Autor: Ilias Gabriel

Petrișor Peiu: Datoria publică, pericol uriaș în buget

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, trage un semnal de alarmă cu privire la evoluția datoriei publice a României. Economistul susține că datoria guvernamentală a ajuns, în primele cinci luni ale anului, la 1.194 de miliarde de lei, echivalentul a 61,4% din PIB. Într-o postare pe Facebook, Petrișor Peiu afirmă că datoria statului a crescut cu 57 de miliarde de lei, respectiv cu 1,2% din PIB, doar în primele cinci luni ale acestui an.  Loading … „Adevărata măsură a prăbușirii statului: în primele cinci luni ale anului, datoria guvernamentală a ajuns la 1194 de miliarde de lei, 61,4% din PIB”, a scris Petrișor Peiu pe Facebook. Economistul AUR arată că datoria a crescut cu 57 de miliarde de lei în primele cinci luni din 2026, echivalentul a 1,2% din PIB. „Cu 57 de miliarde de lei , adica 1,2% din PIB, în plus doar pe primele cinci luni din 2026!”. Petrișor Peiu: Dobânzile au devenit „cel mai mare pericol bugetar” Potrivit lui Peiu, cel mai mare pericol bugetar pentru statul român este reprezentat de dobânzile aferente datoriei publice. Senatorul susține că acestea au depășit cu mult nivelul de 3% din PIB. „Aceasta face ca dobânzile plătite pentru datoria publică să depășească cu mult 3% din PIB, devenind cel mai mare pericol bugetar pentru statul român!”. În finalul mesajului, Petrișor Peiu contestă „propaganda triumfalistă” a Guvernului și avertizează că situația reală a finanțelor statului este mult mai gravă. De asemenea, el spune că PSD, PNL, USR și UDMR sunt responsabile pentru prelungirea acestei catastrofe. „Dincolo de propaganda triumfalistă a guvernului, aceasta este situația reală a finanțelor statului. Aceasta este catastrofa guvernării prelungite a cârdășiei PSD PNL USR UDMR”.

Guvernul Bolojan alocă 1,4 miliarde lei pe 4 stadioane

În plin „an al austerității”, un proiect care prevede construirea a patru stadioane, în valoare totală de 1,4 miliarde de lei, a intrat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de astăzi, de la ora 10:00. Este vorba de patru arene, construite în municipiile Brașov, Timișoara, Slatina, respectiv Oradea, orașul pe care premierul demis, Ilie Bolojan, l-a condus din poziția de primar în perioada 2008-2020. Documentul oficial al proiectului este semnat de ministrul interimar al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Czeke Attila. Chiar astăzi au venit datele de la Institutul Național de Statistică (INS), care arată că economia a scăzut cu 0,8% în prima jumătate din 2026, prin comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, întreaga linie de comunicare pe dezastrul economic a guvernului Ilie Bolojan se bazează pe reducerea deficitului bugetar, scăderea cheltuielilor și chivernisirea banului public, ca justificare pentru scăderea consumului și a economiei în general. Cu toate acestea, guvernul demis Bolojan dă undă verde construirii a patru stadiaone în valoare de peste 1,4 miliarde de lei. Proiectul este pe ordinea de zi a ședinței de astăzi, la secțiunea note, punctul 3: Gândul a intrat în posesia documentului analizat de Guvern și îl prezintă cititorilor „Pentru un număr de 4 stadioane, indicatorii tehnico-economici au fost aprobați prin hotărâri ale Guvernului, iar procedurile de achiziție publică au fost finalizate de către CNI SA, impunându-se încheierea contractelor cu operatorii desemnați câștigători. Ulterior finalizării procedurilor de achiziție publică și desemnării ofertanților câștigători au fost încheiate convențiile de cofinanțare, prin care părțile semnatare și-au asumat participarea financiară la realizarea investițiilor”, reiese din nota de informare. Valoarea totală a fiecărui proiect de construcție implică o cotă de 75% alocată din bugetul de stat și o cotă de 25%, bani din bugetul local, după cum urmează: Stadion de 30.000 de locuri, municipiul Timișoara – 609.366.993,68 lei, inclusiv TVA,. din care 126 de milioane de lei de la bugetul local; Complex Sportiv, municipiul Oradea – 385.843.822,12 lei, inclusiv TVA, din care 71 milioane lei de la bugetul local; Complex Sportiv-Stadion Municipal „1 Mai”, municipiul Slatina – 289.472.880,95 lei, inclusiv TVA, din care 58 de milioane lei de la bugetul local; Stadionul „Tineretului”, municipiul Brașov – 135.785.757,81 lei, inclusiv TVA, din care 25 de milioane de lei de la bugetul local. Bolojan spune că „gestionează prudent” investițiile publice La finalul notei de informare semnate de Czeke Attila, este specificat că investițiile publice urmăresc atât „prioritizarea obiectivelor”, cât și „distribuirea efortului financiar pe mai multe exerciții bugetare”. „În actualul cadru fiscal-bugetar, gestionarea prudentă a investițiilor publice presupune atât prioritizarea obiectivelor care au parcurs etapele de pregătire și de achiziție publică, cât și corelarea angajamentelor legale asumate cu resursele disponibile și distribuirea efortului financiar pe mai multe exerciții bugetare, în funcție de etapele efective de implementare”, este notat în proiectul de construcție a stadioanelor.

Apple declară învechit și oprește suportul celui mai modern iPhone, la vremea lui

iPhone X, modelul aniversar lansat cu ocazia împlinirii a zece ani de la lansarea primului iPhone, tocmai a fost trecut de producătorul Apple pe lista cu dispozitive „vintage”, considerate prea vechi pentru a mai primi actualizări de iOS. Lansat în septembrie 2017, iPhone X a fost primul telefon Apple pe care l-am putea considera modern, chiar și după standardele actuale. Comparat seriei iPhone 8 lansată tot în 2017, iPhone X părea venit cu adevărat din viitor. A fost primul iPhone cu design all-screen, având întreaga parte din față ocupată de ecranul decupat după conturul carcasei, și cu Face ID în locul butonului Touch ID cu acționare mecanică. Mulți l-au criticat la vremea aceea spunând că iPhone X este cel mai scump și fragil iPhone creat vreodată. Dar a fost un deschizător de drumuri, aproape toate modelele iPhone viitoare apărând ca o evoluție a designului original iPhone X. Însă 9 ani mai târziu, Apple privește iPhone X ca pe un obstacol în calea inovațiilor viitoare și este pe cale să abandoneze și ultimii fani care ar putea folosi această serie iPhone, oprindu-le cu totul actualizările de iOS, inclusiv cele care adresează vulnerabilități la partea de securitate. Odată ce un dispozitiv este adăugat pe lista de produse învechite a Apple, nu mai este cale de întoarcere. Dacă se defectează, nu-l mai poți repara în centrele de service autorizate de Apple iar piesele de schimb mai pot fi găsite doar în piața de  second-hand. Iar dacă reușești totuși sa îl repari în regie proprie ai putea avea probleme cu „înregistrarea” componentei schimbate cu software-ul acum nesuportat de Apple. Dispozitivele Apple sunt de obicei adăugate pe lista produselor învechite odată ce au depășit 7 ani de la scoaterea oficială din vânzare în magazinele Apple Store. Însă unele PC-uri Mac pot fi în continuare eligibile pentru înlocuirea acumulatorului timp de până la 10 ani după scoaterii din țară, cu condiția ca piesa originală să fie încă disponibilă în stocurile furnizorilor agreați de Apple. Dacă se întâmplă să ai un exemplar iPhone X funcțional și de care nu vrei să te desparți prea curând, ultima actualizare disponibilă pentru acesta este la versiunea iOS 16.7.16. Puteți consulta lista completă de dispozitive Apple declarate obsolete vizitând acest link. Îmi place să fiu la curent cu ultimele inovații și gadgeturi high-tech. Când nu scriu articole pentru Zona IT, îmi ocup timpul cu seriale SF, documentare sau periind internetul după tot felul de știri sau informații care-mi captează atenția. În weekend mă găsești cu bicicleta în parc sau colindând prin țară cu familia. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat

Economia României a scăzut cu 0,8% în prima jumătate din 2026

Seria cifrelor negre ale guvernării Bolojan continuă după ce Institutul Național de Statistică (INS) a publicat datele care arată că economia României a intrat în a doua jumătate a anului pe minus. Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,8% în primele 6 luni din 2026 față de aceeași perioadă din 2025. Creșterea taxelor, scăderea puterii de cumpărare și inflația au pus presiune pe consum și pe activitatea economică, iar Guvernul sub cârma premierului demis are în față o economie care nu reușește să treacă pe creștere.  Loading … Prima jumătate din 2026, pe minus față de prima jumătate din 2025 Cele mai noi date arată că economia României a scăzut cu 0,8% în prima jumătate din 2026, prin comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Rezultatul cumulat al primelor șase luni vine după un prim trimestru cu o scădere de 1,2% față de aceeași perioadă din 2025 și un trimestru al doilea în care declinul s-a temperat la 0,4%. Cu alte cuvinte, economia a pierdut mai puțin teren în T2 decât în T1, dar nu a reușit să treacă pe plus. Sursa: Institutul Național de Statistică Pe seria ajustată sezonier, datele INS arată o imagine și mai slabă în comparație anuală. PIB-ul a scăzut cu 2% în T2/2026 față de T2/2025, iar în primul semestru declinul a fost de 1,6% față de S1/2025. După doi ani în care creşterea economică a fost subunitară, miza pentru 2026 nu mai este doar cât de mult poate creşte economia, ci dacă România va reuşi să încheie anul cu PIB-ul pe plus. Trimestrul 2 din 2026, cu economia în stagnare De la un trimestru la altul, economia românească nu a reușit să avanseze. Primele date pentru T2/2026 arată o oarecare îmbunătățire față de începutul anului, în sensul că ritmul declinului anual s-a redus de la 1,2% în primul trimestru la 0,4% în trimestrul al doilea. Totuși, economia nu a revenit pe creștere, iar rezultatul cumulat al primelor șase luni rămâne negativ. În același timp, INS a revizuit evoluția primului trimestru față de ultimele trei luni din 2025, de la stagnare la o scădere de 0,1%. Sursa: Institutul Național de Statistică Așadar, datele pentru trimestrul al doilea nu indică o nouă scădere trimestrială, dar nici o revenire a economiei. România a încheiat prima jumătate a anului cu o economie care nu a reușit să recupereze terenul pierdut la începutul lui 2026, iar ultimele două trimestre devin decisive pentru atingerea țintei de creștere de 0,1% stabilite pentru întregul an. Taxele mari au pus presiune pe economia României Austeritatea a fost cuvântul de bază pentru guvernarea Bolojan, iar una dintre cele mai importante măsuri fiscale a fost majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, alături de modificarea cotelor reduse. Măsura s-a reflectat rapid în prețurile plătite de populație și a pus presiune suplimentară pe inflație. Pachetul fiscal a adus, în același timp, majorări sau modificări ale mai multor taxe și contribuții suportate de populație și de mediul privat, în încercarea Guvernului de a aduce mai mulți bani la buget și de a reduce deficitul. România are, de altfel, cea mai mare povară fiscală pe salarii din Uniunea Europeană. Cele mai recente date Eurostat, aferente anului 2025, arată că 41,5% din salariul brut al unui angajat român ajunge la stat sub forma impozitelor și contribuțiilor obligatorii, față de o medie de 29,1% la nivelul UE. În Germania, ponderea este de 34,8%, în Ungaria de 33,5%, iar în Bulgaria de 22,4%. Într-o economie în care puterea de cumpărare este deja afectată de inflație, taxarea ridicată lasă mai puțini bani disponibili pentru consum. Scumpirile au lovit direct în puterea de cumpărare Majorarea taxelor a venit peste o inflație uriașă, care a menținut presiunea asupra bugetelor românilor. Potrivit datelor INS, în iulie, cele mai mari scumpiri au fost înregistrate în sectorul serviciilor, unde prețurile au crescut cu 13,67%. Mărfurile nealimentare s-au scumpit și ele cu 7,93%, iar alimentele cu 5,03%. Printre cele mai mari creșteri de preț la alimente s-au numărat cafeaua, cu 19,47%, ouăle, cu 13,9%, carnea de bovine, cu 11,67%, laptele de vacă, cu 11,28%, și cel mai important aliment de bază, pâinea, cu 7,93%. Sursa: Institutul Național de Statistică La mărfurile nealimentare situația arată la fel de rău. Motorina s-a scumpit cu 30,7%, iar benzina cu 23,15%. În cazul serviciilor, chiriile au înregistrat o creștere de 42,48%, iar tarifele pentru apă, canalizare și salubritate au urcat cu 15,99%. Chiar dacă inflația a ajuns la 8,2% în iulie, cel mai redus nivel din ultimul an, scumpirile continuă să afecteze puterea de cumpărare. Pentru români, combinația dintre taxe mai mari și prețuri mai mari înseamnă mai puțini bani disponibili după plata cheltuielilor curente, iar presiunea se transmite direct în consum și în întreaga economie. Sursa: Institutul Național de Statistică

Samsung admite că nici Galaxy Z Fold8 nu este rezistent la praf, iar testele practice duc la o concluzie alarmantă

Galaxy Z Fold8 vine cu o balama reproiectată mult mai rezistentă, însă chiar Samsung admite că eforturile depuse pentru îmbunătățirea fiabilității ecranului și obținerea unei suprafețe cât mai plane cu telefonul depliat nu acoperă chiar orice scenariu de utilizare. Dezvăluită chiar în ghidul rapid cu instrucțiuni de utilizare, cea mai mare vulnerabilitate a lui Galaxy Z Fold8 nu este rezistența mecanică a ecranului și balamaua acestuia, ci protecția limitată împotriva particulelor de praf. Concret, ratingul de protecție IP48 precizează că designul Z Fold8 este protejat împotriva obiectelor solide mai mari de 1 milimetru(adică pietricele) și ferite de imersia continuă în apă la o adâncime mai mare de 1 metru. Telefonul nu oferă protecție completă împotriva prafului fin, nisipului sau murdăriei. Adică, ceea ce deseori poate fi găsit în buzunarele hainelor, sau pe masa de la terasă pe care angajații localului nu au șters-o de praf în ultima săptămână. Iar dacă ne folosim puțin imaginația, realizăm că nici banulele scame din buzunar nu au dimensiuni de la 1 mm în sus. Pentru a expune cât mai bine această vulnerabilitate, specialiștii iFixit au folosit diferite granulații de praf (nisip) marcat cu un pigment care strălucește sub lumina unei lanterne UV, evidențiem chiar și cele mai mici particule ajunse în mecanismul balamalei sau mai rău, în carcasa presupus etanșă a telefonului. Iar surprizele neplăcute nu s-au lăsat așteptate. Simplul contact cu particulele de nisip a fost de ajuns pentru ca acestea să pătrundă în mecanismul de pliere a ecranului, producând acel scrâșnet de care utilizatorii de telefoane pliabile au învățat să se teamă. Cu doar câteva acționări pliere-depliere particule extrem de fine s-au dispersat mai departe printre componentele electronice din carcasa telefonului aproape de zona camerelor foto. Sub rezerva că experimentul făcut reprezintă un scenariu mai degrabă extrem, concluziile nu lasă loc de interpretări: Galaxy Z Fold8 nu are ce căuta în buzunare prăfuite și cu atât mai puțin pe șezlong, la centimetri distanță de nisipul fin de pe plajă. Chiar dacă aplicarea unei huse de protecție poate bun evita în bună măsură expunerea directă contactul cu firicele de nisip și alte particule fine, curățarea frecventă a telefonului de murdărie este o rutină ce nu ar trebui ignorată. De data aceasta pe subiectul reparabilității, specialiștii iFixit nu se arată încrezători în șansele de reușită a intervențiilor făcute în afara centrelor de service specializate. Banala înlocuire acumulatorilor presupune îndepărtarea ecranului secundar și dezasamblarea mai multor componente fragile. Totuși sunt folosite șuruburi Philips convenționale iar majoritatea pieselor sunt modulare și pot fi extrase fără a fi nevoie de unelte specializate. Însă pentru dificultatea intervenției și lipsa generală a pieselor de schimb, scorul pentru reparabilitate acordat de iFixit este de doar 4/10 puncte. Îmi place să fiu la curent cu ultimele inovații și gadgeturi high-tech. Când nu scriu articole pentru Zona IT, îmi ocup timpul cu seriale SF, documentare sau periind internetul după tot felul de știri sau informații care-mi captează atenția. În weekend mă găsești cu bicicleta în parc sau colindând prin țară cu familia. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat

Cât mai rezistă piața imobiliară? Gândul prezintă analiza experților care îți spun dacă e bine să cumperi acum o locuință sau să mai aștepți

Piața imobiliară din România traversează o perioadă de incertitudine, în care cumpărătorii se confruntă cu prețuri ridicate și dobânzi mari la creditele ipotecare. În aceste condiții, pentru românii care vor să își cumpere o locuință, întrebarea este una simplă, dar cu mize mari: E un moment bun să investești într-o locuință sau trebuie să mai aștepți? Gândul a discutat în exclusivitate cu Antoanela Comșa, expert imobiliar, și cu Alexandru Apostol, broker în cadrul unei companii românești, pentru a vedea dacă 2026 este anul în care românii ar trebui să cumpere o locuință sau să mai aștepte. Cei doi specialiști au pus în balanță atât riscurile, cât și oportunitățile unei achiziții într-o perioadă marcată de incertitudine.  Loading … Dobânzile ar putea scădea, dar asta nu înseamnă automat locuințe mai ieftine Antoanela Comșa, expert imobiliar cu experiență de peste 20 de ani în piață, spune că nivelul actual al dobânzilor este încă ridicat pe fondul inflației, dar estimează că IRCC ar putea începe să scadă mai vizibil în Trimestrul 2 din 2027. Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) este important deoarece influențează costul creditelor în lei cu dobândă variabilă și, implicit, valoarea ratelor plătite de debitori. „Dacă discutăm din punctul de vedere al dobânzilor, într-adevăr, în acest moment sunt destul de mari pentru că inflația este destul de ridicată. Probabil vom vedea niște scăderi ale dobânzilor, respectiv ale IRCC-ului. IRCC probabil că va începe să scadă undeva anul viitor, în al 2-lea trimestru, poate mai mult după primul semestru al anului 2027. Și atunci, dacă ne gândim din punct de vedere al dobânzilor, putem să așteptăm puțin”, a explicat Antoanela Comșa pentru Gândul. Romanii plătesc dobânzi uriașe la creditele ipotecare O analiză publicată de Gândul arată că, la nivel european, ratele medii ale dobânzilor pentru creditele ipotecare diferă în funcție de țară, de politica monetară, nivelul inflației și riscul economic perceput de bănci. În cazul României, dobânda medie efectivă pentru un credit ipotecar este de aproximativ 6,5%, în timp ce în zona euro media este de aproximativ 3,6%. Banca Națională a României (BNR) a menținut dobânda-cheie la 6,5% în 2026, însă dobânda medie oferită de bănci pentru creditele ipotecare este de aproximativ 7,7%. De partea cealaltă a baricadei, se află statele europene în care costul finanțării pentru un credit ipotecar este mult mai mic. În Bulgaria, dobânzile pentru creditele ipotecare sunt printre cele mai mici din Europa, în jur de 2,6 – 2,8%, în Grecia aproximativ 3%, iar în Spania dobânzile se situează în general între 3,2 – 3,5%. Singura situație similară cu cea a României se regăsește în Ungaria, unde dobânzile medii la creditele ipotecare se situează la aproape 6,8%. Cu toate acestea, guvernul de la Budapesta a introdus programe de sprijin pentru cumpărătorii de case care pot reduce costul efectiv al dobânzii pentru anumite categorii de credite. Antoanela Comșa: „Prețurile nu revin la ce se întâmplase înainte de conflict” Aceasta explică că o eventuală îmbunătățire a condițiilor de creditare ar putea fi un motiv pentru ca unii cumpărători să amâne achiziția. Problema este că o dobândă mai mică nu garantează neapărat și un apartament mai ieftin. Ea explică că, deși unii investitori mizează pe o prăbușire a prețurilor, acest scenariu este puțin probabil din cauza costurilor ridicate la materialele de construcții. „Pe de altă parte, dacă ne gândim din punct de vedere al prețurilor toată lumea o să spună: Domnule, dar unde se duc prețurile astea și ce se întâmplă? Atâta timp cât avem o inflație ridicată, dobânzi ridicate, costuri din ce în ce mai mari. De exemplu, anul acesta polistirenul a crescut cu 30% în primele 6 luni, 30%. Toate aceste creșteri de materiale, pentru că ele sunt influențate de ceea ce se întâmplă în Golf, de războiul cu Ucraina și contextul economic global, pun presiune pe prețuri. Oricum acest lucru se va vedea în prețuri, dar nu imediat. Există un decalaj între momentul în care se termină conflictul și momentul când lucruile s-ar mai calma, de 6 luni, iar experiența ne arată că în astfel de cazuri, oricum prețurile nu revin la ce se întâmplase înainte de conflict”. „Cine dispune de finanțele necesare, să cumpere o locuință” În ciuda dobânzilor ridicate, Antoanela Comșa nu consideră că orice cumpărător ar trebui să aștepte o eventuală ieftinire a pieței. Pentru cineva care are nevoie efectivă de o locuință, dispune de avans și este sigur că poate susține creditul, recomandarea sa este să cumpere. „Pentru cine este interesat și are nevoie de o locuință și, atenție, dispune de finanțele necesare, aș cumpăra o locuință”. În schimb, pentru cei care nu sunt legați de o anumită zonă din Capitală și nu au o nevoie imediată, așteptarea poate fi o variantă mai înțeleaptă. „Pentru cei care nu sunt legați de o anumită zonă sau care nu vor să stea în București, pot aștepta să mai scadă dobânzile și să cumpere anul viitor când dobânzile vor fi mai jos”, mai spune Comșa. „Cel mai bun moment pentru a cumpăra este atunci când ai nevoie de o locuință” De cealaltă parte, Alexandru Apostol, managing partner la SVN Credit, o agenție de brokeraj, privește problema mai ales prin prisma accesibilității locuințelor și a costului finanțării. Expertul consideră că cel mai bun moment pentru achiziționarea unei locuințe este atunci când nevoia o cere. „Cel mai bun moment pentru a cumpăra o locuință este atunci când ai nevoie de o locuință nouă – dorești să ai propria locuință, urmează să îți extinzi familia sau îți dorești un spațiu locativ cu un confort mai ridicat”, spune Alexandru Apostol pentru Gândul. Calculul accesibilității: Cum se compară 2008 cu 2026 Expertul a comparat situația actuală din România cu cea dinaintea crizei financiare din 2008 și susține că, raportat la venituri, accesibilitatea unei locuințe este mai bună astăzi. Potrivit datelor prezentate de acesta, în 2008 un apartament cu două camere în București costa, în medie, aproximativ 130.000 de euro, în timp ce salariul mediu din Capitală era de circa 500 de euro. În 2026 în schimb, apartamentul are un preț de

Google adaugă opțiunea tap-to-share pentru utilizatorii Quick Share, imitând o funcție AirDrop asemănătoare

Odată cu interconectarea platformelor Quick Share și AirDrop, utilizatorii de Android primesc și o funcție apreciată de utilizatorii iPhone. Profitând ocazia evenimentului de lansare Pixel 11, Google anunță și o nouă opțiune tap-to-share care permite schimburi rapide de fișiere, fotografii și videoclipuri sau datele de contact cu alți utilizatori de mobil, indiferent că aceștia folosesc Android sau iOS. Așa cum spune și numele, tap-to-share funcționează la simpla apropiere a telefonului de un alt dispozitiv compatibil. În primă fază, această funcționalitate este disponibilă în modul de la Android-la-Android, dar probabil că nu va dura prea mult până să vedem deblocate și schimburile iPhone-la-Android. Google numește asta un „schimb instantaneu, bidirecțional” și în mod amuzant prezintă funcționalitatea ca pe o inovație Pixel 11. Cert este că îmbunătățirea este una pur-software și ar trebui să funcționeze cu orice smartphone echipat cu suport NFC. Dar merită amintit că Apple a venit prima dată cu acest concept, funcționalitatea NameDrob bazată pe NFC debutând pe dispozitivele iPhone încă de la versiunea iOS 17, permițând schimbul rapid al datelor de contact, poze și videoclipuri la simpla apropiere a telefoanelor. Funcționalitatea Quick Share îmbunătățită este disponibilă începând de miercuri pe telefoanele Pixel 6 și mai noi, dar va ajunge în curând și la utilizatorii Galaxy Z Fold8 Ultra, Fold8 și Flip8. Google precizează lista dispozitivelor compatibile va fi suplimentată până la finalul acestui an și cu alte telefoane bazate pe Android. Merită amintit că aceasta nu este singura îmbunătățire „de efect” adusă aplicației Quick Share. De la începutul acestei veri poți folosi Quick Share și pentru transferuri de fișiere cu utilizatori care nu se află în raza de acoperire a rețelei Wi-Fi, Google adăugând suport pentru redirecționarea transferului de fișiere prin conexiunea de date mobile, dacă bifezi mai întâi setarea relevantă în meniul de configurare al aplicației de mobil. Îmi place să fiu la curent cu ultimele inovații și gadgeturi high-tech. Când nu scriu articole pentru Zona IT, îmi ocup timpul cu seriale SF, documentare sau periind internetul după tot felul de știri sau informații care-mi captează atenția. În weekend mă găsești cu bicicleta în parc sau colindând prin țară cu familia. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat

Frații Dedeman au cumpărat un resort de lux în Alpi. Ce le este interzis cu desăvârșire să construiască acolo, conform unei clauze bizare

Frații Pavăl, patronii milionari ai concernului Dedeman, pregătesc o mutare spectaculoasă în Alpi. După ce au intrat în posesia celebrului Waldhaus Flims, resortul de cinci stele din Elveția, Dragoș și Adrian Pavăl vor să se extindă și pe terenul de lângă hotel. Vechea arenă de curling ar urma să dispară, iar în locul ei sunt pregătite noi spații de cazare și chiar posibilitatea unor apartamente administrate. Numai că actele proprietății ascund și o clauză mai puțin obișnuită, care le interzice să construiască un bordel. După ce au construit în România un adevărat imperiu în jurul Dedeman, frații Dragoș și Adrian Pavăl au început să-și mute o parte din avere peste granițe.  Loading … Au intrat în retailul din Grecia, au pus mâna pe proprietăți hoteliere spectaculoase în Italia, iar acum par hotărâți să joace și mai tare pe terenul preferat al milionarilor: turismul de lux din Elveția. În Alpi, planurile lor depășesc deja simpla renovare a celebrului hotel Waldhaus Flims. Frații Pavăl pregătesc o extindere serioasă a resortului, cu teren nou, spații de cazare și posibilitatea unor apartamente administrate în regim hotelier. Iar actele investiției ascund și câteva surprize greu de ignorat. Miza nu este deloc mică, vorbim despre 6.582 de metri pătrați, pentru care prețul stabilit a fost de 4 milioane de franci elvețieni. sursa foto: Booking.com Documentele oficiale arată că actuala arenă ar urma să fie demolată, iar terenul folosit pentru extinderea capacității de cazare a Waldhaus. Nu există încă public un proiect final cu numărul exact de camere sau clădiri, dar direcția este limpede. Regulile zonei permit camere și suite, dar și apartamente administrate în regim hotelier, destinate închirierii turiștilor. Contractul ia în calcul explicit situația în care asemenea unități ar putea fi și vândute. Potrivit documentelor, dacă se va ajunge aici, compania fraților Pavăl trebuie să direcționeze 20% din profitul realizat către investițiile în complexul Waldhaus, până când fondul respectiv ar ajunge la 3 milioane de franci elvețieni. Una peste alta, cei doi miliardari români pregătesc în Alpi ceva considerabil mai mare decât o simplă renovare a unui hotel. Clauza bizară moștenită de frații Pavăl Printre toate prevederile despre milioane, construcții și apartamente apare însă o adevărată ciudățenie. Extrasul de carte funciară păstrează o servitute instituită încă din 2016, valabilă până la 31 decembrie 2026. Unde este specificat, negru pe alb, ca sarcină: „Interdicția desfășurării/exploatării de hoteluri, spa-uri, saloane de beauty sau de coafură, de activități cu caracter sexual ori de tip bordel, saloane de masaj sau activități similare, termen până la: 31.12.2026.” Clauza nu are însă legătură cu familia Pavăl și nici nu există indicii că pe teren ar fi funcționat vreodată un asemenea stabiliment. Este o interdicție veche, rămasă din perioada în care proprietățile din jurul Waldhaus aveau alți proprietari. Și ca să nu concureze, cel mai probabil, cu serviciile de spa și masaj ale celebrului hotel. Interdicția expiră fix înainte de marea mutare Clauza expiră la 31 decembrie 2026, în timp ce arena de curling ar urma să fie eliberată în primăvara lui 2027, după mutarea activității sportive. Abia atunci terenul poate intra cu adevărat în noua etapă, iar cei doi milionari români se vor putea extinde cu hotelul, așa cum și-au propus. Comuna Flims și-a luat însă și măsuri de siguranță după ce a semnat cu milionarii români. Are un ”drept de preempțiune” pentru 25 de ani, iar parcela trebuie să rămână legată de activitatea hotelieră. În plus, cele 4 milioane de franci nu par să fie neapărat costul final. Compania fraților Pavăl mai trebuie să rezolve separat și o despăgubire către Tinoph AG, pentru lucrările pregătitoare realizate în trecut pentru un alt proiect de pe același teren. Suma nu se știe însă.

Petrișor Peiu: România este în criză economică din 2024

Economistul AUR, Petrișor Peiu, susține, într-o postare pe rețelele sociale, că România se află în criză economică încă de la începutul anului 2024, cu excepția a trei trimestre. Potrivit acestuia, cele trei excepții au apărut în perioadele care au coincis cu alegeri. Într-o postare pe Facebook, Petrișoe Peiu spune că din 10 trimestre România a avut doar trei perioade cu evoluție economică pozitivă față de trimestrul anterior, două în perioada alegerilor din 2024 și unul în perioada alegerilor din mai 2025.  Loading … „În ultimii doi ani și jumătate, din 10 trimestre, România are doar trei trimestre de creștere economică (față de trimestrul precedent), fix cele două din timpul alegerilor din 2024 și cel din timpul alegerilor din mai 2025. În rest, criză!”, a scris Petrișor Peiu pe Facebook. Peiu acuză guvernele că au pompat bani în economie înaintea alegerilor Economistul AUR pune evoluția PIB-ului pe seama politicilor adoptate de coalițiile de guvernare din ultimii ani. El susține că formațiunile politice care au participat la guvernare, PSD, PNL, USR și UDMR, ar fi folosit măsuri prin care „au inundat economia cu bani înaintea alegerilor” pentru a crea iluzia unei bunăstări. „Ceea ce indică cu claritate politica coalițiilor formate din PSD, PNL, USR și UDMR: să inunde economia cu bani în timpul alegerilor, pentru a crea iluzia bunăstării”, afirmă acesta. „Criză economică de la începutul anului 2024” Liderul senatorilor AUR susține că România se află într-o criză economică de la începutul anului 2024 și contestă ideea potrivit căreia economia ar fi avut o evoluție suficient de bună în afara unor perioade punctuale. „În restul timpului, suntem, de fapt, în criză economică de la începutul anului 2024. Că numim această criză recesiune sau stagnare, tabloul întins pe ultimele 10 trimestre este, indubitabil, tabloul unei crize profunde și prelungite”. De asemenea, Petrișor Peiu spune că singurele acțiuni ale guvernanților din perioada analizată au fost majorarea taxelor și creșterea prețurilor la energie. În plus, el acuză Guvernul că încearcă să „păcălească” criza prin inflație. „Singurele acțiuni ale guvernanților din aceste 30 de luni de criză sunt creșterea de taxe și creșterea prețurilor la energie. Mai pe românește, guvernul vrea să «păcălească» criza prin inflație!”, susține liderul AUR. Petrișor Peiu: „Întâmplare sau manipulare grosolană, timpul ne va dovedi” Petrișor Peiu atrage atenția și asupra unei evoluții pe care o consideră neobișnuită în seria PIB. Potrivit economistului, trimestrul III din 2025 și trimestrul II din 2026 au avut exact același PIB ca trimestrele precedente. „De remarcat și coincidența „apolitică”, prin care trimestrele III din 2025 și II din 2026 au fix același PIB ca trimestrele precedente. Întâmplare sau manipulare grosolană, timpul ne va dovedi…”.

S-a lansat Robot Phone, cel mai impresionant telefon pentru creatorii de conținut video

De când a fost dezvăluit anul acesta la Mobile World Congress în Barcelona, unde a făcut mare vâlvă, Robot Phone-ul celor de la HONOR a pornit într-o adevărată paradă de promovare pe la tot felul de evenimente de seamă. Fără să fie, vorba aia, „oficial lansat”, telefonul aproape că a făcut înconjurul lumii și a stârnit atenția pasionaților de tehnologie de pretutindeni după aparițiile de la Cannes în cadrul China Night, Shanghai Film Festival sau chiar Cupa Mondială FIFA. Robot Phone a avut deja și un soi de evenimente (da, la plural) locale de lansare în Los Angeles și, teoretic, și în China în cadrul evenimentului HONOR dedicat pe tehnologia de formare a imaginilor. Însă niciunul din aceste evenimente nu a fost mai cu fast și cu trâmbițe precum lansarea globală care a avut loc miercuri, pe 12 august, în apropiere de Shenzen, China. Sigur că termenul de „lansare”, cel puțin în lumea brandurilor mobile, și-a pierdut de mult substanța, iar astăzi suntem martorii unor așa-zise „soft launch”-uri până să ajungem la lansarea ADEVĂRATĂ. Asta înseamnă că trecem prin lansări locale, lansări regionale, unboxinguri de dezvăluire a produselor (dar nu e lansare), conferințe de anunțare (care nu sunt o lansare), embargo-uri „lejere” (nici astea), reclame profesionale de prezentare (nope, tot nu se lansează) sau comunicate anticipative de presă (…you know it). Vești bune, Robot Phone chiar s-a lansat de data asta, oficial, pe bune și global… doar că nu în România, doar… știți voi, global. Dar hai să nu mai facem bășcălie de practicile astea de anunțare, că nu are sens și nu deservește scopul acestui articol, și să ne concentrăm mai bine pe a descoperi Robot Phone-ul, un produs extrem de anticipat în lumea tehnologiei mobile încă din Martie încoace. Am participat și eu, la invitația celor de la HONOR, la evenimentul (global) de lansare și m-am bucurat să reprezint ZONA la un astfel de nivel. Experiența în sine, despre care abia aștept să povestesc mai multe în zilele ce vor urma într-un articol separat, a meritat cu siguranță cele 20 de ore de zbor până în China. Dar încă și mai mult a meritat ocazia de a descoperi acest nou telefon. Descriere generală Foarte pe scurt pentru cei care acum descoperă prima oară produsul, Robot Phone este un concept nou de smartphone, unde camera principală pe care o știam cu toții este acum integrată pe un fel de braț robotic mic, care arată și se comportă ca un gimbal (mai exact, un dispozitiv de stabilizare folosit de obicei pentru camere video sau aparate foto). Deși se numește „Robot Phone”, el nu este un „robot” în sensul clasic, ci un telefon care integrează mecanisme robotizate, o cameră mobilă și inteligență artificială. Cea mai mare noutate este faptul că o parte a telefonului se poate mișca fizic datorită acelui gimbal, spre deosebire de smartphone-urile obișnuite, unde modulul foto este fix, iar efectele de urmărire și stabilizare sunt realizate mai degrabă prin software, nu mecanic, cum o face Robot Phone. Efectul este destul de impresionant, mai ales pentru cineva care nu a pus în viața lui mâna pe un gimbal (adică majoritatea utilizatorilor obișnuiți de smartphone), dar partea cea mai bună este că și în practică este destul de intuitiv și ușor de folosit, iar mișcarea extrem de fluidă. Brațul respectiv este retractabil și permite mișcarea camerei principale în 4 direcții diferite (acel „4DoF”, adică 4 Degrees of Freedom), ceea ce face camera capabilă să se rotească stânga-dreapta aproape la 360 de grade, să se încline sus-jos, să se rotească pe axul optic (în cerc, practic) sau să se miște liniar pe una din direcții. Mecanismul în sine se poate mișca pe trei axe de orientare, deci nu e vorba doar de o mișcare a camerei, ci a întregului sistem. Iar toate astea sunt valabile independent de poziția telefonului, strict pentru gimbal-ul de sus. De altfel, modul gimbal este accesibil doar din aplicația de cameră (și doar dacă vizorul de protecție este dat la o parte), iar în restul timpului el stă retractat în modulul foto de pe spate, deci nu e musai să îl folosești dacă nu vrei… doar că, la ce știe să facă telefonul ăsta, ar fi și păcat să nu o faci.   Cu ce specificații vine și de ce sunt ele remarcabile Camera principală de pe Robot Phone folosește un senzor de 200 MP în format 1/1,28″, cu diafragmă f/1.6 și distanță focală echivalentă de 23 mm, în timp ce camera ultrawide are 50 MP, iar teleobiectivul periscopic ajunge la 200 MP, utilizează un senzor de 1/1,4″ și o diafragmă f/2.6, cu zoom optic în jurul valorii de 2,7x. Sistemul este completat de capacitatea de a înregistra 4K la 60 fps și 4K la 120 fps pentru slow-motion, în timp ce camera principală poate lucra și în fluxuri video LogC3 dezvoltate împreună cu ARRI, despre care o să vorbesc ceva mai pe larg un pic mai jos. La nivel strict de hardware foto, configurația este mișto mai ales fiindcă nu sacrifică una dintre camere pentru a obține o cifră spectaculoasă la alta, cum ne-am obișnuit deja la alte flagship-uri. De exemplu, Xiaomi 17 Ultra, de exemplu, combină un senzor principal de 1″ cu un teleobiectiv periscopic de 200 MP și zoom optic continuu 75–100 mm, iar OPPO Find X9 Ultra merge chiar mai departe cu un sistem în care există două camere de 200 MP, una principală cu senzor de 1/1,12″ și una tele de 1/1,28″, plus un teleobiectiv nativ de 10x și ultrawide de 50 MP. Sau pe partea cealaltă ar fi și iPhone 17 Pro Max, care abordează problema dintr-o perspectivă diferită, cu trei camere de 48 MP, focală principală de 24 mm, ultrawide de 13 mm și teleobiectiv de 100 mm, dar pune totuși un accent mai mare pe partea de captură video, inclusiv ProRes RAW, Apple Log 2, ACES și ProRes până la 4K/120 fps cu înregistrare externă. Tot o decizie similară au luat și reprezentanții HONOR cu Robot Phone, care