Administrarea zilnică de multivitamine ar putea încetini îmbătrânirea biologică, arată un studiu
Un nou studiu, apărut în revista Nature Medicine, sugerează că administrarea zilnică de multivitamine ar putea încetini ceasul biologic al organismului. Cercetătorii au constatat că administrarea zilnică de multivitamine pentru o perioadă de doi ani ar putea încetini îmbătrânirea cu aproximativ patru luni, scrie The Independent. Aceste rezultate au fost obținute în urma analizei probelor de sânge de la 958 de persoane selectate aleatoriu, care aveau o vârstă medie de 70 de ani. Cercetătorii au analizat cinci zone ale ADN-ului pentru a identifica modificări la începutul studiului, precum și la sfârșitul primului și al doilea an. Aceștia au descoperit că, în comparație cu persoanele care luau medicamente placebo, grupul care lua multivitamine prezentau încetiniri ale îmbătrânirii biologice în toate cele cinci zone. Profesorul Luigi Fontana, de la Universitatea din Sydney, a subliniat că studiul pe acest subiect este „bine realizat, dar interpretarea rezultatelor trebuie să fie prudentă.” Totodată, experții consideră că administrarea unui complex de multivitamine nu este mai bună decât o dietă sănătoasă și variată. În prezent se efectuează studii suplimentare pentru a vedea dacă aceste efecte sunt de lungă durată.
Jennifer Runyon, actrița din Ghostbusters și Charles in Charge, a murit după o luptă cu cancerul
Prietena apropiată a lui Runyon, Erin Murphy, a confirmat decesul acesteia într-o postare pe Facebook, scriind: „Sunt foarte tristă să vă anunț că prietena mea Jennifer Runyon Corman a decedat după o scurtă luptă cu cancerul. Există oameni cu care știi că vei fi prietenă înainte chiar să îi cunoști. Era o femeie specială. Îmi vei lipsi, Jenn. Gândurile mele sunt alături de familia ta și de copiii tăi minunați”. Producțiile în care a apărut Runyon a debutat în lungmetrajul din 1980 „To All a Good Night” și a continuat cu roluri secundare în comediile „Up the Creek” și „Ghostbusters”, ambele lansate în 1984, potrivit Variety. Actrița a avut și un rol principal, cel al lui Gwendolyn Pierce, în sitcomul din 1984 „Charles in Charge”, în primul sezon al serialului. În 1988, a interpretat-o pe Cindy Brady în filmul de televiziune „A Very Brady Christmas”. Tot în 1988, Runyon a jucat rolul principal în „The In Crowd” și a apărut în episodul pilot al serialului „Quantum Leap”. De asemenea, a jucat în comedia „18 Again!” și a avut apariții ca invitată în „Murder, She Wrote”, „A Man Called Sarge” și „Beverly Hills, 90210”. Runyon s-a născut pe 1 aprilie 1960, în Chicago, Illinois, fiind fiica prezentatorului radio și disc jockey-ului Jim Runyon și a actriței Jane Roberts. În 1991, Runyon s-a căsătorit cu Todd Corman, un antrenor de baschet universitar care lucra și în producția de film și televiziune între sezoanele sportive. Cuplul are doi copii: un fiu pe nume Wyatt și o fiică pe nume Bayley. În 2014, Runyon a declarat că s-a retras parțial din actorie și că lucrează ca profesoară. „Va fi mereu amintită pentru dragostea ei pentru viață și devotamentul față de familie și prieteni”, se arată în postarea de omagiu de pe Facebook. „Știu că de sus ne privește pe toți cu zâmbetul ei frumos. Odihnește-te în pace, Jenn a noastră”.
O fotografie a mâinii tale ar putea detecta o boală rară care scurtează viața cu zece ani
Acromegalia apare când organismul produce prea mult hormon de creștere și se instalează de obicei la vârsta mijlocie. Mâinile și picioarele mărite sunt printre primele semne. Diagnosticul întârzie în medie un deceniu, deoarece boala progresează lent și este rară, conform Science Alert. La fiecare 100.000 de persoane, acromegalia afectează între 8 și 24 de indivizi. Aproximativ un sfert dintre pacienți așteaptă peste zece ani pentru un diagnostic corect. „Deoarece afecțiunea progresează foarte lent și este o boală rară, nu este neobișnuit să dureze până la un deceniu pentru a fi diagnosticată”, explică endocrinologul Hidenori Fukuoka de la Universitatea Kobe. Dacă afecțiunea nu este tratată, poate provoca complicații care pun viața în pericol. În medie, aceasta reduce speranța de viață cu aproximativ zece ani. Cum detectează IA acromegalia dintr-o fotografie a mâinii Cercetătorii au recrutat 725 de participanți, jumătate cu acromegalie, din 15 unități medicale din Japonia. Peste 11.000 de imagini ale mâinilor au fost folosite pentru a antrena modelul de IA. Fotografiile vizau dosul mâinii și pumnul încleștat, nu palma. Rezultatele sunt remarcabile. Dacă testul era pozitiv, șansa de acromegalie era de 88%. Dacă era negativ, șansa de a nu avea boala era de 93%. Modelul a depășit chiar și performanțele specialiștilor în endocrinologie testați cu aceleași fotografii. De ce mâna și nu fața Utilizarea fotografiilor feței ridică probleme de confidențialitate. Mâinile sunt „mai anonime” și permit un screening discret și practic. „Ceea ce mi s-a părut deosebit de semnificativ a fost atingerea acestui nivel de performanță fără trăsături faciale”, spune prima autoare, Yuka Ohmachi. Modelul IA nu înlocuiește specialiștii. Endocrinologii iau în considerare și modificările vocii, expresiile faciale și markerii biochimici. Instrumentul vine să completeze și să accelereze procesul de diagnostic. Echipa de la Kobe vrea să testeze modelul pe populații mai mari și să exploreze dacă poate detecta și alte afecțiuni vizibile la mâini, precum artrita reumatoidă sau anemia.
Mii de autori contribuie la o carte goală, în semn de protest față de utilizarea operelor lor de către instrumentele AI
Kazuo Ishiguro, Philippa Gregory și Richard Osman se află printre cei care au contribuit la o carte „goală”, în semn de protest față de utilizarea operelor lor fără permisiune de către firmele de inteligență artificială, scrie The Guardian. Cartea, intitulată „Don’t Steal This Book” (Nu furați această carte) include doar o listă cu numele celor care se opun utilizării operelor lor de către instrumentele AI. Cel care a inițiat această idee, Ed Newton-Rex, compozitor și activist pentru protejarea drepturilor de autor ale artiștilor, a subliniat că industria AI „se bazează pe lucrări furate… preluate fără permisiune sau plată”, potrivit sursei citate. Această formă de manifest are loc cu câteva zile înainte ca guvernul britanic să emită o evaluare a costurilor economice ale modificărilor propuse la legea drepturilor de autor. Profesioniștii din domeniul creativ sunt nemulțumiți în privința modului în care lucrările lor sunt utilizate de firmele de inteligență artificială. Alți autori care și-au adus contribuția la această carte sunt Mick Herron, autorul seriei Slow Horses, scriitoarea Marian Keyes, istoricul David Olusoga și Malorie Blackman. Coperta din spatele cărții are și un mesaj ferm: „Guvernul britanic nu trebuie să legalizeze furtul de cărți în beneficiul companiilor de inteligență artificială”. Anul trecut, compania Anthropic a acceptat să plătească 1,5 miliarde de dolari pentru a soluționa un proces intentat de mai mulți autori, care au afirmat că startup-ul a folosit copii piratate ale operelor lor pentru a-și antrena instrumentul de inteligență artificială Claude.
Misterul cheagurilor de sânge după vaccinurile anti-COVID, dezlegat de cercetători
Cheagurile de sânge după vaccinul COVID au afectat un număr mic de persoane. Acestea au apărut exclusiv după vaccinurile bazate pe adenovirus modificat, precum AstraZeneca. Cauza a rămas necunoscută ani de zile, scrie The Independent. Afecțiunea se numește trombocitopenie imunitară indusă de vaccin și tromboză, prescurtat VITT. Sistemul imunitar atacă eronat o proteină proprie a organismului: factorul 4 al trombocitelor. Anticorpii implicați devin neobișnuit de „lipicioși”. Ei se atașează de factorul plachetar 4 și formează grupuri mari de proteine. Acestea declanșează cheaguri de sânge periculoase în zone neobișnuite ale corpului. Cum au găsit cercetătorii răspunsul Echipa internațională a studiat 100 de pacienți cu VITT din întreaga lume. Doi dintre aceștia donaseră sânge înainte de vaccinare. Probele păstrate în congelatoarele unui serviciu german de transfuzii au fost cheia descoperirii. Anticorpii implicați în VITT provin din memoria imunitară a infecțiilor adenovirale din copilărie. Aceste infecții sunt frecvente și provoacă simptome ușoare, similare răcelii. De ce cheagurile de sânge după vaccinul COVID sunt atât de rare Cercetătorii au identificat două condiții care trebuie îndeplinite simultan. În primul rând, persoana trebuie să moștenească o variantă genetică imunitară specifică. În al doilea rând, trebuie să apară o mutație rară într-o celulă producătoare de anticorpi. Doar când ambele se produc împreună, sistemul imunitar vizează factorul 4 al trombocitelor. Această combinație dublă explică raritatea extremă a VITT. De ce contează această descoperire acum Vaccinurile bazate pe adenovirus rămân esențiale. Sunt ieftine, versatile și ușor de distribuit la nivel global. La următoarea pandemie, ar putea salva din nou milioane de vieți. Înțelegerea mecanismului VITT deschide o cale clară. Oamenii de știință pot acum modifica viitoarele vaccinuri pentru a evita declanșarea acestei reacții rare. Descoperirea are implicații și dincolo de vaccinuri: același mecanism apare în cheaguri recurente, avorturi spontane repetate și AVC neonatal.
Nunta lui Figaro, pe scena Operei Naționale București
Compusă de geniul austriac la doar 29 de ani, această operă nu este doar o comedie muzicală, ci o reflecție profundă asupra lumii în care trăim, pe parcursul căreia iubirea dezvăluie adevărul din spatele aparențelor. Miercuri, 11 martie, de la ora 18:30, scena Operei Naționale București devine locul în care această ”zi nebună” prinde din nou viață, invitând publicul într-un univers în care muzica lui Mozart transformă fiecare emoție într-o revelație. Nunta lui Figaro este una dintre cele mai cunoscute opere ale lui Mozart și este prima dintr-o serie de colaborări pline de succes cu Lorenzo Da Ponte, care au dus și la crearea operelor Don Giovanni și Così fan tutte. Este o operă comică în patru acte, al cărei libret a fost scris de Lorenzo da Ponte, care s-a inspirat din comedia ”La folle journèe ou le mariage de Figaro”, a autorului francez Pierre Caron de Beaumarchais (creatorul trilogiei Figaro: Bărbierul de Sevilla, Căsătoria lui Figaro și Mama vinovată), a cărei primă reprezentație a avut loc la Burgtheater din Viena, pe 1 mai 1786, iar mai târziu, în Italia, în 1788 la Florența. Opera este construită în jurul comploturilor contelui de Almaviva, îndrăgostit de slujnica contesei, Susanna, căreia încearcă să-i impună dreptul ”ius primae noctis”. Povestea se desfășoară într-un complot strâns și nebun, cu o pasiune copleșitoare, plină de evenimente atât dramatice, cât și comice, și în care până la urmă ”slujitorii” se dovedesc a fi mult mai domni și mai inteligenți de stăpânii lor. Întreaga poveste poate fi interpretată ca o metaforă a diferitelor faze ale iubirii: pajul Cherubino și Barbarina reprezintă dragostea dureroasă, Susanna și Figaro dragostea care tocmai a înflorit, Contele și Contesa dragostea uzată de timp și fără pasiune, Marcellina și Don Bartolo dragostea matură. Iubirea nu este un capriciu, ci acea nevoie infinită de a iubi pe care o simte un bărbat, în căutarea continuă a femeii potrivite, dar și creându-și propriul destin. Opera ”Nunta lui Figaro” se concentrează pe neliniștea căutării și pe alunecarea spre nostalgie, alternanță între stimulul amoros și moarte, în care se poate observa cu ușurință incongruența naturii umane, dar merge mai departe și depășește conceptul de dramă socială aducând în prim-plan vanitatea revoluției burgheze. Regie: Sir David Pountney Scenograf decoruri: Leslie Travers Scenograf costume: Ula Shevtsov Lighting designer: Eyal Levi Maeștri de cor: Adrian Ionescu/Ethan Schmeisser Asistenți de regie: Claudia Machedon Mișcare scenică: Beatrice Șerbănescu Distribuție: Dirijor: Vlad Conta Figaro: Iustinian Zetea, Susanna: Mădălina Barbu, Contesa: Irina Iordăchescu, Contele Almaviva: Cătălin Toropoc, Cherubino: Mihaela Ișpan, Don Bartolo: Damian Vlad – debut, Marcellina: Adina Secobeanu, Don Basilio: Lucian Corchiș, Curzio: Ioan Coca, Antonio: David Miron, Barbarina: Andreea Guriță Novac Cu participarea Orchestrei și a Corului Operei Naționale București Miercuri, 11 martie, de la ora 18:30 sunteți invitată să descoperiți o operă de excepție ”Nunta lui Figaro”, o poveste despre căutare, despre triumful iubirii, despre inteligență și mediocritate pe scena Operei Naționale București. ”Nunta lui Figaro” nu este doar povestea unei zile pline de intrigi și răsturnări de situație; este o meditație asupra condiției umane. În spatele râsului, Mozart ne amintește că iubirea trece prin vârste, că puterea este trecătoare și că inteligența inimii învinge adeseori privilegiul rangului. În această operă, fiecare personaj reflectă o etapă a iubirii și a vieții, iar muzica devine limbajul universal al adevărului interior. Pe scena Operei Naționale București, această capodoperă continuă să ne arate că, dincolo de comedie, viața însăși este o ”zi nebună” în care omul își caută sensul, iubirea și libertatea.
TVR riscă întreruperea emisiei după 70 de ani de funcționare continuă
Întâlnire decisivă la Palatul Parlamentului Luni, 9 martie, la Palatul Parlamentului a avut loc o întâlnire de lucru între Adriana Săftoiu, Președinte-Director General al SRTv, însoțită de membri ai Consiliului de Administrație, și Gheorghe-Ioan Bota, Președintele Comisiei pentru Cultură și Media a Senatului României. Discuțiile au vizat o serie de amendamente propuse de conducerea Televiziunii Române la proiectul de buget al instituției, pentru suplimentarea finanțării în anul 2026. Obiectivul este realizarea unor investiții absolut necesare pentru asigurarea continuității emisiei și îndeplinirea misiunii publice a Televiziunii. La întâlnire au participat din partea SRTv Adriana Săftoiu, Monica Ghiurco, Catrinel Paula Trofin, Radu Carp, Cristinel Godinac și Sorin Torică, membri ai Consiliului de Administrație, și Mihaela Woytovict, director interimar al Direcției Economice, potrivit unui comunicat. Investițiile prioritare pentru continuitatea emisiei Pe lista priorităților SRTv, sistemul de producție digitală a știrilor are prioritate zero. Această investiție este critică pentru înlocuirea infrastructurii Direcției Știri și Sport, care a ajuns la pragul de uzură tehnologică. În lipsa unei intervenții urgente, SRTv riscă întreruperea producției și difuzării programelor de știri, respectiv a emisiei serviciului public de televiziune. Alte investiții propuse includ: Retehnologizarea Studiourilor Teritoriale: pentru eliminarea discrepanței între producția HD și emisia SD către public. Sistem automatizare emisie pentru canale tematice și internaționale: pentru a elimina riscul defecțiunilor și a asigura continuitatea emisiei chiar și în caz de avarii. Sistem de transport semnal HD prin internet public cu întârziere mică: pentru reducerea întârzierilor și erorilor de sincronizare audio-video și scăderea costurilor operaționale. Sistem modular creare profile de emisie pentru satelit, cablu și digital terestru: pentru înlocuirea platformei de procesare semnal aflată într-un stadiu avansat de degradare tehnică. Modernizarea infrastructurii de servere și sisteme de stocare date: pentru protecția patrimoniului digital și asigurarea performanței fluxurilor de lucru digitale. Susținere parlamentară pentru finanțare Adriana Săftoiu a subliniat că bugetul actual nu permite realizarea acestor investiții vitale, din cei 500 de milioane de lei alocați anual aproximativ 395 de milioane fiind fond salarial. Gheorghe-Ioan Bota și-a exprimat disponibilitatea de a susține suplimentarea bugetului pentru modernizare și reabilitare, menționând că finanțarea vizează exclusiv investiții critice și nu majorarea fondului de salarii. Amendamentele au fost elaborate de un grup de lucru al SRTv, constituit în cadrul ședinței Consiliului de Administrație din 18 februarie, și vor fi prezentate Comisiilor de specialitate înainte de votarea bugetului României.
Două candidaturi depuse pentru postul de manager al TNB. Anunțul dat de ministrul Culturii
„Acum ne aflăm în proximitatea unui nou concurs pentru postul de manager TNB. Concurs al cărui rezultat final sperăm să așeze teatrul în normalitate, în armonie internă și în cea mai bună rezonanță posibilă cu publicul său. Concurs pentru care, la încheierea perioadei de înscriere, au fost depuse două candidaturi”, se arată în postarea publicată de András István Demeter. Ministrul Culturii a precizat că intenționează ca, din comisia de evaluare, care va include nouă membri, ar trebui să facă parte și cât mai mulți dintre cei care au candidat pentru postul de manager al TNB, la ultimele concursuri. „(…)cred că cea mai incontestabilă componență a acestei comisii este una care să-i includă pe toți, sau pe cât mai mulți dintre cei care au candidat pentru postul de manager al TNB la ultimele concursuri”, a declarat András István Demeter. Acesta a precizat că foștii candidați au un avantaj important: „au parcurs și au analizat cu extremă atenție caietul de sarcini și obiective, au muncit să scrie proiecte adecvate acestor cerințe, s-au pregătit pentru interviurile care nu au mai avut loc, și-au asumat o viziune prin care să facă bine instituției, așa cum fiecare a considerat că e necesar, potrivit, ideal, realist etc. În plus, ei sunt niște specialiști în domeniu foarte diferiți ca experiență și ca areal de concepție managerială; sunt personalități distincte, tipologii foarte variate ca viziune și ca abordare artistică”, a continuat Demeter. Despre comisia de analiză a candidaturilor, acesta a precizat că va include 9 membri: „Intenționăm ca ea să includă nouă membri, iar celor trei reprezentanți ai autorității, dorim să li se alăture foștii candidați, în calitate de specialiști. Mizez pe obiectivitatea și exigența lor în procesul de evaluare, în măsura în care dau credit total respectului, generozității profesionale și preocupării lor față de viitorul TNB”, a conchis ministrul Culturii. Reamintim că, la finalul anului 2025, actorul și profesorul universitar Adrian Titieni a devenit manager interimar al TNB, anunțând, atunci și începerea concursului pentru ocuparea funcției de director.
Tu ți-ai schimba culoarea ochilor? Ce riscuri și limitări presupune această procedură estetică
Până nu demult, schimbarea culorii ochilor era o dorință care putea fi îndeplinită doar cu ajutorul lentilelor de contact sau al filtrelor digitale. Astăzi însă există proceduri medicale care permit modificarea permanentă a nuanței irisului, notează La Vanguardia. Aceste intervenții s-au popularizat rapid pe rețelele sociale, unde sunt prezentate adesea ca o soluție rapidă și definitivă pentru cei care au visat să își aleagă culoarea privirii. În realitate, situația este mult mai complexă și implică riscuri importante pentru sănătatea oculară. Marc Figueras‑Roca, medic în cadrul Serviciului de Oftalmologie al Hospital Clínic Barcelona, avertizează că aceste intervenții pot avea consecințe serioase. „Există riscuri importante pentru sănătatea oculară, unele dintre ele putând fi grave și ireversibile.”, explică medicul. Acesta subliniază și rolul major pe care îl au rețelele sociale în popularizarea fenomenului. „Rețelele sociale au avut un rol determinant în apariția acestui fenomen, deoarece relatările, adesea ale unor persoane celebre sau influenceri, tind să minimalizeze sau chiar să ascundă riscurile reale.” Specialiștii de la Hospital Clínic Barcelona spun că dorința de a schimba culoarea ochilor poate avea mai multe explicații sociale și psihologice. Uneori este vorba despre motive identitare, precum dorința de a semăna cu un alt membru al familiei. Alteori pot interveni cerințe profesionale, mai ales în domeniul imaginii, sau dinamici sociale legate de preferințele partenerului ori dorința de a se integra într-un anumit mediu. Ce proceduri există pentru schimbarea culorii irisului În prezent există trei tipuri de intervenții destinate modificării culorii irisului în scop estetic, iar toate pot provoca efecte adverse importante. În multe cazuri, aceste proceduri sunt aplicate în afara utilizărilor medicale pentru care au fost concepute inițial. Prima este keratopigmentarea asistată cu laser, cunoscută și sub numele de tatuaj cornean. Procedura constă în realizarea unui mic tunel în cornee, în care sunt injectați pigmenți ce imită culoarea dorită. Studiile arată că nuanța obținută rezistă în timp. Cu toate acestea, după intervenție pot apărea complicații precum sensibilitatea la lumină, limitări ale câmpului vizual, modificări ale calității vederii sau pierderea parțială a pigmentului. În plus, această tehnică poate îngreuna examinarea interiorului ochiului în eventuale intervenții chirurgicale viitoare. În unele cazuri, rezultatul estetic poate părea nenatural, ceea ce poate avea un impact psihologic negativ și poate genera noi nesiguranțe. „Când vine vorba despre sănătatea vederii, orice decizie trebuie luată pe baza unor informații riguroase și a unui consult medical de specialitate.”, avertizează Marc Figueras‑Roca. O intervenție ireversibilă și greu de controlat A doua procedură este depigmentarea irisului cu laser. Spre deosebire de tehnica anterioară, aceasta nu adaugă culoare, ci deschide nuanța naturală a ochiului prin eliminarea pigmentului superficial al irisului. În urma intervenției devin vizibile fibrele interne ale irisului, care au de obicei nuanțe albăstrui sau gri. Operația este complet ireversibilă și are o limitare majoră: nu permite alegerea unei culori exacte. Rezultatul final depinde de pigmentul natural al fiecărei persoane. Printre efectele adverse posibile se numără inflamația irisului și creșterea presiunii intraoculare. Aceste complicații pot necesita tratamente agresive și pot lăsa sechele permanente. În plus, nu există încă suficiente dovezi științifice care să confirme siguranța procedurii pe termen lung. Procedura cea mai controversată Cea de a treia metodă este implantul cosmetic de iris, considerat de specialiști cea mai controversată și cea mai riscantă procedură. În acest caz este introdusă o proteză din silicon colorat în fața irisului natural, pentru a modifica imediat culoarea ochilor. Această tehnică poate provoca complicații severe, precum glaucom, inflamații oculare grave, hemoragii interne, cataractă sau leziuni ale corneei care pot ajunge să necesite transplant. De asemenea, aceste implanturi nu sunt aprobate de organismele internaționale de reglementare. În multe situații ele trebuie îndepărtate după o perioadă, din cauza complicațiilor care apar. Alternativa mai sigură recomandată de medici Specialiștii spun că alternativa cea mai sigură pentru schimbarea aspectului ochilor rămâne utilizarea lentilelor de contact cosmetice. Acestea permit modificarea temporară a culorii ochilor și prezintă riscuri mult mai mici decât intervențiile chirurgicale. Spre deosebire de procedurile invazive, lentilele nu modifică anatomia ochiului și nu sunt ireversibile. Atunci când sunt folosite corect și cu o igienă adecvată, ele nu afectează sănătatea oculară. Totuși, medicii subliniază că este esențială respectarea indicațiilor specialistului pentru a preveni infecțiile sau alte complicații. „Schimbarea permanentă a culorii ochilor poate părea o opțiune atractivă din punct de vedere estetic. Dar când vorbim despre sănătatea vederii, orice decizie trebuie însoțită de informații corecte, consult medical de specialitate și o evaluare atentă a riscurilor pe termen scurt și lung.”, avertizează specialistul.
Două comisii fac verificări la Muzeul George Enescu, unde obiecte de patrimoniu sunt păstrate de 4 ani în containere
Potrivit unui anunț de luni al Ministerului Culturii, a fost constituită o Comisie de experți, profesioniști ai domeniului patrimoniului cultural mobil și restaurării bunurilor culturale, muzeografie și management muzeal. Această comisie evaluează modul în care sunt păstrate și conservate bunuri de valoare istorică, „având în vedere faptul că o parte din patrimoniul Muzeului National este depozitată de mai bine de 4 ani în containere plasate în curtea muzeului, pe perioada renovării clădirilor principale”, transmite ministerul printr-un comunicat. Comisia de experți evaluează situația din teren din punct de vedere al obiectivelor de verificare privind starea de conservare, în timp ce comisia de control, desemnată prin Ordinul de ministru din data de 3 martie 2026, se axează în primul rând pe aspecte administrative, contractuale, de raportare și respectare a procedurilor instituționale. „Subliniem că, fără concluziile fiecăreia dintre aceste două comisii, nu putem avea un rezultat care să arate dacă: decizia de a păstra bunurile în containere a fost corectă sau nu; dacă angajații și managementul muzeului au respectat procedurile în vigoare sau nu. În consecință, nu este deontologic să răspundem întrebărilor privind detalii dintr-o anchetă în desfășurare. În acest moment se verifică documentația depusă în perioada precedentelor mandate ministeriale, din 2021 până în prezent”, au transmis reprezentanții ministerului. Aceștia arată că vor fi comunicate periodic informații despre starea obiectelor de patrimoniu.