Descoperirea secolului în Cehia / Peste 500 de monede celtice, ascunse sub pământ de mai bine de două milenii
Cercetători specializați în arheologia europeană au scos la lumină un important zăcământ de monede de aur și argint în zona rurală din apropierea orașului Plzeň, în vestul Republicii Cehe. Colecția, care a rămas ascunsă sub pământ timp de secole, este considerată una dintre cele mai valoroase comori arheologice descoperite recent în regiune. Potrivit autorităților culturale, valoarea tezaurului nu constă doar în vechimea sa, ci și în starea excelentă de conservare a obiectelor, care oferă cercetătorilor o oportunitate rară de a înțelege mai bine structurile sociale, credințele și relațiile comerciale ale comunităților care au populat Europa Centrală în Antichitate. Descoperit cu un detector de metale Povestea tezaurului a început în 2021, când un căutător amator a descoperit, cu ajutorul unui detector de metale, un fragment de monedă antică datând din secolul al II-lea î.Hr. Indiciul a atras atenția specialiștilor și a dus la organizarea unor săpături arheologice controlate, desfășurate într-o zonă agricolă activă și coordonate cu perioadele de plantare și recoltare. În urma cercetărilor, arheologii au descoperit nu doar monede, ci și rămășițele unui cal, alături de diverse unelte metalice. Aceste elemente sugerează că locul ar fi putut avea o funcție rituală sau comercială, fiind posibil un punct de întâlnire sezonier pentru comunitățile locale. Ce conține tezaurul de la Plzeň Directorul Muzeului Galeriei Științifice din Plzeň, Pavel Kodera, a precizat că la locul săpăturilor „a fost găsită o cantitate mare de obiecte metalice mici, dar rare, în principal monede, dar și lingouri, granule de aur neprelucrate, precum și fragmente de cercei și brățări”. Au fost descoperite: peste 500 de monede de aur și argint, multe decorate cu simboluri ale culturii celtice lingouri și bucăți de aur neprelucrat, granule de aur și mici bijuterii reprezentări ale cailor, mistreților, soarelui și zeilor celți influențe elenistice vizibile în portrete și motive de origine greacă Monedele au dimensiuni cuprinse între 7 milimetri și 1,5 centimetri și impresionează prin designul elaborat, care reflectă mitologia și filosofia celtică. „Aceste imagini sunt adevărate opere de artă, care reflectă mentalitatea și universul simbolic al poporului celtic”, a subliniat Kodera. Urmează analize pentru a stabili originea aurului Experții de la Institutul de Arheologie al Academiei Cehe de Științe urmează să continue cercetările prin analize izotopice, menite să stabilească dacă aurul provine din zăcăminte locale sau dacă a fost adus din regiuni îndepărtate, pe vechile rute comerciale ale Europei antice. Concluzia preliminară a cercetătorilor este că terenul ar fi servit drept loc de întâlnire sezonier, unde aveau loc ritualuri, schimburi comerciale sau ambele. Descoperirea adaugă o piesă importantă în puzzle-ul istoriei celtice din Europa Centrală și confirmă rolul strategic al acestei regiuni în rețelele economice și culturale ale Antichității.
Ce au în comun cei care au copilărit în anii `80 și `90 și ce îi diferențiază de copiii de astăzi
Psihologii spun că cei crescuți în anii 1980 și 1990 au dezvoltat abilități mai puțin întâlnite astăzi, scrie GlobalEnglishEditing. Specialiștii leagă aceste trăsături de joaca mai liberă, supravegherea redusă și tehnologia limitată. Cercetătorii susțin că stilurile moderne de parenting pot reduce, fără intenție, oportunitățile de dezvoltare. 1. Independență reală și autonomie Copiii anilor ’80 și ’90 mergeau adesea singuri la școală sau făceau cumpărături. Aceste provocări zilnice le-au consolidat încrederea și autonomia practică. Studiile arată că independența timpurie îmbunătățește gestionarea stresului și performanțele școlare. Astăzi, copiii sunt mai supravegheați, având mai puține ocazii să-și dezvolte autonomia. 2. Abilități mai bune de rezolvare a problemelor Proiectele realizate fără supraveghere directă încurajau învățarea prin încercare și eroare. Fără smartphone-uri, copiii experimentau și găseau soluții singuri. Cercetările leagă rezolvarea eficientă a problemelor de încredere crescută și comportament echilibrat. Intervenția constantă a adulților poate reduce reziliența în fața obstacolelor. 3. Comunicare față în față mai eficientă Înaintea smartphone-urilor, interacțiunile aveau loc în persoană sau prin apeluri telefonice. Copiii învățau natural să citească tonul, limbajul corpului și indiciile emoționale. Studiile arată că interacțiunea directă dezvoltă empatia și inteligența emoțională. Mediile dominate de ecrane reduc exercițiul social neintermediat. 4. Creativitate stimulată de plictiseală Timpul nestructurat îi obliga pe copii să inventeze jocuri și lumi imaginare. Neuroștiința arată că plictiseala stimulează inovația și gândirea creativă. Copiii moderni au mai puține momente de inactivitate din cauza stimulării digitale constante. 5. Competență fizică și evaluarea riscurilor Cățăratul în copaci sau mersul pe bicicletă dezvoltau evaluarea riscurilor. Cercetătorii spun că „joaca riscantă” supravegheată îmbunătățește judecata și sănătatea mintală. Deși siguranța a crescut, explorarea fizică independentă este mai limitată astăzi. 6. Relații mai solide între copii Conflictele erau rezolvate fără medierea adulților în timpul jocului liber. Copiii dezvoltau abilități de negociere și compromis prin interacțiune directă. Studiile asociază gestionarea conflictelor între egali cu reziliența socială pe termen lung. 7. Capacitate mai mare de concentrare Distragerile reduse permiteau concentrarea asupra unei singure activități ore întregi. Cercetările educaționale leagă atenția susținută de performanța academică. Întreruperile digitale fac astăzi concentrarea profundă tot mai dificilă. 8. Reziliență prin consecințe reale Consecințele naturale, precum temele uitate, îi învățau responsabilitatea. Psihologii explică faptul că reziliența se dezvoltă prin provocări gestionabile. Parentingul excesiv de protector poate limita aceste experiențe formative. 9. Răbdare și capacitatea de a amâna recompensa Copiii așteptau difuzarea emisiunilor sau accesul la bibliotecă. Studiile arată că amânarea recompensei prezice succesul pe termen lung. Accesul digital instant poate reduce toleranța la incertitudine. Specialiștii afirmă că aceste puncte forte nu sunt relicve ale trecutului. Copiii au nevoie în continuare de independență, reziliență și creativitate. Psihologii sugerează că libertatea echilibrată poate ajuta la redobândirea acestor abilități.
TIFF introduce un premiu pentru spirit de pionierat în cinematografie, la ediția aniversară din 2026
Premiul va fi acordat anual unei personalități internaționale care a marcat cinematografia prin spirit de pionierat, viziune și capacitatea de a deschide drumuri noi în industrie, se arată în comunicatul remis miercuri de organizatorii festivalului. „Numele lui Janovics Jenő (1872 – 1945) este strâns legat de începuturile cinematografiei din Cluj — și din această parte a Europei. Om de teatru, director al Teatrului Maghiar din oraș, Janovics a înțeles extrem de devreme că filmul nu este o curiozitate tehnică, ci noua artă populară a secolului XX”, se arată în comunicat. Creatorul „Hollywood-ului transilvănean” În 1913 a inițiat primele filmări de ficțiune realizate la Cluj, colaborând cu compania franceză Pathé pentru producția Sárga csikó (Mânzul șarg), film care a circulat la nivel internațional. În anii următori, Janovics a pus bazele mai multor structuri de producție: în 1914 a înființat Studioul Janovics, în 1915 Casa de filme Proja, în 1916 Casa de film Corvin, iar în 1917 Casa de producție Transsylvania. A dezvoltat infrastructura cinematografică locală, transformând teatrul de vară – actualul Teatru Maghiar – în cinematograf, și a format echipe tehnice și actori de film. Sub patronajul său au lucrat cineaști care aveau să devină figuri majore ale cinematografiei mondiale, precum Mihály Kertész (cunoscut ulterior la Hollywood ca Michael Curtiz, realizatorul celebrului film Casablanca) și Alexander Korda, fondator al industriei britanice moderne de film, mai precizează organizatorii TIFF. Figura lui Janovics Jenő a fost evocată constant în cadrul TIFF, prin proiecții speciale prezentate sub formă de cine-concerte, precum Világrém (Din grozăviile lumii) sau A tolonc (Escortata), produs de Janovics și regizat de Michael Curtiz. De asemenea, festivalul a găzduit lansări de carte, expoziții și proiecția documentarului Janovics Jenő, un Pathé maghiar (r. Bálint Zágoni). Începând din 2026, numele său va fi legat permanent de festival prin acest trofeu omonim. Organizatorii au anunțat că mai multe detalii despre programul complet al ediției TIFF.25 vor fi comunicate în perioada următoare.
Covidul de lungă durată ar putea declanșa modificări cerebrale similare cu Alzheimer, arată un nou studiu
Pentru majoritatea pacienților, COVID-19 este o boală ușoară, care durează una-două săptămâni. Pentru unii însă, simptomele persistă mult după faza acută. Atunci când manifestările continuă la patru săptămâni de la debut, medicii vorbesc despre „Long Covid” sau Covid de lungă durată. Noi cercetări sugerează că Covid de lungă durată ar putea declanșa modificări cerebrale asemănătoare cu cele din stadiile incipiente ale bolii Alzheimer, scrie TheIndependent. Oamenii de știință estimează că aproximativ 20 de milioane de americani au fost diagnosticați cu Covid de lungă durată. Afecțiunea include simptome care persistă mai mult de trei luni după infectare. Printre simptomele frecvente se numără oboseala, durerile musculare persistente, „ceața mentală”, amețelile, depresia, senzatia de lipsa de aer și pierderea mirosului sau gustului. Inflamația cerebrală și o barieră protectoare esențială Cercetătorii de la Universitatea din New York Langone Health au analizat modul în care Covidul de lungă durată afectează creierul. Ei s-au concentrat asupra plexului coroid, o structură care produce lichid cefalorahidian. Acest lichid protejează creierul și măduva spinării, elimină deșeurile și transportă nutrienți. Plexul coroid acționează și ca o barieră protectoare în interiorul creierului. Studiul a arătat că pacienții cu Covid de lungă durată aveau un plex coroid cu aproximativ 10% mai mare. Un plex coroid mărit este asociat cu inflamația cronică și neurodegenerarea. Acesta a fost corelat și cu biomarkeri identificați în boala Alzheimer progresivă. Rezultatele studiului și impactul cognitiv Cercetarea a urmărit 86 de pacienți cu Covid de lungă durată și simptome neurologice. Au fost incluși și 67 de pacienți vindecați de Covid și 26 de persoane sănătoase. Participanții cu Covid de lungă durată au obținut scoruri cu 2% mai mici la un test cognitiv. Cercetătorii cred că răspunsurile imune persistente pot îngroșa vasele de sânge din creier. Autorul principal, dr. Yulin Ge, a declarat că inflamația ar putea afecta această barieră cerebrală critică. El a precizat că mărirea plexului ar putea semnala un declin cognitiv similar Alzheimer în viitor. Întrebări rămase și pașii următori Cercetătorii spun că nu se știe încă dacă aceste modificări sunt reversibile. Echipa analizează datele de monitorizare pentru a evalua efectele cognitive pe termen lung. Oamenii de știință speră să stabilească dacă aceste schimbări pot anticipa un declin cognitiv persistent.
Jocurile mentale ar putea reduce riscul de Alzheimer
În mod surprinzător, nu memoria sau sarcinile de rezolvare a problemelor au mișcat acul, ci un joc interactiv computerizat care testa capacitatea de a recunoaște două imagini separate în secvențe din ce în ce mai rapide, potrivit CNN. Jocul îi prezintă utilizatorului unul dintre cele două vehicule într-un deșert, oraș sau teren agricol. Apoi, un indicator Ruta 66 apare pentru scurt timp de-a lungul periferiei, înconjurat de indicatoare rutiere suplimentare care distrag atenția. Pentru a face antrenamentul cu precizie, jucătorul trebuie să dea clic pe mașina sau tractorul corect și pe locația indicatorului Ruta 66. Pe măsură ce jucătorii se perfecționează, imaginile dispar din ce în ce mai repede. „Este ceea ce numim o sarcină de atenție divizată în care nu ai o strategie conștientă despre cum să te îmbunătățești”, a declarat Dr. Marilyn Albert, coautoarea studiului, profesor de neurologie la Facultatea de Medicină a Universității Johns Hopkins și directoare a Centrului de Cercetare a Boalei Alzheimer Johns Hopkins din Baltimore. „Pur și simplu încerci tot ce poți să-ți împarți atenția”, a spus ea. „A fost și adaptiv, în sensul că, pe măsură ce oamenii se descurcau mai bine, devenea mai greu.” Inițiat în 1998, studiul ACTIVE (Advanced Cognitive Training for Independent and Vital Elderly) a testat trei tipuri de antrenament cognitiv pe peste 2.800 de voluntari cu o vârstă medie de 74 de ani. Voluntarii nu sufereau de demență la început și trăiau independent în șase comunități din Statele Unite. Un al patrulea grup, care nu a primit niciun antrenament, a servit drept grup de control.
Triumfuri furate: femei de știință cărora nu li s-au recunoscut realizările
Ziua Internațională a Femeii și a Fetei în Știință va fi sărbătorită pe 11 februarie, cu scopul de a face vizibile contribuțiile femeilor de știință și de a pune accent pe obstacolele cu care acestea s-au confruntat istoric, pentru a stimula reflecția, scrie El Economista. Deși multe femei au făcut descoperiri care au schimbat cursul științei, numele lor nu au rămas în istorie alături de aceste descoperiri. Această nedreptate nu este una izolată, ci face parte dintr-un bias istoric cunoscut sub numele de Efectul Matilda, care descrie modul în care contribuțiile femeilor de știință sunt atribuite colegilor bărbați. Femei de știință care nu au primit recunoașterea pe care o meritau Recunoașterea acestor povești este o modalitate de a inspira noile generații de fete care își doresc să devină femei de știință. Mai jos, o listă cu câteva dintre cele care, din păcate, au suferit furtul descoperirilor lor: Rosalind Franklin (1920, 1958) Chimistă și cristalografă britanică, a cărei imagine de difracție cu raze X, cunoscută sub numele de Fotografia 51, a fost decisivă pentru dezvăluirea structurii în dublă elice a ADN-ului. Cu toate acestea, James Watson și Francis Crick au primit recunoașterea și Premiul Nobel în 1962 pentru această descoperire. Franklin a murit fără a vedea această recunoaștere. Jocelyn Bell Burnell (născută în 1943) Astrofiziciană britanică, era studentă la doctorat când, în 1967, a descoperit pulsarii, stele neutronice care emit impulsuri radio regulate. Deși a fost autoarea descoperirii, Premiul Nobel pentru Fizică din 1974 a fost acordat coordonatorilor săi, contribuția ei fiind exclusă. Lise Meitner (1878, 1968) Fiziciană austro-suedeză și colaboratoare esențială la descoperirea fisiunii nucleare în 1938. Colegul său Otto Hahn a primit Premiul Nobel pentru Chimie în 1944 pentru această cercetare. Deși Meitner a explicat teoretic procesul și a introdus termenul „fisiune”, nu a fost inclusă în premiu. Marthe Gautier (1925, 2022) Cercetătoare franceză care a descoperit în 1958 că persoanele cu sindrom Down au un cromozom în plus, cromozomul 21. A pus la dispoziție preparatele sale pentru a fi examinate, iar un coleg a publicat primul cercetarea, astfel că Gautier a fost marginalizată. Nettie Stevens (1861, 1912) Geneticiană americană care a descoperit că cromozomii X și Y determină sexul biologic. Munca ei a fost fundamentală pentru genetica modernă, însă nu a primit aceeași atenție și același prestigiu ca omologii săi bărbați, rolul său fiind minimalizat în acest important progres științific. Eunice Newton Foote (1819, 1888) Fiziciană și pionieră în studiile despre efectul de seră, a descris experimental modul în care gaze precum dioxidul de carbon încălzesc atmosfera, cu decenii înainte ca alți oameni de știință să primească recunoaștere pentru aceste idei. Munca ei a fost ignorată din cauza genului și a prejudecăților legate de statutul său de cercetătoare la început de drum. Ada Lovelace (1815, 1852) Matematiciană engleză, considerată prima programatoare de calculatoare datorită notelor sale despre mașina analitică a lui Charles Babbage. Deși astăzi beneficiază de mai multă recunoaștere, mult timp contribuția sa a fost privită ca secundară sau ca un simplu ajutor acordat lui Babbage, fără a i se acorda meritul central pentru anticiparea conceptelor software moderne. Mileva Marić (1875, 1948) Fiziciană și parteneră a lui Albert Einstein, a cărei colaborare la unele dintre lucrările timpurii ale acestuia este dezbătută de istorici. Numeroase scrisori și mărturii sugerează că a participat la analize și calcule care au contribuit la fizica teoretică, însă recunoașterea ei a fost redusă sau inexistentă.
Cel puțin 5 motive pentru care anti-Ziua Îndrăgostiților e mai bună decât Ziua Îndrăgostiților
Obligația socială a devenit forțare socială și nu numai de Ziua Îndrăgostiților. Marketingul din ce în ce mai subtil și mai agresiv știe să-ți folosească eficient sentimentul de vină în această zi: ești bolnav dacă nu te supui. Dictatura Bomboanei în Formă de Ciocolată învinge de fiecare dată. Poți să-i spui „Nu”? Da, poți! Nu e niciodată prea târziu să ripostezi. Poți deveni Eroul acestei Zile, haiducul absolut al eliberării de sub dictatul urât al marketingului abuziv emoțional, dacă înțelegi câteva lucruri simple: în primul rând, lupta dintre tine și marketing e inegală, așa că totul este să înțelegi arta subtilă a supraviețuirii. Îți prezentăm cel puțin cinci motive pentru care anti-Ziua Îndrăgostiților e mai bună decât Ziua Îndrăgostiților și o matematică extrem de rece care poate să-ți dovedească asta. Nu ai nimic de demonstrat nimănui – iubirea nu e fiscalizabilă și nici măsurabilă după mărimea buchetului de flori. Folosește această zi ca să arăți că emoțiile nu au nevoie de audit. Ziua Îndrăgostiților cere performanță și rezultate vizibile, pe câtă vreme, în realitate, iubirea voastră nu are nevoie decât de liniște. Faci ce vrei și dacă vrei, fără șpagaturi emoționale inutile. Neparticiparea la evenimente de brand sau intens marketizate este o formă elegantă de rebeliune. Fă din Ziua Îndrăgostiților anti-Ziua Îndrăgostiților refuzând participarea la evenimente pe temă. E simplu să nu te lași antrenat în ritualuri impuse de corporații. Și eliberator! Gândește-te la ce rămâne după Ziua Îndrăgostiților: celofan aruncat la gunoi și trandafiri care se usucă imediat. După anti-Ziua Îndrăgostiților rămâne sentimentul victoriei împotriva marketingului asupritor. Așa cum iubirea voastră nu are nevoie de audit emoțional, tot astfel, nu are nevoie de ceas. Iubirea voastră nu durează 24 de ore. Fii calm și nu mai posta reel-uri despre voi pe rețelele sociale. Fii subversiv față de sistem și taci. O zi fără notificări este anti-Zi a Îndrăgostiților perfectă. Este Ziua Îndrăgostiților ziua fundiței roșii? Împachetează cu elastice de cauciuc! Nu trandafiri, ci brânză! Harta Absurdului într-o lume a corporației În lume, există obiceiuri care marchează această zi în feluri aparte și niciunul dintre ele nu este expresia obedienței față de marketingul corporatist. Față de acestea, mesajele clare, repetitive, abuzive, gălăgioase se dovedesc neputincioase. În Germania, în loc de cupidoni se oferă porci: de marțipan sau de ciocolată, porcii sunt simbolul norocului și al poftei. În Japonia, femeile sunt forțate social să cumpere dulciuri (honmei choco) tuturor colegilor de birou, inclusiv șefului pe care-l detestă. În Coreea de Sud, pe 14 februarie, ai, n-ai treabă, mănânci ciocolată, iar pe 14 martie faci un cadou mai scump celui care ți-a dăruit ciocolata. Pe 14 aprilie, mănânci tăiței negri în cadru organizat. De asemenea, plângi la fel de organizat. Te-ai prins care e modelul corporatist: indiferent de statutul tău emoțional, ești obligat să consumi. În Danemarca, bărbații trimit scrisori anonime cu glume proaste. Dacă femeia ghicește expeditorul, de Paști, primește un ou. În Țara Galilor se oferă linguri din lemn sculptate manual ca simbol al iubirii: „Love Spoon”. Pentru corporații, e un dezastru (prea puțin plastic, prea puțin ambalaj), însă un înlocuitor a fost gândit: „Love Spoon” din plastic, „made in China”. În Marea Britanie, în Norfolk, există un personaj de tip Moș Crăciun, numit Jack Valentine, care lasă cadouri la ușă și fuge. Deși sună drăguț, mulți localnici moderni o consideră o tradiție bizară care doar adaugă stres suplimentar pe lângă cadourile standard. În Pakistan și Arabia Saudită, în anumite perioade, sărbătoarea a fost interzisă oficial, prin lege, pe motiv că are o „importanță culturală vulgară” care nu are legătură cu tradițiile locale. În SUA se oferă inimi, ursuleți, diamante. O presiune socială imensă te obligă să cumperi, iar totul e împachetat cu celofanul „emoției autentice”. Aici Ziua Îndrăgostiților nu face victime, face carnagiu. Cum arată o anti-Zi a Îndrăgostiților perfectă: Mâncare cu usturoi Maraton de filme anti-nuntă Banii pe care i-ai fi dat pe cadourile de Ziua Îndrăgostiților pune-i pe Revolut sub numele „Fonduri pentru vacanță”. Ai rezolvat problema.
Ministrul Sănătății: Sunt 100% împotriva tăierii cu 10% în sănătate. Contabilii din Guvern să se uite 5 minute la un pacient intubat, în comă, și apoi să taie salariile personalului medical…dacă pot
Alexandru Rogobete a vorbit despre trecutul său profesional în sistemul medical, mai exact în secția de terapie intensivă, care îl îndreptățește să afirme că munca personalului din sănătate este una grea și extrem de solicitantă, iar o reducere cu 10 procente a veniturilor tuturor cadrelor medicale, ar fi o măsură complet greșită. „Eu am crescut profesional în secția de terapie intensivă acolo unde am văzut moartea, acolo unde am învățat multe lucruri și acolo unde am înțeles ce înseamnă o noapte de gardă când viața unui om stă în mâinile tale, așa cum am avut de-a lungul timpului poziția publică sunt total împotriva tăierii paușale cu 10% în sistemul de sănătate. Ministrul Sănătății a declarat că el e în favoarea stabilirii unor criterii de performanță. „Sunt pentru plata în funcție de performanță și am avut întâlniri cu sindicatele pe această temă, dar mă declar total împotriva acestei abordări pur contabile în care salariile sau veniturile personalului medical să fie reduse cu 10% fără să se țină cont de particularitățile sistemului de sănătate. Sistemul de sănătate are anumite particularități este înainte de toate o zonă de siguranță națională, în al doilea rând aici nu vorbim despre un excel în care niște calcule ies frumos, vorbim despre viața unor oameni care pot fi puși în pericol dacă nu suntem atenți la aceste nuanțe și la aceste detalii” Ministrul Alexandru Rogobete a spus că este 100 % împotriva tăierilor și le-a recomandat contabililor guvernului să treacă printr-un spital înainte de decide asupra salariilor. „100 %, chiar dacă fac parte din acest guvern eu recomand contabililor din acest guvern să stea măcar 5 minute în ușa unei secții de terapie intensivă să se uite la un pacient intubat în comă pentru că doar atunci va înțelege ce înseamnă demnitatea umană. El a confirmat că, în prezent, există o propunere de taiere a salariilor medicilor si asistentelor cu 10%. Propunerea face obiectul unei ordonanțe de urgență a guvernului, care este în transparență publică la ministerul Dezvoltării în care sistemul de sănătate este pus pe același palier cu toată administrația.
FSIC cere retragerea normelor Ministerului Culturii privind evidența timpului de muncă al artiștilor
„Într-o formulă lipsită de principii democratice, Ministerul Culturii a elaborat fără o consultare a partenerilor sociali îndreptățiți conform legislației, o procedură de cuantificat activitatea/munca angajaților din departamentul artistic în instituțiile de spectacole/concerte. Un set de instrucțiuni care au scopul de a institui reguli în privința evidenței timpului de muncă al artiștilor, sub formă de pontaj”, a transmis FSIC într-un comunicat. FSIC afirmă că, deși problema evidenței timpului de muncă este una reală și „neacoperită de legislația specifică”, soluția ar trebui discutată în cadrul Comisiei de Dialog Social și adaptată la nivelul legislației primare, conform specificului activităților, „în sensul eliminării normării în ore a muncii și adoptarea unui alt sistem, coerent”. FSIC cere retragerea instrucțiunilor Ministerului Culturii „Principalele disfuncții ale acestui set de reguli le reprezintă birocratizarea activității artistice, a perioadelor de studiu/pregătire zilnice, care ar trebui avizate, viziunea contabilicească a planificării timpului de muncă și afectarea autonomiei artistice a instituțiilor, fiind în sine adăugiri neclare la legislația existentă si care nu rezolvă problemele întâlnite în sistem. Verificarea îndeplinirii perioadelor de studiu/pregătire individuală a artistului trebuie raportată la capacitatea acestuia de a presta activitatea în cadrul repetițiilor și spectacolelor/concertelor, nu la numărul de ore alocate”, a precizat FSIC. Federația Sindicatelor din Instituții de Cultură a subliniat că nu critică pontarea activității în sine, arătând că în sectorul cultural există deja sisteme de evidență implementate din 2017 și adaptate la specificul activității, pe care le consideră necesare, însă „ajustate unitar în mod fezabil”. În același timp, FSIC susține că normele propuse de Ministerul Culturii nu simplifică adaptarea la cadrul normativ general, ci complică activitatea prin apropierea actului artistic de munca administrativă. „În concluzie, FSIC respinge acest set de INSTRUCȚIUNI-NORME creat de Ministerul Culturii, solicită retragerea lor și face apel la comunicare, consultare cu toți factorii implicați pentru dezbateri pe acest subiect. Invităm toți artiștii interesați să atragă atenția asupra deficiențelor din acest regulament alături de colegii noștri, în fața Teatrului Național din București sau a altor instituții de spectacole din țară, începând de marți, 10.02.2026, ora 14:30”, se arată în comunicatul FSIC.
Când legenda prinde viață: Arheologii scot la suprafață fragmente uriașe din Farul din Alexandria
Timp de secole, Farul din Alexandria a existat la granița dintre istorie și legendă, admirat ca una dintre cele șapte mari minuni ale lumii antice. Recent, arheologii au ridicat 22 de blocuri uriașe de piatră din portul estic al Alexandriei, redeschizând povestea monumentului dispărut, scrie Ecoticias. O minune ridicată de pe fundul mării Blocurile recuperate sunt legate direct de Farul din Alexandria, cunoscut și sub numele de Pharos. Unele dintre pietre cântăresc între 70 și 80 de tone, subliniind dimensiunea extraordinară a construcției antice. Arheologii cred că fragmentele au fost împrăștiate în urma cutremurelor și reutilizate ulterior în fortificații de coastă. Multe piese au rămas scufundate timp de secole în apropierea actualei Cetăți Qaitbay. Recuperarea lor reprezintă una dintre cele mai importante intervenții fizice realizate la sit în ultimele decenii. Iese la iveală o intrare monumentală Printre cele mai interesante descoperiri se numără elemente arhitecturale asociate unei intrări monumentale. Cercetătorii au identificat lintouri, praguri, suporturi de uși și plăci masive de pavare. Una dintre structuri seamănă cu un portal de tip pilon, în stil egiptean, necunoscut anterior specialiștilor. Descoperirea sugerează că farul îmbina ingineria greacă cu simbolismul arhitectural egiptean. Aceasta contrazice ipotezele anterioare potrivit cărora Pharosul ar fi fost doar un turn vertical simplu. De la ruine antice la un „geamăn” digital Operațiunea de ridicare susține un proiect internațional numit PHAROS. Scopul acestuia este realizarea unei reconstrucții digitale precise a farului, folosind datele obținute prin scanarea blocurilor. Inginerii vor testa mai multe variante de asamblare pentru a stabili cum arăta structura inițială. Proiectul implică instituții de cercetare franceze, autorități egiptene și colaboratori specializați în reconstrucție digitală. În locul unei reconstrucții fizice, oamenii de știință urmăresc refacerea virtuală a farului, cu rigoare științifică. O nouă eră pentru arheologia subacvatică Fotogrammetria avansată și modelarea 3D permit studierea ruinelor complexe fără a le deteriora. Instrumentele digitale ajută la evitarea reconstrucțiilor speculative. Astfel, farul este reasamblat pe baza datelor măsurabile, nu a miturilor.