri de rectificare. Documentele tehnice cadastrale sunt disponibile pe perioada publicării pe pagina de internet a ANCPI https://www.ancpi.ro/pnccf_docs/ Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară derulează Faza II a Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, cofinanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF) 2021–2027. Proiectul este fazat, continuând investițiile demarate inițial prin Programul Operațional Regional (POR) 2014–2020. Lucrările sunt gratuite pentru deținători și vizează înregistrarea imobilelor (case și terenuri) din 660 de comune, cu o suprafață estimată de peste 5,7 milioane de hectare. Află mai multe informații pe: https://www.ancpi.ro/pnccf/stadiu-lucrarilor.html. FĂ PASUL CEL MARE CĂTRE ÎNREGISTRARE!  PENTRU PROPRIETATEA TA. Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, prin Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF).

Pensii cu 60% mai mari pentru această categorie de pensionari: 1.200.000 de români sunt afectați

Pensii cu 60% mai mari pentru această categorie de pensionari. 1,2 milioane de români sunt afectați. Există o țară în Europa unde 1.200.000 de români iau o pensie mai mare decât au contribuit. Urmează, însă, falimentul. În Spania, se contribuie prea puțin, de către un număr prea mic de angajați. În schimb, cresc pensiile în mod constant, iar numărul pensionarilor este tot mai mare. În România se întâmplă un proces similar. Numărul pensionarilor va crește cu 1.000.000 în următorii 3-4 ani. Din păcate, numărul nașterilor va fi la jumătate. Nu va trece mult până când numărul pensionarilor va fi egal cu al angajaților. În prezent, sunt 4 pensionari la 5 angajați. Pensiile trebuie indexate cu inflația potrivit legii, la fiecare 1 ianuarie al anului. Nu mai există, însă, bani. O creștere cu 1% anuală a pensiilor înseamnă un efort bugetar de 250.000.000 euro. La data de 1.01.2027 indexarea în România ar trebui să se facă cu 13%. Costul indexării va ajunge la 2,8 miliarde anul viitor. În 2045, pensia va fi de numai 35% din ultimul salariu, în acest ritm. Acum, pensia românilor reprezintă aproape 50% din salariu. Ce se întâmplă cu pensiile în Spania În Spania trăiesc 1,2 milioane de România. Ei și-au făcut calculele, după cum scrie eleconomista. Statisticile spaniole arată că, în medie, fiecare euro plătit de angajați drept contribuție la sistemul de pensii se transformă în 1,62 euro plătiți la pensie. Asta demonstrează că pensiile sunt cu 62% mai mari decât valoarea contribuțiilor. Conform proiecțiilor demografice ale Comisiei Europene, raportul va fi de 2,14 în anul 2045 și de 2,20 în 2065. În „traducere liberă”, până la mijlocul secolului, pentru fiecare euro contribuit se vor plăti 2 EURO la sistemul de pensii din Spania. O situație similară va „bântui” și România. Politicienii refuză să recunoască inevitabilul. Sumele strânse la bugetul de pensii sunt mult mai mici decât nevoile pentru plata lor. Diferența va fi tot mai mare. Autorul recomandă:

Costul războaielor Statelor Unite din ultimii 76 de ani

Au trecut 63 de zile de când președintele american Donald Trump a băgat Statele Unite într-un nou război. Se anunță a fi un război prelungit și costisitor la fel ca cele din Irak și Afganistan. Din 28 februarie 2026, 15 militari SUA au murit, iar alți 538 au fost răniți. Costurile? Sunt de ordinul a zeci de miliarde de dolari. Oficialii de la Pentagon estimează 25 miliarde $. The Watson School of International and Public Affairs raportează pierderi 30 de miliarde de dolari pentru consumatorii americani de la scumpirea carburanților.  Site-ul Iran Cost Ticker estimează 67 miliarde de dolari.  Iranul ar putea deveni unul din șirul de cele mai costisitoare războaie ale SUA de după al Doilea Război Mondial. „Praf lunar” Coreea, Vietnam, Afganistan, Irak, acum Iran. „L-am numit praf lunar”, a spus veteranul de 61 de ani Jeffery Camp din Florida. El a servit în armata SUA între 2008 și 2009, în războiul din Afganistan. Vara, particule fine de praf se depuneau în vehicule, echipamente și în plămânii noștri. În timp ce verile erau uscate, iernile erau geroase, a spus veteranul pentru Al Jazeera.  Jeffery Camp a fost unul din cei 832.000 de militari americani care au fost staționați în Afganistan, între 2001 și 2021. Afganistan, cel mai lung război din istoria Americii A fost cel mai lung război din istorie, fiind provocat de atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Turnurile Gemene au fost distruse după ce au fost lovite cu avioanele deturnate. Pentagonul a fost avariat. Au murit 2.977 de oameni în aceea zi fatidică. Pacea mondială de după Războiul Rece a fost definitiv clătinată după ce numai 19 teroriști coordonați de al-Qaeda au deturnat patru avioane cu pasageri. A fost un război fără rezultat: regimul democrat rezultat în urma câștigării alegerilor din 2004 de către Hamid Karzai s-a prăbușit într-o zi de vară din 2021, când trupele SUA s-au retras. Talibanii au revenit la putere după 20 de ani, iar femeile și persoanele vulnerabile sunt oprimate în Emiratul Islamic instaurat în Afganistan. Președintele în exercițiu, democratul Joe Biden, a fost învinuit pentru evacuarea haotică a personalului american din Afganistan, deși Trump negociase cu un an în urmă retragrea trupelor cu talibanii. Războiul cu talibanii a costat economia SUA circa 300 de milioane de dolari pe zi. 2.461 de soldați americani au fost uciși și alți 20.000 au fost răniți în războiul de 20 de ani.  176.000 de civili au fost uciși în Afganistan – matematic, înseamnă 72 de civili uciși de fiecare soldat american, potrivit The Data Project.AI. Irak – un război internațional pentru „arme chimice” negăsite „Am lăsat Irak și Afganistan cu un respect profund pentru costul uman al războiului. Nu doar pentru militarii americani. Dar și pentru populația acelor țări.  Războiul nu este curat, iar oamenii care îndură cea mai lungă povară nu sunt cei care iau decizii”, a mai spus Camp. Potrivit analizelor Proiectului Costurile de Război condus de rown University’s Watson Institute of International and Public Affairs, SUA au cauzat moartea a 940.000 de oameni. În Afganistan, Irak, Pakistan, Siria, Yemen și alte zone de conflict post-9/11. Administrația președintelui republican George W. Bush a acuzat regimul totalitar al dictatorului Saddam Hussein pentru deținere de arme chimice. Pe 20 martie 2003, SUA au declanșat atacurile aeriene de tip „șoc și uimire”, combinată cu invazia cu trupe terestre. La numai două săptămâni, pe 9 aprilie 2003, trupele SUA și forțele Coaliției au ocupat Bagdadul. Saddam Hussein a fost capturat și executat ulterior. Din partea forțelor Coaliției Internaționale, în jur de 309.000 – 584.799 de militari au luat parte la operațiunile de schimbarea regimului irakian, între 2003 și 2011. SUA au trimis în total 192.000 – 466.985 de militari și angajați. Regatul Unit a trimis 45.000 militari.  SUA au pierdut 4.431 de militari, dar 300.000 de civili irakieni au murit din cauza războiului. Dar presupusele arme de distrugere în masă n-au fost găsite, iar regimul democrat instalat a fost destabilizat de creșterea atacurilor teroriste și de războaiele sectariene. Războiul din Irak a costat economia SUA 684 de milioane de dolari pe zi. După ce președintele democrat Barack Obama a retras trupele SUA în 2011, gruparea teroristă Daesh, care s-a afișat cu înregistrări video cu executarea ostaticilor, a ocupat teritorii din Siria și Irak și a proclamat crearea Statului Islamic al Siriei și Irakului.  A urmat un nou război care a durat trei ani, în care SUA , Marea Britanie, Franța și chiar Iran au ajutat Irakul să-și recupereze teritoriile de sub controlul ISIS. Iran: Ar putea deveni cel mai costisitor război din istorie? Războiul cu Iran declanșat din 28 februarie a provocat moartea a  6.285 – 8.817 de oameni până la 27 aprilie: 3.375 de oameni uciși erau din Iran 118 din Irak 7 din Kuweit 3 din Bahrain 12 din Emiratele Arabe Unite 3 din Oman 3 din Arabia Saudită 4 din Palestina 2.509 din Liban 4 din Siria. Mai trebuie adăugați încă circa 26.500 de răniți, potrivit ministerului iranian al Sănătății. În cazul prelungirii cu 1-2 ani, războiul declanșat de SUA cu Iran ar putea fi cel mai costisitor conflict de după 1945. Nu din cauza costurilor operațiunilor militare, ci a pierderilor cauzate de criza petrolieră rezultată din închiderea Strâmtorii Ormuz. Potrivit Pentagon, administrația Trump a cheltuit 11,3 miliarde de dolari în primele șase zile de război, numai pe muniție. Până la armisițiul din 8 aprilie, SUA ar fi cheltuit circa 1 miliard de dolari pentru fiecare zi de război. Ali Khamenei și mulți comandanți ai Gărzilor Revoluționare au fost eliminați de forțele israeliene. Dar cu costuri uriașe pe termen îndelungat, după ce barilul de petrol a depășit 100 de dolari. „1 miliard de dolari cheltuiți în fiecare zi” Mark Cancian, consilier de la Departamentul de Securitate și Apărare și al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, a tras un semnal de alarmă. Într-un interviu pentru Al Jazeera, el a spus că „războiul s-a dovedit a fi extrem de scump în primele zile”, după ce SUA au foosit muniție de rază lungă. Printre

Frigul întârzie pepenii și căpșunele. Schimbările climatice afectează fructele de la câmp

Fructele verii, pepenii și căpșunile vor ajunge mai târziu pe tarabe anul acesta. Temperaturile scăzute din ultimele zile au încetinit dezvoltarea culturilor, iar lipsa soarelui își spune deja cuvântul. Sezonul fructelor de vară va începe mai târziu decât de obicei, iar producția ar putea fi mai mică. Diferențele mari de temperatură le dau mari bătăi de cap fermierilor. Ieri au fost 7 grade. Frigul întârzie pepenii și căpșunile Culturile sunt afectate de condițiile meteorologice Fermierii sunt disperați. Când temperaturile au fost ridicate aceștia au înlăturat tunelurile care acopereau plantele, iar acum frigul deja a afectat căpșunile și vor ajunge mai târziu în piețe. Frigul întârzie pepenii și căpșunile. Schimbările climatice afectează fructele de la câmp „Sunt mult mai tardive cu cel puțin două săptămâni. După cum se vede anul foarte prost. Anul trecut în timpul ăsta eram cu căpșuni pe piață. Deja culegeam, mai puținem dar culegeam. A fost timpul mult mai avantajos, mult mai cald. La ceea ce am muncit și ia uitați. Deja sunt pârlite de frig, sunt pierdute de frig, din producție”, spune George Moraru, fermier. „Deja tunelurile le-am tăiat să le dăm aer, că zilele trecute a fost soare, au fost temperature mari în tunel, acum ar fi o variantă să le mai lipim înapoi, dar e destul de grea și nu s-ar mai lipi la loc”, spune Bogdan Diaconu, fermier. Doljul asigură 20% din producția națională de pepeni și ies pe piață în general la sfârșitul lunii iunie. Cei mai cunoscuți sunt pepenii de Dăbuleni. Autorul recomandă: Culturi adaptate schimbărilor climatice și scumpirilor carburanților. Porumbul zaharat, noua cultură care înlocuiește pepenii și tomatele Soluție pentru a înlocui motopompele cu benzină și motorină. Fermierii trec la panouri solare în câmpurile de pepeni Varza de primavară, calamitată de schimbările climatice. Pagube însemnate pentru producători Primii cartofi noi au plecat din sudul Olteniei către piețele din Capitală. Cât costă un kilogram Pedigree de eroi. Cățeii salvatori de oameni s-au distrat de minune într-o competiție pe viață și pe moarte la Craiova