Ursula von der Leyen, avertisment alarmant: Europa suportă pierderi de 500 de milioane euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu
Europa pierde aproape 500 de milioane de euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu care a dus la scumpirea carburanților. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a avertizat că criza energetică cauzată de războiul din Golful Persic continuă să afecteze piețele energetice. „În doar 60 de zile de conflict, factura la importul de combustibili fosili a crescut la peste 27 miliarde de euro, fără să avem o moleculă suplimentară de energie” , a declarat Ursula von der Leyen în Parlamentul European de la Strasbourg, potrivit POLITICO. Prețuri carburanți luni, 27 aprilie 2026. Benzina s-a scumpit din nou în România. Marți, potrivit Wall Street Journal, președintele Donald Trump și-a instruit administrația să se pregătească pentru o blocadă prelungită asupra Iranului, cu scopul de a sufoca economia regimului islamist de la Teheran prin a restricționa livrările de la porturile iraniene. Blocarea livrărilor cu gaz și petrol prin Strâmtoarea Ormuz afectează un sfert din piața globală de carburanți și duce la o penurie de fertilizanți și alimente. Ursula von der Leyen spune că amploarea crizei energetice și a războiului arată că UE trebuie să accelereze tranziția la energiile verzi. „Calea este evidentă. Trebuie să ne reducem dependența de carburanți importați și să accelerăm aprovizionarea cu energie curată, accesibilă, produsă local”. Președinta Comisiei Europene a mai avertizat că războiul din Orientul Mijlociu ar putea afecta Europa pentru mai mulți ani. „Există însă și o realitate dură cu care trebuie să ne confruntăm cu toții: consecințele acestui conflict se pot resimți luni sau chiar ani de zile. De aceea, energia a fost în fruntea agendei reuniunii informale a Consiliului European. Aceasta este a doua criză majoră a energiei într-un interval scurt de patru ani. Lecția ar trebui să fie clară pentru toți: într-o lume turbulentă ca a noastră, pur și simplu nu ne putem permite să depindem excesiv de energia importată”, a spus Ursula von der Leyen.
Unde pot fi consultate documentele tehnice ale cadastrului
Rolul primăriei în realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică este esențial, întrucât potrivit legii, primarul are obligația de a înștiința, prin afișare și orice alte mijloace de publicitate, deținătorii imobilelor cu privire la obligațiile pe care le au în desfășurarea lucrărilor, precum cele de a permite accesul prestatorului pentru executarea măsurătorilor, de a participa la identificarea limitelor imobilelor, de a prezenta actele de proprietate și de a verifica informațiile privitoare la imobilele pe care le dețin, în etapa de publicare a rezultatelor. După realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică, documentele tehnice ale cadastrului sunt afișate public pentru o perioadă de 60 de zile și pot fi consultate la sediul primăriei din localitatea în care se desfășoară lucrările sau într-un alt loc stabilit în acest scop de către primar, pe pagina de internet a primăriei (acolo unde este disponibilă această opțiune), precum și pe pagina de internet a ANCPI. Așadar, în cadrul etapei de consultare publică, documentele tehnice ale cadastrului sunt puse la dispoziția deținătorilor imobilelor. Această etapă oferă fiecărui deținător posibilitatea de a verifica informațiile referitoare la imobilul său, înainte ca acestea să devină definitive și să fie înscrise în cartea funciară. Consultarea documentelor tehnice este un pas important, deoarece permite corectarea eventualelor neconcordanțe și contribuie la realizarea unei evidențe corecte și complete. În această perioadă, deținătorii trebuie să verifice informații esențiale despre imobilele lor, precum amplasamentul, suprafața, limitele, categoria de folosință și titularii drepturilor de proprietate sau ai posesiei, după caz. Verificarea acestor date este importantă pentru a confirma că ele reflectă corect situația din teren și din actele de proprietate. În cazul în care sunt identificate neconcordanțe, acestea pot fi semnalate prin depunerea unei cereri de rectificare, conform procedurilor stabilite pentru această etapă. Prin urmare, participarea activă a primăriei și a deținătorilor de imobile contribuie în mod cert la realizarea unei evidențe corecte, actualizate și conforme cu realitatea din teren. Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară derulează Faza II a Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, cofinanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF) 2021–2027. Proiectul este fazat, continuând investițiile demarate inițial prin Programul Operațional Regional (POR) 2014–2020. Lucrările sunt gratuite pentru deținători și vizează înregistrarea imobilelor (case și terenuri) din 660 de comune, cu o suprafață estimată de peste 5,7 milioane de hectare. Află mai multe informații pe: https://www.ancpi.ro/pnccf/stadiu-lucrarilor.html FĂ PASUL CEL MARE CĂTRE ÎNREGISTRARE! PENTRU PROPRIETATEA TA. Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, prin Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF).
Bancherii din America pariază împotriva economiei României. Cea mai mare bancă de investiții din lume crede că va fi criză în 2026
Cele mai mari instituții bancare din lume devin din ce în ce mai pesimiste cu privire la economia României. Gigantul american Goldman Sachs vede chiar o scădere economică. Prognozele Consensus ale băncilor și instituțiilor internaționale din luna aprilie arată o înrăutățire a perspectivelor economice ale României, cu o creștere economică aproape de stagnare, inflație ridicată și dezechilibre externe. Potrivit datelor din raportul Consensus Economics, media prognozelor de creștere a PIB-ului României în 2026 a scăzut la 0,5% de la 0,9% luna precedentă și 1,4% în urmă cu trei luni. Scăderea prognozei medii pentru 2026 arată că economia României este văzută de către analiști la limita stagnării sau chiar în recesiune. Goldman Sachs, una dintre cele mai mari bănci de investiții, prognozează o scădere economică de 0,2% în 2026 și este prima instituție financiar-bancară care ia în calcul un scenariu de recesiune pentru România. În același timp, banca britanică HSBC ia în calcul o creștere de doar 0,3% pentru economia românească, în timp ce Deutsche Bank ia în calcul o creștere de 0,4%. Alte instituții importante precum Oxford Economics și JP Morgan plasează creșterea în jurul valorii de 0,5%. Scenarii mai optimiste pentru economia României au PKO Bank Polski, 0,8% și agenția de rating Moddy’s cu 0,9%. Cea mai optimistă estimare pentru 2026 vine din partea agenției de rating Fitch, care plasează creșterea în jurul valorii de 0,5%. Consumul, principalul motor economic, continuă să scadă Veștile pentru economia românească nu sunt cele mai favorabile, iar unul dintre cele mai importante semnale de alarmă vine din zona consumului. Prognoza pentru 2026 indică o creștere de doar 0,1%, iar pentru români acest lucru se traduce printr-o creștere lentă a veniturilor reale sau chiar stagnare a nivelului de trai. De altfel, datele prezentate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că România trece prin cea mai mare cădere a consumului de la criza financiară din 2009 până în prezent. În scenariile instituțiilor bancare internaționale, consumul scade, iar valorile estimate sunt negative, de până la -1,7%. Britanicii HSBC preconizează o scădere de 1,7 a consumului, în timp ce restul băncilor văd scăderi cuprinse între 0,1-0,5%. Abia în 2027 consumul ar urma să revină la un ritm mai normal, de maxim 2,2%, dar fără a recupera dinamica din anii precedenți. Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică Cifrele, publicate tocmai de instituțiile din subordinea Guvernului, acum Bolojan, arată limpede că toți indicatorii privind nivelul de trai s-au deteriorat puternic de când actualul guvern a preluat frâiele țării. Singura îmbunătățire este la nivelul deficitului bugetar, care a scăzut. Urmează zile decisive pentru premierul Ilie Bolojan / Foto – Mediafax Creșterea economică era de 1,1% în iunie 2025, conform datelor de la Statistică. Cele mai recente cifre arată că, pentru două trimestre consecutive, economia Românei a scăzut. –1,9% a fost declinul din trimestrul al patrulea. Dar inflația a crescut la aproape 10%, de la 5,7%, cât era în momentul în care Bolojan a preluat mandatul. Prețurile la raft se resimt mult mai puternic decât o creștere de 10%. De asemenea, șomajul din România a crescut de asemenea, de la 5,8% la 6%. RECOMANDAREA AUTORULUI: România, campioana deficitului bugetar în Uniunea Europeană în 2025. Datoria publică a țării a fost aproape 60% din PIB anul trecut România, în derivă. Impactul recesiunii tehnice și revizuirile în jos ale instituțiilor internaționale financiare privind performanța economiei Moștenirea lui Bolojan, cea mai dezastruoasă guvernare pentru economie de după Revoluție. Toți indicatorii din România s-au dus în cap în mai puțin de un an. Cifrele oficiale sunt devastatoare
Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA, la Gândul Energy Now: Trebuie să accelerăm investițiile pe întreg lanțul
România traversează o perioadă complicată în sectorul energetic, iar adaptarea rapidă la noile realități este esențială. Liviu Gavrilă, vicepreședinte al Asociației Române pentru Energie Eoliană (RWEA), a avertizat, în cadrul conferinței Gândul Energy Now, eveniment din seria Europa Connect, că infrastructura, distribuția, transportul și mecanismele de tranzacționare a energiei trebuie regândite urgent, într-un cadru predictibil și stabil. Sistemul energetic are nevoie de schimbări rapide și profunde pentru a face față provocărilor care se conturează, a arătat Liviu Gavrilă. „Este o perioadă complicată, cred că cu toții am înțeles că trebuie să ne mișcăm foarte repede pentru a putea să ne adaptăm la ceea ce urmează. Avem multe de rezolvat, de la infrastructură, la distribuție, transport”, a declarat vicepreședintele RWEA. Schimbarea paradigmei în piața energiei Un alt aspect important vizează transformarea modului în care energia este cumpărată și vândută. „Vrem să schimbăm paradigma și modul în care cumpărăm și vindem energie. Trebuie să facem lucrurile în timp real”, a subliniat Gavrilă. În opinia sa, digitalizarea și reacția rapidă a actorilor din piață vor deveni elemente-cheie în noua arhitectură energetică. Conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a Investiții accelerate și stabilitate legislativă Pentru ca tranziția să fie posibilă, investițiile trebuie accelerate pe întreg lanțul energetic, de la producție până la infrastructură și distribuție. Totodată, Liviu Gavrilă atrage atenția că lipsa unui cadru predictibil și stabil reprezintă una dintre cele mai mari vulnerabilități ale sistemului. „Trebuie să accelerăm investițiile, trebuie să accelerăm practic pe întreg lanțul și să avem un cadru coerent și stabil, ceea ce din păcate nu avem.” Fondurile europene și mixul energetic, esențiale pentru viitor Vicepreședintele RWEA consideră că România trebuie să profite la maximum de finanțările europene disponibile și să mențină dialogul între toți actorii implicați. „Important este să maximizăm fondurile europene, să continuăm să ne ascultăm cu toții, pentru că e nevoie de toți.” De asemenea, acesta a subliniat importanța păstrării unui mix energetic echilibrat. „Să ne păstrăm mixul energetic și, nu în ultimul rând, să înțelegem că energia este de departe cel mai complex lucru.” Tocmai de aceea Liviu Gavrilă a punctat și necesitatea de a prioritiza eolianul. “Vântul bate toamna și iarna, vântul bate noaptea și trebuie să fie corelat cu solarul și stocarea”, a punctat vicpreședintele RWEA. “Nu în ultimul rând, avem șansa de creste pe lanțul de producție pentru ca suntem prezenți ca țară în lanțul de producție echipamente”, a completat vicepreședintele RWEA. Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA, la Gândul Energy Now Un sector strategic, aflat sub presiune Mesajul transmis de Liviu Gavrilă reflectă presiunea tot mai mare asupra sectorului energetic, într-un context în care viteza deciziilor, investițiile și stabilitatea legislativă vor face diferența între adaptare și blocaj. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București și Bruxelles. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sebastian Burduja la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a: „România este într-o poziție mult mai bună decât acum câțiva ani” Cristian Bușoi la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a:”Mizele europene ale României sunt mai importante ca niciodată”
Cristian Todea, Nova Power & Gas: Investiții de peste 500 de milioane de euro în capacități de producție și stocare în ultimii cinci ani
Compania Nova Power & Gas a investit în ultimii cinci ani peste 500 de milioane de euro în capacități de producție, stocare și infrastructură energetică, consolidându-și poziția pe piața energiei din România. Potrivit lui Cristian Todea, Deputy CEO al companiei, aceste investiții răspund atât nevoii de echilibrare a sistemului energetic, cât și volatilității tot mai accentuate a prețurilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței Gândul Energy Now, din seria evenimentelor Europa Connect. Cristian Todea a subliniat importanța investiției de la Cluj-Florești, un proiect cu o putere instalată de 200 MW și o capacitate de stocare de 400 MWh. La ora actuală, Nova Power & Gas este lider în România în capacități de stocare, cu 640 MWh instalați. „Atât investiția de la Cluj-Florești, de 200 MW putere și 400 MWh capacitate instalată, cât și celelalte investiții, ne consolidează poziția de lider în sectorul stocării de energie electrică în România și ne permit să avem un portofoliu echilibrat”, a declarat acesta. Potrivit oficialului Nova Power & Gas, proiectele de acest tip sunt esențiale într-un context în care piața transmite zilnic semnale puternice privind dezechilibrele dintre producție și consum. Piața transmite semnale clare prin volatilitatea prețurilor Deputy CEO-ul Nova Power & Gas a atras atenția asupra fluctuațiilor extreme de preț din piața energiei, pe care le consideră un indicator clar al nevoii de investiții în stocare. „Ieri (n.r. duminică) am avut minus 500 lei/MWh la prânz și minus 1.000 lei/MWh pe piața intrazilnică, în intervalele apropiate de momentul livrării, iar apoi plus 700 lei/MWh în intervalele de seară”, a explicat Cristian Todea. Acesta a precizat că diferențele sunt mari chiar și comparativ cu alte piețe din regiune și că actorii din sector trebuie să înțeleagă aceste semnale și să reacționeze inteligent. Model integrat pentru servicii energetice inteligente Nova Power & Gas a intrat în piață cu un model integrat, diferit de abordările tradiționale, care urmărește să răspundă cerințelor clienților fără a le modifica radical comportamentul de consum. „Este dificil să cerem clienților să își schimbe comportamentul de consum și să consume energia la prânz, în intervalele în care ne-ar fi mult mai facil să o cumpărăm și să le-o livrăm ieftin”, a spus Todea. În loc să transfere această presiune către consumator, compania a ales să investească în soluții proprii de stocare. „Noi ne gândim să avem o abordare diferită: să stocăm noi acea energie și să o livrăm clienților atunci când au nevoie de ea. Practic, să oferim servicii energetice integrate.” Cristian Todea, Nova Power & Gas, la Energy Now Echilibrul, cheia unui sistem energetic sustenabil Cristian Todea a subliniat că viitorul sistemului energetic nu poate depinde de o singură sursă de energie, chiar dacă regenerabilele au un rol important. „Nu există un sistem energetic bazat pe o singură resursă. Regenerabilele pot livra energie ieftină în rețea și pot contribui la reducerea prețurilor pe termen scurt, mediu și lung pentru consumator, însă doar dacă sunt gestionate și integrate corect.” În opinia sa, mixul optim trebuie să includă energie regenerabilă, sisteme de stocare pentru reglaj fin și stabilitate, dar și centrale pe gaz, care pot asigura livrarea în bandă și acoperirea vârfurilor de consum, intervenind atunci când producția din surse regenerabile nu mai livrează suficient în sistem. În acest context, Nova Power & Gas investește în centrala pe gaz în ciclu combinat (CCGT) de la Câmpia Turzii, cu o capacitate totală de 160 MW, din care 110 MW vor fi finalizați în decembrie 2026. Investițiile în stocare, răspuns la transformarea pieței Mesajul transmis de Nova Power & Gas este că stocarea energiei devine o componentă critică a infrastructurii energetice moderne. Prin investițiile realizate și prin strategia integrată adoptată, compania își propune să transforme volatilitatea pieței într-o oportunitate de optimizare și să ofere clienților stabilitate, predictibilitate și servicii energetice eficiente. Conferința Gândul „ENERGY NOW 2026, ediția a IV-a – Politici europene în domeniul energiei și impactul lor asupra României” și-a propus să aducă în prim-plan principalele direcții ale politicilor europene în domeniul energiei, oportunitățile de finanțare și provocările legislative care influențează dezvoltarea sectorului energetic din România. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București și Bruxelles. RECOMANDAREA AUTORULUI: Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA, la Gândul Energy Now: „Trebuie să accelerăm investițiile pe întreg lanțul” Sebastian Burduja la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a: „România este într-o poziție mult mai bună decât acum câțiva ani” Cristian Bușoi la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a:”Mizele europene ale României sunt mai importante ca niciodată”
Tudor Chirilă a scris o postare lungă în care s-a plâns că este dezamăgit de Nicușor Dan și de România. Lumea îl întreabă în comentarii dacă și-a plătit taxele
Tudor Chirilă a fost luat la întrebări de utilizatorii de pe social-media, după ce Gândul a dezvăluit că acesta ar achita o sumă modică la stat din încasările firmei pe care o deține. Aceste reproșuri au apărut chiar la o postare în care artistul se declară dezamăgit de Nicușor Dan și de România în general. Urmăritorii însă au fost preocupați de statutul de contribuabil al lui Chirilă, care, așa cum a arătat Gândul, a plătit sume infime la stat, dar a avut venituri pe firmă de milioane de euro pe mai mulți ani. Citește mai multe AICI. Oamenii îi cer, în cor, lui Chirilă să-și plătească taxele la stat: „Ai numai contracte cu statul, din banii noștri” După ce și-a exprimat revolta față de Nicușor Dan și PSD, unii îi reproșează lui Tudor Chirilă că ar avea contracte cu statul pe banii cetățenilor. „Ma abţin cu mare greutate sa îți spun urmatoarele: artist, zero! Nu pot fi acuzat de ceea ce spun, e o tara libera, încă…..În al doilea rand, de când te pricepi tu la politică, geopolitică, economie etc ??? Bă, individule, tu te uiți în oglindă?? Serios, în ce calitate te exprimi tu? Tu, care ai numai contracte cu statul, pt evenimente, din banii noștri, ai mei….” spune unul dintre utilizatori. Nu numai publicația Gândul s-a sesizat cu privire la discrepanța uriașă dintre profitul net și încasări. Un alt cetățean îi atrage atenția că aceste două sume ar trebui să fie aproximativ egale. „Tudorică, ajustează puțin cheltuielile tată, tu ești prestator de servicii. Profitul tău net, ar trebui sa fie aproximativ același cu cifra de afaceri Am înțeles ca asta ar fi societatea ta. La 1400 ron profit/luna, ma întreb de ce nu o radiezi? Fii onest, nu PSD-ist”, este comentariul altui utilizator. „Chirilă dă banii la stat și nu te mai smiorcăi” Unii utilizatori fac haz de necaz și sunt mai degrabă ironici la adresa lui Tudor Chirilă. „Poți să cânți la înmormântări”, îi transmite cineva, în glumă, ca o aluzie la plata dărilor către stat. Mulți dintre cei care au comentat la postarea lui Chirilă, în care acesta se plânge de Nicușor Dan și PSD, îi recomandă să facă un drum până la ANAF, să-și plătească taxele. „Chirilă dă banii la stat și nu te mai smiorcăi”, scrie o utilizatoare. Un alt comentator îl întreabă direct: „Chirilă, ți-au căzut contractele?” „Acum plătești și tu impozitul ca omul de rând, ce sa faci…. Căpușe supreme ce sunteți”, spune un alt utilizator. Cum ar fi ajuns Chirilă să plătească la stat doar 46 de euro, lunar, pentru încasări pe firmă de sute de mii de euro Publicația Gândul a arătat că, potrivit datelor de la Ministerul de Finanțe, cifra de afaceri a firmei Agenția de Vise pe anul 2024, este de aproximativ 450.000 de euro pe an, în 2024. Rezultă un venit din cifra de afaceri de 37.500 de euro pe lună. Cu toate acestea, profitul declarat pentru 2024 este de numai 3.429 de euro, ceea ce înseamnă un profit net de numai 286 de euro pe lună. În urma unei impozitări de 16%, Chirilă ar trebui să plătească, lunar, doar 46 de euro la stat din încasări. Spre exemplu, un român de rând, cu salariul minim brut de 865 de euro lunar, încasează de 43 de ori mai puțin decât Tudor Chirilă. Un astfel de cetățean plătește statului 325 de euro lunar, adică de 7 ori mai mult decât cântărețul, prin firma Agenția de Vise. Cât ar trebui să achite Tudor Chirilă statului Firma Agenția de Vise a lui Tudor Chirilă are o marjă de profit (profit net / cifra de afaceri) de 0,76% în 2024. Ca o comparație, media pieței pentru companii cu același obiect de activitate este de 18,69%, de 24 de ori mai mare, conform datelor oferite de platforma Termene.ro. Pe an, din cei 450.000 de euro pe care îi încasează firma lui Chirilă din concerte, statul, acum guvernul Ilie Bolojan, încasează 549 de euro, la o marjă de profit de 0,76%. Dacă firma lui Chirilă ar avea marja de profit din media pieței (18,69%), statul ar încasa 13.456 de euro pe an, adică de 24 de ori mai mult. În afară de cariera de artist de succes, Tudor Chirilă este cunoscut și pentru activismul social, manifestat la concerte sau la proteste. Acesta și-a manifestat sprijinul față de Nicușor Dan în campania prezidențială din 2025 și a luat parte la un protest amplu din centrul Capitalei pentru susținerea actualului lider. FOTO: Mediafax, captură Facebook Recomandarea autorului: S-a declanșat operațiunea digitală: „Susțin Bolojan!”. Gândul a descoperit conturi de boți, unele folosite și la fraude online, toate dedicate lui Bolojan Tudor Chirilă învârte milioane de euro prin firma sa, dar declară profit la ANAF de câteva sute de euro pe lună. Numai în ultimii 3 ani a avut venituri de peste 1 milion de euro, dar statul nu s-a ales cu aproape nimic. Artist la fentat statul? Grupările #rezist au început mobilizarea pentru un miting pro-Bolojan! Oana Pellea și Andrei Caramitru anunță deja primul eveniment pentru luni seara, în Piața Victoriei. Nu lipsesc nici Manole și „Șora”
Samsung abandonează insula verticală de camere foto pentru a face loc sistemului de prindere magnetic
Chiar dacă mulți au acuzat Samsung că sunt leneși refuzând să includă magneți pentru sistemul de prindere Qi2, adevăratul motiv pentru care Galaxy S26 și seriile anterioare nu includ acest accesoriu util ține de fizică elementară: magneții amplasați prea aproape de modulul camerei foto ar interfera cu procesul de focalizare. Un al doilea motiv ar fi perturbarea funcționalității accesoriului S Pen, digitizorul introdus pe vremea lui Galaxy Note nefiind deplin compatibil cu sisteme de prindere magnetică încorporate în carcasa telefonului. Sigur, poți obține această funcționalitate achiziționând o husă pentru telefon compatibilă Qi2, dar asta nu înseamnă că nu vei avea probleme cu diminuarea sensibilității S Pen sau focalizare mai lentă/imprecisă a camerelor foto. Potrivit informațiilor apărute în presa sud-coreeană, Samsung Galaxy S27 trebuia să fie prima serie de telefoane Samsung care schimbă în mod fundamental dispunerea insulei de camere foto. Cum spuneam, Samsung nu face această schimbare din motive estetice, ci pentru acomodarea sistemului Qi2 prin includerea magneților aferenți. Sursa citată nu dezvăluie cum va arăta noul design al camerei însă aflăm că schimbarea va viza toate modelele din seria Galaxy S. Însă din alte surse aflăm că provocările legate de costurile tot mai mari cu procurarea cipurilor de memorie ar fi împins deja această modernizare cu un an, până la generația Galaxy S28. În schimb, seria Galaxy S27 ar urma să marcheze încă un upgrade incremental, producătorul sud-coreean evitând orice schimbări care nu sunt absolut necesare. În ce privește Galaxy S27, Samsung ar putea adăuga în catalog o echipare Galaxy S27 Pro foarte asemănătoare modelului S27 Ultra, dar fără S Pen și (posibil) compatibilă Qi2. Cel puțin la versiunile Galaxy S27 Ultra (și posibil, S27 Pro) am putea vedea și acumulatori de capacitate mărită, Samsung făcând primul pas în direcția adoptării tehnologiei siliciu carbon. Creșterea prețurilor la soluțiile de memorie RAM și stocare afectează toți producătorii de smartphone-uri, inclusiv Samsung, iar efectele s-au văzut chiar de anul acesta printr-o stagnare generală la capitolul inovație și chiar tăierea anumitor specificații (carcasă din aluminiu în locul aliajului din titan). Iar această tendință are toate șansele să continue și anul viitor. Back to top button
Patrick André de Hillerin: Vânzarea acțiunilor unor firme de stat profitabile este strategia unor dependenți de droguri
Când li s-a spus, mai întâi timid, pe o voce sau două, apoi din ce în ce mai ferm că nu trebuie să mai scoată la vânzare companiile de stat profitabile, fie și pe bucăți mici, membrii guvernului Bolojan și ai partidelor care încă-l mai susțin pe Marele Încruntat au început să repete ca niște peruși decerebrați punctajele întocmite de echipele lor de comunicare. Din păcate pentru domniile lor, pentru adevăr și pentru bunul simț, punctajele respective nu au fost și nu sunt decât o înșiruire de inepții menite să acopere lipsa de viziune economică a unor cârpaci dispuși la orice pentru a-și crea o imagine bună în ochii alegătorilor lor. Indiferent, însă, de teoriile pseudo economice pe care încearcă să ni le vândă această onorabilă adunătură de incompetenți. Adevărul este că vânzarea de acțiuni din companiile de stat profitabile are un singur scop: acoperirea găurilor din buget și o posibilă reducere a „deficitului”, argumentul suprem pentru susținerea unor politici financiare dezastruoase. Este foarte adevărat că bugetul României are mare nevoie de venituri. Dar la fel de adevărat este că această nevoie este permanentă. Ea nu există doar astăzi, nu va dispărea mâine, nici poimâine. Nu va dispărea niciodată. Bugetul României, ca al oricărei țări, are nevoie de venituri constant. Zi de zi, an de an, deceniu de deceniu, chiar secol de secol. Este cu adevărat o poveste fără sfârșit. Sursele de venit ale statului român nu sunt foarte variate. Cea mai mare parte a veniturilor statului român, 48,8%, provin de impozite și taxe. De exemplu, TVA-ul aduce la buget 20,2% din totalul veniturilor, accizele aduc 7,3% din total, impozitul pe salarii/venit aduce aproximativ 8,9% din totalul veniturilor bugetare, iar impozitul pe profit doar 6,2%. A doua mare sursă de venituri ale bugetului României o reprezintă contribuțiile sociale: asigurările de sănătate și de pensii. De aici vin 31,4% din banii de la buget. Dar acești bani se duc direct în sistemul de sănătate și în plata pensiilor, având deseori nevoie de ajutor din alte surse ale bugetului. A treia mare categorie a veniturilor bugetare a fost reprezentată, în 2025, de banii veniți de la UE (în principal) și de la alți donatori. Dar banii ăștia au intrat în buget și au și ieșit imediat, fugind cât îi țineau picioarele pe unde aveau ei treabă: subvenții pentru agricultură (în principal), proiecte mai mari sau mai mici ale statului și proiecte mai mari sau mai mici ale mediului privat. Mai sunt și alte categorii de venituri, dar din ce în ce mai mici. Statul câștigă niște bani și din faptul că este proprietarul unor companii. Din păcate, câștigă foarte puțin din treaba asta. Cam 1,2% din veniturile bugetului sunt reprezentate de dividendele pe care le încasează statul de la companiile de stat profitabile. Profiturile sunt cam de două ori mai mari, dar statul nu are acces la profituri în întregime, pentru că în multe cazuri nu mai este unic acționar. De la unele companii încasează doar 80% din dividendele distribuite (Hidroelectrica, de exemplu), iar de la altele doar 51% sau mai puțin. Cu cât este mai mic procentul de acțiuni pe care-l mai deține statul, cu atât veniturile din dividende este mai mic. Să luăm un exemplu aproape imaginar. Vom folosi niște numere rotunde, nu pe cele reale, pentru a ușura calculele și pentru a le face inteligibile și pentru domnul Bolojan și scriitorii de punctaje ai domniei sale. Să spune că Hidroelectrica are un profit anual net de 5 miliarde de lei. Să spunem, de asemeni, că tot acest profit ar fi distribuit ca dividende. Statul român ar primi 80% din 5 miliarde, respectiv 4 miliarde, pentru că deține doar 80% din Hidroelectrica, restul de 20% aparținând unor investitori la bursă. Și înainte de listarea la bursă a Hidroelectrica din 2023, statul român tot atât deținea din companie, restul acțiunilor aparținând, din 2005, fondului Proprietatea. Să spunem, așadar, că statul român ar încasa azi din profitul Hidroelectrica 4 miliarde de lei. Dacă prețul energiei electrice nu scade, statul va încasa tot 4 miliarde și anul viitor, alte 4 miliarde peste doi ani și tot așa. Dacă, însă, la propunerea doamnei vicepremier Gheorghiu și a comitetului pe care-l coordonează, cu sprijinul PNL, USR, și al lui Ilie Bolojan însuși, statul român ar mai vinde 10% din acțiunile Hidroelectrica, atunci ar încasa cu 500 de milioane de lei mai puțin în fiecare an. Poate că statul ar câștiga astăzi 5-6 miliarde de lei vânzând 10% din Hidroelectrica. Ar mai reduce din deficit. Să spunem că, vânzând și acțiuni ale Romgaz, ale Nuclearelectrica și ale altor companii profitabile, statul român ar obține în 2026 15 miliarde de lei (asta dacă ar avea mare noroc). Ar reduce deficitul prognozat de la 127 de miliarde la 112 miliarde de lei. Doar că, fără a-și diversifica sursele de venit și fără a încerca să obțină mai mulți bani din venituri nefiscale, anul viitor deficitul va fi tot acolo, tot, probabil, la valoarea nominală de anul acesta. Anul viitor, însă, guvernul nu va mai putea acoperi din deficit folosind banii pe care i-a obținut anul acesta din vânzarea de acțiuni la companiile sale profitabile. Va trebui să vândă din nou, ca să aibă alți bani. Oricum, însă, deficitul va crește cu sumele pe care statul nu le va mai încasa din dividende. Dacă acțiunile vândute cu 15 miliarde anul acesta îi aduceau dividende de 3 miliarde, anul viitor vom adăuga la deficit, din start, aceste 3 miliarde care nu se mai constituie venit la buget. În fiecare an în care am vinde acțiuni ale companiilor de stat profitabile n-am face decât să creștem deficitul bugetar din anul următor cu valoarea dividendelor pe care nu le mai încasăm. Și tot așa, până când nu vom mai avea nici ce vinde, nici ce dividende să încasăm. Am putea ajunge acolo în doar opt ani în care am avea un guvern condus de un individ precum Ilie Bolojan. Asta nu este strategie economică, nu este reformă, nu este nimic altceva
YouTube testează Ask YouTube, o interfață de căutare unde spui ce te interesează iar un chatbot te duce direct la clipul dorit
YouTube testează echivalentul funcționalității AI Overviews de pe Google Search, substituind listele cu rezultate/clipuri de vizionat cu un AI conversațional capabil să te ducă direct la clipul dorit, marcând până și momentul din clip unde a fost identificată informația vizată. Fără derulat prin liste de clipuri semnate de alți autori YouTube care ți ar putea stârni interesul, fără cernut prin surse alternative de informare. Pur și simplu întrebi și primești răspunsul sub forma unui clip YouTube pre-derulat la momentul unde este expusă informația relevantă. La fel ca Google Search, funcția de căutare pe YouTube pare cumva încremenită în trecut. Pare așa.. demodat, să tastezi câteva cuvinte și să primești în schimb o listă de clipuri video care se potrivesc criteriilor tale. De ce să nu discuți cu un chatbot atotștiutor, care să socializeze cu tine până la limita flirtului, iar apoi să te îndrume cu maximă convingere către un anume clip YouTube care are toate răspunsurile. Dezvoltată folosind tehnologiile Gemini de inteligență artificială generativă, funcția Ask YouTube primite să transforme YouTube dintr-o colecție de clipuri video pe care le răsfoiești ca și cum ai fi într-o uriașă bibliotecă digitală, într-un serviciu avansat de tip concierge, în care un asistent digital este gata să răspundă în mod politicos tuturor solicitărilor tale, livrând exact informația de care ai nevoie, când ai nevoie. Desigur, doar dacă ești abonat Premium. În cadrul experimentului ce se va încheia pe 8 iunie, abonații YouTube Premium din SUA care au împlinit vârsta de 18 ani se pot înscrie pentru participarea la experimentul listat în secțiunea YouTube Labs. Odată ce activezi funcția Ask YouTube, un nou buton adăugat în bara de căutare îți va permite să ocolești cu totul funcția de căutare și inevitabila listă cu clipuri potrivite după cuvinte cheie. În schimb, se deschide un ecran de conversație în care pare că discuți cu prietenul tău atotștiutor. Spre exemplu, dacă întrebi ceva de genul „oferă-mi un scurt istoric al aselenizării Apollo 11”, YouTube îți va oferi un rezumat cu puncte cheie, la fel ca în modul AI Overviews e Google Search, furnizând informații cum ar fi data aselenizării și primii pași ai lui Armstrong, în loc de simple titluri de videoclipuri. Vei vedea, de asemenea, marcaje temporale într-un videoclip similar și în colecții de videoclipuri mai lungi și scurtmetraje. Însă funcționalitatea nu este chiar perfectă, interogările Ask YouTube pe subiecte mai puțin căutate având șanse mari să returneze în răspunsuri inexacte sau complet greșite. La fel ca la interacțiunea directă cu Gemini sau ChatGPT, Ask YouTube îți permite să transformi căutările unice după cuvinte cheie în veritabile conversații purtate în limbaj natural. Spre exemplu, dacă nu ai obținut informația dorită din prima încercare poți rectifica folosind întrebări ulterioare, construind pe baza răspunsului inițial oferit de chatbot. Problema este că acest mod de căutare îți limitează în mod automat accesul la surse alternative de informare, substituind lista de clipuri YouTube cu un răspuns mai mult sau mai puțin final, generat de AI. Iar dacă algoritmii YouTube nu consideră relevante informațiile prezentate de autori YouTube mai puțin cunoscuți, atunci nu vei ajunge la acele informații pur și simplu. Google va colecta date și impresii despre acest experiment până pe 8 iunie, stabilind dacă funcționalitatea Ask YouTube poate fi deblocată pentru publicul larg, sau mai are nevoie de îmbunătățiri.
Gabriel Andronache, ANRE, la Gândul Energy Now: Prețurile negative din piața energiei, semnal de dezechilibru temporar, dar și de maturizare a pieței
Vicepreședintele ANRE, Gabriel Andronache, a afirmat, în cadrul conferinței Gândul Energy Now, eveniment din seria Europa Connect, că recentele prețuri negative din piața pentru ziua următoare (PZU) reflectă atât provocările actuale ale sistemului energetic, cât și adaptarea treptată a pieței și a legislației. Oficialul susține că operatorii trebuie să își optimizeze costurile și să identifice soluții alternative pentru echilibrarea pieței. Vicepreședintele ANRE, Gabriel Andronache, a explicat că piața de energie traversează în prezent o perioadă marcată de fluctuații semnificative, inclusiv apariția unor prețuri negative pe piața pentru ziua următoare (PZU), unele dintre acestea apropiate de niveluri record. „Am reușit să trecem prin problemele care sunt de actualitate în momentul de față, inclusiv ultimele evoluții ale prețului PZU din ultima perioadă și chiar din ziua de ieri, unde vedem prețuri negative, în pragul unor recorduri negative”, a declarat Andronache. Oficialul ANRE consideră că astfel de situații ar trebui să determine toți actorii din piața de energie — producători, traderi și operatori — să își eficientizeze activitatea și să își optimizeze costurile, într-un context în care profitabilitatea depinde direct de gestionarea acestora. „Criza a accelerat adaptarea pieței și schimbările legislative” Gabriel Andronache a subliniat că, în ciuda dificultăților din ultimii ani, sectorul energetic a înregistrat progrese importante, inclusiv în ceea ce privește adaptarea cadrului legislativ și dezvoltarea capacităților de producție. „Sperăm ca în viitor astfel de prețuri să fie gestionate prin soluții alternative de piață, iar fiecare dintre jucători să caute metode de optimizare a costurilor. Până la urmă, acestea sunt costuri pentru ei, iar pentru a obține profit este nevoie de eficiență”, a precizat vicepreședintele ANRE. Gabriel Andronache, vicepreședinte ANRE, la Gândul Energy Now El a adăugat că perioada de criză a forțat atât autoritățile, cât și mediul privat să se adapteze mai rapid, transformând dificultățile într-o oportunitate de modernizare a sectorului energetic. Creșterea capacităților instalate și evoluția pieței regionale Oficialul a mai arătat că analiza datelor privind capacitățile instalate în ultimii cinci ani indică o evoluție pozitivă a pieței energetice din România. Această dezvoltare contribuie la o funcționare mai eficientă a sistemului și la reducerea dezechilibrelor extreme, chiar dacă volatilitatea prețurilor rămâne prezentă. În acest context, Andronache a făcut referire și la diferențele față de alte piețe din regiune, menționând că anumite state, precum Ungaria, au înregistrat episoade și mai accentuate de prețuri negative pe piața energiei. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București și Bruxelles. RECOMANDAREA AUTORULUI: Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA, la Gândul Energy Now: „Trebuie să accelerăm investițiile pe întreg lanțul” Sebastian Burduja la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a: „România este într-o poziție mult mai bună decât acum câțiva ani” Cristian Bușoi la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a:”Mizele europene ale României sunt mai importante ca niciodată”