Autor: Ioana Păun

Femeile pierd anual 75 de milioane de ani de viață sănătoasă, dar primesc doar 6% din fondurile alocate sănătății

În ciuda faptului că femeile trăiesc mai mult decât bărbații, acestea petrec cu 25% mai mult timp suferind de afecțiuni sau dizabilități, scrie Euronews. Cu toate acestea, investițiile în sănătatea femeilor rămân limitate și concentrate în doar câteva domenii terapeutice. Doar șase procente din totalul investițiilor private în sănătate merg către sănătatea femeilor, iar companiile dedicate exclusiv acestei arii atrag mai puțin de 1% din capitalul disponibil. Analiza firmei Alantra a arătat că în 2023, companiile de health-tech dedicate femeilor au captat doar 2% din cei 41,2 miliarde de dolari investiți în sector. Raportul BCG subliniază că o mai bună monitorizare și tratament pentru patru condiții majore – menopauza, osteoporoza, Alzheimer și bolile cardiovasculare – ar putea genera peste 100 miliarde de dolari în valoare de piață doar în Statele Unite. Femeile suferă de boli specifice precum endometrioza, sindromul ovarelor polichistice, menopauza sau anumite tipuri de cancer, iar cinci dintre aceste afecțiuni – endometrioza, sănătatea maternă, sindromul premenstrual, menopauza și cancerul de col uterin – reprezintă 14% din povara bolilor feminine, dar primesc mai puțin de 1% din finanțarea pentru cercetare. Între 2020 și 2025, din totalul investițiilor private în sănătate de 2,87 trilioane de dolari, doar 175 de miliarde au mers către sănătatea femeilor, cu accent pe sănătatea reproductivă, cancerele feminine și îngrijirea maternă. Alte afecțiuni cu prevalență ridicată, precum endometrioza, menopauza sau sindromul ovarelor polichistice, primesc mai puțin de 2% din bugetul identificat. Problema este agravată de subreprezentarea femeilor în studiile clinice: analiza a 1.433 de trialuri cu 302.664 participanți a arătat că femeile au reprezentat doar 41,2% din total, sub nivelul real din populația afectată. Experți precum Sania Nishtar de la Gavi subliniază că inovația trebuie combinată cu capacitatea de livrare și finanțare sustenabilă pentru a avea impact real asupra sănătății femeilor. Raportul recomandă dezvoltarea unei baze solide de dovezi pentru a stimula investițiile și inovația în sănătatea femeilor, prin studii, cercetare și trialuri clinice specifice.

România suflă-n ciorbă / Cele mai iubite ciorbe ale românilor / Cât costă cea mai scumpă ciorbă din România

Toată lumea știe că termenul „ciorbă” vine din turcescul çorba, care înseamnă, pur și simplu, supă. Termenul a fost preluat în limba română în perioada dominației otomane din secolele XV – XVIII, alături de altele, însă e de reținut un lucru: turcii au venit doar cu substantivul, românii au venit cu identitatea culinară. Înainte de dominația otomană, aveam niște fierturi, zeamă sau borș, în strict sensul său de „fiertură”: mâncăruri apoase făcute la disperare, că eram săraci, cu ce mai găseam prin curte: legume, ierburi, cereale, rareori, carne. Vine un moment pentru orice ciorbă Se obișnuia acrirea, chiar dacă nu era un standard gastronomic, iar pentru asta se folosea zer, oțet, aguridă, zeamă de varză. Dar vine un moment în istoria fiecărei ciorbe și momentul ăla se numește acrire. Restul Europei mergea pe ciorbe îngroșate, cu gust cumva neutru, fără pitoresc, dar la români se merge tare pe acrire. Așa se introduce și borșul fermentat, oțetul, zeama de varză și, mult, mult mai târziu, lămâia. Compromisul dintre sărăcie și gastronomie Ciorba devine un ceva elaborat, bun, menit să împace, cumva, resursele limitate ale țăranului român cu munca fizică, grea, care cere calorii multe, suficiente. Ciorba capătă funcție culturală – ea e atât de densă, că ține de foame și nu-ți mai trebuie nimic altceva, timp de multe ore. Ciorba e compromisul natural între „sărăcie și nevoi și neam” – cu legume și ingrediente fără pretenții (oase, organe, resturi), hrănești guri multe, ține mult timp și se reîncălzește bine. Nu e ciorbă, e capodoperă Plus că anotimpul și pământul îți pun la dispoziție o varietate de ingrediente. Doar creativitate să ai. În timp, ciorba devine o capodoperă: de lobodă, de salată, de ștevie, de fasole, de cartofi… „după posibilități”. Prin secolele XVIII – XIX ciorba capătă specificități în funcție de regiuni. În Moldova se merge pe acrire cu borș și pe verdețuri, în Muntenia – pe legume și oțet, în Ardeal – pe smântână și afumătură, pe model maghiar și în Dobrogea – pe ciorba de pește, acră și limpede. Comunismul a ajutat ciorba, dar și ciorba i-a ajutat pe români În perioada interbelică, ciorba își câștigă locul de onoare în meniurile restaurantelor. Ea este introdusă în cărți de bucate și apar forme, dacă vreți, „canonizate”: ciorba de perișoare, ciorbă rădăuțeană, ciorbă de burtă, ciorbă de văcuță. Starea economică precară din perioada comunismului a ajutat-o pe ciorbă să reziste timpului, căci era hrănitoare și sățioasă, personalizabilă și ieftină. Ciorba e cicăleala mamei („trebuie să mănânci ciorbă”), vorbă de spirit de la bunica („ciorba e sănătoasă”), trecută în Constituție de tata („toată lumea mănâncă ciorbă – este o stare de fapt”). Europa și ciorba Așa cum  „nimeni nu ajunge la Tatăl decât numai prin Mine”, tot astfel, nimeni nu ajunge la desert decât numai prin ciorbă. Dar nu numai România iubește ciorba, toată Europa iubește ciorba și, așa cum noi am regionalizat-o și am pus-o în canoane gastronomice, tot astfel au făcut și grecii, și sârbii, și francezii, spaniolii. Francezii excelează la supe simple, pur și simplu perfecte, ireproșabile. Supa cu ceapă caramelizată, concentrată și cu brânză gratinată e decadență pură. Bouillabaisse este o supă de pește, complexă, atât de atent construită, că zici că-i ritual. Żurek – o lingură de ciudățenie, trei de genialitate Spaniolii au dezvoltat o supa castellana, cu usturoi, boia și ou – o chestie rustică, simplă și profundă. Aici nu mai e despre gastronomie, aici e despre identitate culturală, să ne-nțelegem! Italienii fac așa niște supe, că zici că-i tocăniță ceva mai fluidă, dar sunt sățioase și satisfăcătoare – Minestrone – un echilibru cosmic între legume, fasole, paste. Ribolitta din Toscana e atât de densă, că poți s-o mănânci cu furculița. În Ungaria, Gulyásleves e o adevărăciune densă, intensă, cu carne gătită lent și boia – probabil una dintre supele cu cea mai puternică personalitate – ușor de recunoscut dintr-o mie. Polonia are Żurek – e făcută cu maia fermentată, cârnați și ou – o ciudățenie la prima lingură, genială la  a treia. Grecia are supe vindecătoare. Ele tămăduiesc și alină, te învie și din morți. Avgolemono – cu ou și cu lămâie are un gust de proaspă-acru de mori și înviezi la loc. România e foarte bine reprezentată la capitolul ciorbe. La români, ciorba e de bază, un protocol sfânt al mesei tihnite. Nu e fiță, e bază și nu e declarație identitară, e comandă. Unele restaurante din București au dus-o până mai departe. Până acolo unde românii săraci din secolul al XVI-lea nici cu gândul nu s-ar fi gândit. Un restaurant de fine-dining din București a reinventat, vezi Doamne, ciorba de vită, numai că în loc de vita banală, folosește vita Wagyu, preferată pentru marmorație și frăgezimea superioară, măritată cu legume bio, din ferma proprie a localului. Ciorba este împachetată fancy și prietenos cu snobii, cu un preț calculat și satisfăcător pentru clientela cu pretenții: 110 lei.

Alexandru Rogobete: E pregătită infrastructura pentru strategia națională de genomică / Cum vor beneficia concret românii de pe urma cercetării genomice

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, informează că instituția pe care o reprezintă are ca direcție clară elaborarea unei „strategii naționale de genomică, integrată cu digitalizarea sănătății, cu standarde, interoperabilitate și protecția datelor”, ca singură soluție pentru ca oamenii să beneficieze în mod real de cercetare. „România investește astăzi în spitale moderne, servicii mai bune și finanțare corectă. În același timp, construim viitorul medicinei: medicina de precizie, bazată pe genomică și tratamente personalizate”, a scris acesta. „Genomica nu este un lux științific” Responsabilitatea mea ca ministru este să răspund nevoilor imediate ale pacienților, dar și să pregătim sistemul pentru tehnologiile care vor transforma profund modul în care prevenim și tratăm bolile. Genomica nu este un lux științific. Este o investiție strategică care permite diagnostic mai corect, prevenție timpurie și terapii adaptate fiecărui pacient”, a scris acesta pe contul său de socializare. Acesta a anunțat că proiectul ROGEN, destinat cercetării genomice din România, „intră în linie dreaptă”. „În acest context, proiectul ROGEN – Dezvoltarea cercetării genomice în România, finanțat prin Programul Sănătate 2021–2027, cu un buget de peste 422 milioane lei, ajunge într-o etapă decisivă. Infrastructura este pregătită, iar proiectul intră, în sfârșit, în linie dreaptă către rezultate concrete. ROGEN construiește infrastructuri moderne de secvențiere genomicǎ, biobănci și platforme de analiză a datelor, dar mai ales o rețea națională de genomică, care va conecta universități și centre de cercetare într-un sistem coerent și funcțional”, a comentat Rogobete, care a adăugat și ce urmează în viitorul foarte apropiat în privința tratamentului personalizat. Secvențierea genomică a 5.000 de probe „Următoarea etapă este esențială pentru viitorul tratamentului personalizat în România: secvențierea genomicǎ a 5.000 de probe de la persoane prezumtiv sănătoase din întreaga țară monitorizarea pe termen lung a 600 dintre acestea pentru a înțelege cum predispoziția genetică interacționează cu factorii de risc și cum pot fi prevenite bolile cardiovasculare Aceste date vor permite dezvoltarea unor scoruri de risc personalizate, care vor sprijini o prevenție mai eficientă și intervenții medicale adaptate fiecărui pacient”. Elaborarea strategiei naționale de genomică este o direcție clară a Ministerului Sănătății Din perspectiva ministrului Rogobete, Ministerul Sănătății este pe o traiectorie clară și anume elaborarea unei strategii genomice care să aducă beneficii concrete românilor: „Direcția Ministerului Sănătății este clară: o strategie națională de genomică, integrată cu digitalizarea sănătății, cu standarde, interoperabilitate și protecția datelor. Doar așa cercetarea se va transforma în beneficii reale pentru oameni”. „Schimbarea reală înseamnă investiții” Ministrul a apreciat în postare eforturile remarcabile ale echipei de cercetători care au făcut posibil proiectul ROGEN: „Felicit echipa proiectului ROGEN și UMF „Carol Davila” pentru efortul de coordonare și implementare. Mulțumesc, de asemenea, domnului prorector dr. Ștefan Bușnatu, consilierul meu onorific, pentru implicarea constantă și expertiza adusă acestui demers strategic. Schimbarea reală în sănătate înseamnă investiții în prezent și construcția inteligentă a viitorului”.

Jaful tezaurului dacic a provocat daune de un sfert de milion de euro Muzeului Drents din Olanda

Jaful tezaurului dacic de la Muzeul Drents din Assen a produs pagube de aproximativ 250.000 de euro și instituției în sine, relatează presa olandeză, care evocă un an de la tristul eveniment ce a cutremurat nu doar România, ci și Olanda, prin anvergura sa. Prejudiciul a însemnat nu doar furtul în sine, ci și distrugerea pe care a provocat-o explozibilul. Acesta include ușa spartă, virtinele sparte, podeaua distrusă din cauza explozibilului, pereții și tavanul, de asemenea. Muzeul a fost închis o săptămână după jaf Chiar și costurile pentru curățenie au ridicat cuantumul pagubelor aduse muzeului la un sfert de milion de euro. Un purtător de cuvânt al Muzeului Drents a declarat că la toate acestea se adaugă onorariile de consultanță și pierderea veniturilor aduse de vizitatori: „Pe lângă pagubele materiale, există alte două componente: onorariile de consultanță și pierderea veniturilor vizitatorilor”. Furtul tezaurului dacic alcătuit din Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări au obligat muzeul să se închidă timp de o săptămână. Spațiul expozițional a fost inutilizabil o perioadă de timp Spațiul expozițional unde erau expuse coiful și brățările a fost inutilizabil pentru o perioadă lungă de timp. Daunele aduse Muzeului Drents au fost parțial acoperite de provincia Drenthe. „Suntem foarte recunoscători provinciei pentru acest lucru”, au declarat reprezentanții muzeului. Provincia deține, de altfel, clădirile Muzeului Drents și colecția păstrată în depozit. Mucegai și carii în depozitul muzeului Au fost transferați 250.000 de euro, dar nu toți acești bani sunt pentru daunele cauzate de furtul de artă. Muzeul se luptă de o bună bucată de vreme cu mucegaiul și cariile din depozit. Administratorul provinciei Drenthe apreciază că „O contribuție financiară nu numai că ajută la repararea daunelor, dar contribuie și la conservarea pe termen lung a patrimoniului cultural al provinciei Drenthe”.

Un an de la furtul Coifului dacic de la Coțofenești / Detectiv de artă: Coiful de la Coțofenești va fi returnat

25 ianuarie 2025. La Muzeul Drents din centrul micului oraș olandez Assen este în desfășurare expoziția românească „Dacia – Imperiul Aurului și Argintului”, în care sunt expuse obiecte de o valoare inestimabilă: un coif dacic, datând din prima jumătate a secolului IV î.Hr., împreună cu trei brățări din aur pur. Este ora 4.15 în această dimineață de sâmbătă, în care orașul e cufundat în beznă și liniște. Doar că o bubuitură teribilă strică liniștea dimineții. Zgomotul bubuiturii e grozav. Se aude până departe în această micuță cetate olandeză. Trei minute Trei persoane intră în muzeu, cu un ciocan sparg vitrina care adăpostește neprețuitul coif dacic de la Coțofenești (expus în original!), împreună cu trei brățări dacice, din cel mai pur aur și dispar în noapte. Totul a durat mai puțin de trei minute. Vitrina care adăpostea coiful a fost spartă nepermis de repede. Asta pentru că directorul muzeului a ignorat sugestiile asiguratorului de a opta pentru ceva mult mai rezistent, demn de obiectul expus. Ce nu înțelesese directorul muzeului (sau poate doar a ignorat cu bună-știință) era că valoarea spirituală a acestui coif înseamnă mai mult decât orice sumă aruncată într-un cont. O valoare simbolică mai mare decât orice sumă în bani, aruncată într-un cont Coiful dacic de la Coțofenești înseamnă putere sacră, război, regalitate, religie, toate unite prin aurul din care este făcut. Aur nu pentru valoarea lui economică, ci pentru semnificația lui sacră. Aurul este spiritualitate, incoruptibilitate, nemurire, lumină, legătură cu divinul. Coiful din aurul cel mai pur, purtat pe cap indică o legătură directă cu sacralitatea, cu ordinea cosmică. Nu-l poartă oricine și nu-l poartă oricând – elementele de decor spun asta. Coiful acesta era purtat de un rege – preot (căci în lumea geto-dacică (și, în general, tracică) puterea politică era egală cu funcția sacrală). Ochii înseamnă veghe, dar și inițiere și transcendență. Ochii sunt simbolul atenției permanente – apanajul conducătorului, care vede vizibilul și invizibilul și ar mai fi multe de zis. Circ și întrebări Doar atât, că acest obiect cu puteri de Departe a dispărut în noapte, învelit, probabil, într-un prosop sau o cârpă modestă sau poate nici măcar atât – într-un rucsac făcut în China. Iar acum începe un circ. Un lanț de incredibile bâlbâieli cu menire explicativă venite din București: cum a fost posibil să expui un asemenea tezaur în original și mai ales într-un muzeu de o anvergură atât de mică? Cine a semnat decizia de scoatere din țară a pieselor din tezaurul dacic și în baza cărui temei legal? A existat o evaluare de risc înainte de transfer? Oberländer: „Muzeul-gazdă a mințit în legătură cu măsurile de securitate” Directorul Muzeului de Istorie a României din București, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a fost demis de ministrul de atunci al Culturii, acuzat de o proastă gestionare a comunicării și de lipsă de transparență în privința circumstanțelor expoziției. Oberländer a mai spus și că responsabilitatea siguranței tezaurului aparținea muzeului-gazdă, care ar fi mințit în legătură cu măsurile de securitate care au fost luate. În privința comunicării, de ce nu a fost făcută o conferință de presă comună România – Olanda și de ce informațiile furnizate publicului român sunt fragmentare și neuniforme? Dar probabil că cea mai la îndemână întrebare rămâne cea care este pe buzele tuturor: cum a fost posibil furtul unor artefacte de o asemenea valoare inestimabilă în doar câteva secunde? Detectiv: „Coiful e intact” La un an de la furtul celui mai de preț obiect identitar al devenirii României, coiful de la Coțofenești este, consideră detectivul de artă Arthur Brand, intact, împreună cu brățările. Asta pentru că, dacă ar fi fost topit, valoarea lui nu ar mai fi fost aceeași. În patru zile de la comiterea furtului, mai mulți suspecți sunt arestați, dar niciunul nu pare dispus să vorbească despre coif. În luna mai a anului trecut, au apărut zvonuri potrivit cărora o bandă de interlopi din România ar fi comandat furtul coifului. „Bănuiesc că prada este ascunsă sau îngropată undeva” Procurorul general al României, Alex Florența, investighează dacă nu cumva coiful este folosit pe post de monedă pentru eliberarea unui infractor. Arthur Brand a declarat publicației olandeze rtvdrenthe.nl despre unul dintre suspecți: „După arestările inițiale, poliția l-a eliberat. Apoi a fost abordat de ofițeri sub acoperire. A spus că unul dintre bărbați a plecat cu coiful și ulterior s-a întors. Asta înseamnă că cineva știe unde este coiful. Cu cât sunt mai puțini oameni care știu despre el, cu atât mai puțin este probabil să se vorbească despre asta. Bănuiesc că prada este ascunsă sau îngropată undeva”. „Cu cât autorii au mai puțin timp la dispoziție pentru a topi, vinde sau scoate ilegal obiecte din țară, cu atât mai bine. Dacă ar fi durat mai mult, oricum nu ai fi văzut-o”, spune Brand. Ar putea fi implicați directori? „N-am luat niciodată în considerare că ar fi implicați directori”, spune Brand. „Mi se pare foarte puțin probabil în acest caz. Nu am mai întâlnit așa ceva în cariera mea, dar asta nu înseamnă că e imposibil. De obicei, cineva fură ceva și apoi caută un cumpărător. (…) Dacă îl topești, vei primi bani mai târziu, iar banii ăia va trebui să îi împarți. Mai întâi, însă, vei primi o pedeapsă cu închisoarea, iar când vei fi eliberat, va trebui să plătești în jur de șase milioane de euro daune. Dacă nu reușești, vei ajunge din nou la închisoare”, explică Brand. „Dacă coiful nu se întoarce, asta nu e karmă bună” „Prin urmare, e mai bine să le spui unde este coiful acum. Asta te va scuti de multe bătăi de cap”, spune Brand, care consideră că, dacă coiful și brățările vor fi returnate, judecătorul va fi mult mai indulgent: „Dacă coiful se întoarce, judecătorul va fi mult mai indulgent”, continuă detectivul. „Atunci, tot jaful a fost un simplu jaf cu explozibili. Nimeni nu a fost ucis și nu s-a folosit violență împotriva nimănui. Toată lumea e fericită să primească înapoi prada. Trebuie să faci câțiva ani de închisoare, iar apoi totul dispare.

Papa Leon al XIV-lea trage un semnal de alarmă: Cine controlează inteligența artificială ne controlează viitorul

Declarațiile au fost făcute într-un mesaj public transmis cu ocazia Zilei Mondiale a Comunicațiilor Sociale, scrie AFP. Suveranul Pontif a subliniat că inteligența artificială, în special chatbot-urile bazate pe modele lingvistice mari (LLM), precum ChatGPT sau Gemini, reprezintă un risc major prin capacitatea lor de „persuasiune ocultă”. Potrivit Papei Leon al XIV-lea, aceste sisteme pot influența opiniile utilizatorilor fără ca aceștia să fie pe deplin conștienți de mecanismele din spatele interacțiunilor digitale. Papa Leon al XIV-lea a avertizat că modelele de inteligență artificială sunt construite pe baza viziunii asupra lumii a dezvoltatorilor lor și pot perpetua stereotipuri și prejudecăți existente în datele utilizate. „Modelele de AI pot impune moduri de gândire prin reproducerea prejudecăților prezente în seturile de date”, a transmis Suveranul Pontif. Controlul oligopolistic, un nou pericol al inteligenței artificiale Un alt aspect criticat de Papa Leon al XIV-lea este concentrarea puterii în domeniul inteligenței artificiale în mâinile unui număr redus de companii globale. Acesta a vorbit despre riscul unui „control oligopolistic” care ar putea influența masiv societatea, economia și comunicarea publică, fără mecanisme democratice de control. În fața acestor riscuri, Papa Leon al XIV-lea susține introducerea alfabetizării media, informaționale și AI în toate nivelurile sistemului educațional. Liderul Bisericii Catolice consideră că educația este esențială pentru a ajuta cetățenii să înțeleagă modul în care funcționează inteligența artificială și să utilizeze responsabil aceste tehnologii. Papa a reiterat și poziția sa fermă împotriva utilizării inteligenței artificiale în domeniul militar, condamnând delegarea deciziilor privind viața și moartea oamenilor către mașini, pe care a descris-o drept „o spirală distructivă”.

Pfizer: România și Polonia nu și-au achitat vaccinurile din pandemie, în timp ce compania și-a îndeplinit scrupulos obligațiile / Cîți bani vrea Pfizer de la România

Compania farmaceutică Pfizer a depus săptămâna aceasta o cerere la tribunalul civil din Bruxelles pentru a obliga Polonia și România la plata a 1,8 miliarde de euro, relatează publicația belgiană demorgen.be. Compania farmaceutică a livrat milioane de doze de vaccinuri împotriva virusului SARS-CoV-2 și a variantelor sale, însă reprezentanții companiei spun că încă nu și-a încasat factura. Furnizarea vaccinurilor a fost convenită printr-un contract semnat la 20 mai 2021 între Comisia Europeană și compania farmaceutică. România are de achitat 615 milioane de euro plus dobânzi Pfizer cere Poloniei 1,248 de miliarde de euro plus dobânzi pentru 88 de milioane de doze de vaccin. De asemenea, solicită României 615 milioane de euro, plus dobânzi, pentru 40 de milioane de doze, au explicat miercuri avocații companiei farmaceutice în fața instanței de la Bruxelles, în prima dintre cele șase ședințe de judecată privind acest caz. Din perspectiva companiei, Polonia și România „și-au încălcat obligațiile contractuale”, prin neplata vaccinurilor convenite în cel de-al treilea contract dintre Comisia Europeană și Pfizer. „Consilierul juridic al companiei, Hakim Boularbah, spune că instituția pe care o reprezintă „și-a îndeplinit scrupulos obligațiile” și că, din toată Uniunea Europeană, doar Polonia și România nu și-au îndeplinit obligațiile contractuale. Potrivit publicației citate, instanța a avut o părere neclară despre livrarea vaccinurilor. Boularbah a declarat că, dacă cele două țări doresc în continuare dozele convenite, Pfizer le poate distribui pe parcursul următorilor trei ani, dar doar după efectuarea plății. Informații de context: Contractele pentru livrarea vaccinurilor anti-COVID au fost negociate de Comisia Europeană în numele statelor-membre ale UE în 2021, într-un efort de a asigura acces rapid la vaccinuri, în contextul pandemiei de COVID. Aceste acorduri stipulau cantități mari de doze (miliarde, în total), cu opțiuni de livrare pentru perioada 2022 – 2023 și posibilitatea extinderii până în 2026. Pe măsură ce cererea a scăzut și stocurile au crescut, UE și producătorii au convenit la unele modificări în contracte, inclusiv reducerea cantităților cumpărate și amânarea unor livrări. În Polonia, autoritățile au invocat surplusul de doze neutilizate și presiunile bugetare și logistice și au notificat oficial că nu vor mai primi sau plăti pentru mai multe vaccinuri contractate. În 2023, Polonia a invocat caz de forță majoră și a refuzat livrările și plățile, ceea ce a generat un conflict juridic cu Pfizer. Și România a refuzat anumite livrări, din cauza stocurilor deja existente și nefolosite. Litigiile lansate de Pfizer au generat discuții pe tema transparenței contractelor și a costurilor generate de pandemie. Există discuții publice și pe tema gestionării achiziționării de vaccinuri. Litigiile Pfizer pot avea consecințe bugetare semnificative pentru țările vizate.

Robbie Williams – mai tare ca Beatles în topul albumelor din Marea Britanie

Robbie Williams a depășit trupa Beatles în topul albumelor din Marea Britanie și a devenit, astfel, artistul britanic cu cele mai multe albume ajunse pe primul loc în această țară, relatează BBC. Albumul lui Williams, „Britpop”, lansat vinerea trecută, este al 16-lea album care a ajuns pe primul loc în topuri de la lansarea sa în calitate de artist solo, în 1997 (ne amintim albumul „Life Thru A Lens”). Sărbătorire cu Coca-Cola Zero și o salată El a adăugat: „Este pur și simplu senzațional ce s-a întâmplat. Mă simt ca Forrest Gump al muzicii pop.” Vedeta se află în prezent la Paris pentru o vacanță de weekend cu soția sa, Ayda Field, unde au spus că vor sărbători „cu o Coca-Cola Zero și o salată”. Coca-Cola Zero și o salată? Departe mult de hedonismul 1990, dar mai bine așa, decât cu dependențele după tine, la pachet cu căderile nervoase. „O să profit măcar de această săptămână ca să-mi amintesc cât de norocos sunt”, a spus el. „Epoca de aur a muzicii britanice” „Pentru că, o vreme, nu am putut face asta din cauza unei boli mintale sau a altor probleme, dar acum sunt într-un loc în care grădina înflorește și doar privesc pășunile. Și cred că aceasta este cea mai mare realizare, faptul că pot sta în acel moment, să respir adânc și să zâmbesc”. Coperta albumului său este bazată pe celebra fotografie a lui Mick Hudson, făcută la festivalul Glastonbury din 1995, în care apare Robbie cu părul blond decolorat și un dinte lipsă – incidentul care, de altfel, a și dus la excluderea sa din trupa de băieți „Take That”. El a numit „Britpop” „albumul pe care am vrut să-l scriu după ce am părăsit Take That” și o celebrare a „unei epoci de aur pentru muzica britanică” care valorifică energia trupelor din anii ’90 precum Oasis și Elastica. „Williams – eliberat și furios” The Guardian a numit-o „o călătorie capricioasă, dar câștigătoare, ca o mașină a timpului în anii ’90” într-o recenzie de patru stele . Rolling Stone a acordat, de asemenea, patru stele , spunând că Williams părea „eliberat” și „furios fără căință”, în timp ce „a interpretat unele dintre cele mai bune cântece ale sale din ultimii ani”. În total, Robbie Williams are 21 de albume ce au ajuns pe primul loc. Williams este depășit doar de Paul McCartney, cu 23 de albume. Williams este foarte atent să rămână cu picioarele pe pământ. El a povestit într-un interviu recent un episod haios:  „Acum câteva săptămâni, eram cu socrii mei americani”, a declarat el pentru BBC News. „Și i-am spus soacrei mele: „Știi, Gwen, dacă voi avea următorul album numărul unu, voi avea mai multe albume numărul unu decât oricine altcineva vreodată”.” „Și fiica mea, Teddy, în șoaptă, s-a întors într-o parte și a exclamat: «În Regatul Unit». Deci, știi, nu mă voi lăsa dus de val prea mult”, a spus el.

Julio Iglesias scapă de ancheta din Spania. Plângerea de agresiune sexuală formulată în cazul său, clasată de justiția spaniolă

Procurorii spanioli au declarat vineri că au clasat ancheta inițială privind acuzațiile de agresiune sexuală care îl vizează pe Julio Iglesias, spunând că instanța nu are competență în acest caz. Motivul este acela că presupusele infracțiuni au fost comise în străinătate, iar acuzatoarele nu sunt spaniole și nici rezidente ale țării, relatează Reuters. La începutul acestei luni, procurorii spanioli au deschis o anchetă privind acuzațiile potrivit cărora starul mondial de muzică în vârstă de 82 de ani ar fi agresat sexual două foste angajate la reședințele sale din Republica Dominicană și Bahamas. Potrivit BBC, în data de 5 ianuarie, cele două femei au formulat plângerea pentru agresiune sexuală și trafic de persoane la tribunalul național, care investighează infracțiunile comise în afara granițelor Spaniei. În plus, femeile au mai spus că Iglesias le verifica regulat telefoanele mobile, le interzicea să părăsească casa lui și le cerea să lucreze până la 16 ore pe zi, fără contract sau zile libere. Julio Iglesias neagă acuzațiile În replică, Julio Iglesias a negat aceste acuzații. „Cu profundă tristețe, răspund la acuzațiile aduse de două persoane care au lucrat anterior la mine acasă. Neg că aș fi abuzat, constrâns sau jignit vreo femeie. Aceste acuzații sunt absolut false și îmi provoacă o mare tristețe”, este poziția artistului. Julio Iglesias a fost unul dintre cei mai de succes cântăreți din lume în deceniile care au urmat după lansarea albumului său de debut, „Yo Canto”, în 1969. A vândut peste 300 de milioane de discuri în mai mult de douăsprezece limbi. După debutul în Spania, Iglesias a câștigat o imensă popularitate în Statele Unite și în întreaga lume în anii 1970 și 1980.

SUA a finalizat retragerea din Organizația Mondială a Sănătății

SUA datorează peste 130 de milioane de dolari agenției globale de sănătate, potrivit OMS. Oficialii administrației Trump recunosc că nu au terminat de rezolvat unele probleme, cum ar fi pierderea accesului la date din alte țări care ar putea oferi Americii un avertisment timpuriu cu privire la o nouă pandemie, potrivit AP. Retragerea va afecta răspunsul global la noile focare și va afecta capacitatea oamenilor de știință și a companiilor farmaceutice americane de a dezvolta vaccinuri și medicamente împotriva noilor amenințări, a declarat Lawrence Gostin, expert în drept al sănătății publice la Universitatea Georgetown. OMS coordonează răspunsul la amenințările globale la adresa sănătății OMS este agenția specializată în sănătate a Națiunilor Unite și are mandatul de a coordona răspunsul la amenințările globale la adresa sănătății, cum ar fi focarele de pox-megalie , Ebola și poliomielită. De asemenea, oferă asistență tehnică țărilor mai sărace; ajută la distribuirea vaccinurilor, a proviziilor și a tratamentelor limitate; și stabilește linii directoare pentru sute de afecțiuni, inclusiv sănătatea mintală și cancerul. Aproape fiecare țară din lume este membră. Oficialii americani au contribuit la crearea OMS, iar America s-a numărat mult timp printre cei mai mari donatori ai organizației, oferind sute de milioane de dolari și sute de angajați cu expertiză specializată în sănătate publică. În medie, SUA plătesc 111 milioane de dolari pe an sub formă de cotizații către OMS și aproximativ 570 de milioane de dolari în plus sub formă de contribuții voluntare anuale, potrivit Departamentului de Sănătate și Servicii Umane din SUA. Motivul retragerii: gestionarea defectuoasă a pandemiei de COVID-19 Într-un ordin executiv emis imediat după preluarea mandatului, Trump a declarat că SUA se retrage din OMS din cauza gestionării defectuoase de către organizație a pandemiei de COVID-19 și a altor crize sanitare globale. El a menționat, de asemenea, „eșecul agenției de a adopta reforme urgent necesare” și „incapacitatea sa de a demonstra independență față de influența politică nepotrivită a statelor membre ale OMS”.