Prima reacție a lui Julio Iglesias, după ce a fost acuzat de agresiune sexuală
Julio Iglesias este acuzat de agresiune sexuală de către două femei, foste angajate ale acestuia. Acesta a afirmat, într-un interviu exclusiv pentru revista Hola!, că pregătește apărarea împotriva acuzațiilor de abuz sexual și trafic de persoane. Sursa citată menționează că în timpul convorbirii telefonice, Iglesias părea serios, pe deplin conștient de gravitatea situației, dar încrezător în poziția sa. Artistul spaniol le-a spus jurnaliștilor publicației că adevărul va ieși la iveală și că totul va fi clarificat. Reacția lui Iglesias vine după ce două femei, o menajeră și o fizioterapeută, susțin că au suferit abuzuri sexuale și de altă natură în timp ce lucrau la proprietățile artistului din Republica Dominicană și Bahamas în 2021. Cele două femei au depus plângere și au fost incluse în programul de protecție a martorilor. În continuare, potrivit procedurilor, Julio Iglesias va fi chemat la audieri. Acuzațiile au stârnit reacții puternice în Spania, membrii guvernului susținând reclamantele și cerând ca o anchetă să stabilească adevărul. Julio Iglesias este unul dintre cei mai de succes artiști latini din toate timpurile, cu peste 300 de milioane de discuri vândute într-o carieră care se întinde pe mai multe decenii.
Ziua Culturii Naționale. Arhivele Naționale ale României publică manuscrise și scrisori ale lui Eminescu
Astăzi este Ziua Culturii Naționale, care are ca scop promovarea creației artistice, literare și științifice românești, precum și recunoașterea contribuției personalităților care au marcat patrimoniul cultural al României. În 2026, se împlinesc 176 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu. Cu această ocazie, Arhivele Naționale ale României publică o serie de manuscrise și scrisori ale poetului. Documentele originale rămase de la Mihai Eminescu, spirit polivalent, sunt păstrate în arhive, muzee și biblioteci, anunță Arhivele Naționale ale României. Astăzi, instituția publică o serie manuscrise, cu grafia poetului, ale poeziilor „Scrisoarea a II-a”, „Scrisoarea a III-a”, „Povestea codrului”, „Grecia”. De asemenea, sunt publicate și scrisori ale lui Eminescu adresate lui Ioan Slavici și lui Iacob Negruzzi. În plus, cei interesați pot consulta și pagina din Registrul din arhiva de stare civilă a orașului Botoșani, în care se consemnează nașterea poetului, sub numele Mihail Eminovici. Declararea zilei de 15 ianuarie, data nașterii poetului Mihai Eminescu, drept Ziua Culturii Naționale, s-a făcut prin Legea 238 din 7 decembrie 2010.
Mici schimbări în stilul de viață prelungesc viața. Cinci minute de mișcare pe zi reduc riscul de deces
Cercetările arată că doar cinci minute în plus de activitate fizică moderată pe zi sau reducerea timpului petrecut pe scaun cu 30 de minute pot preveni până la 20% dintre decese. Primul studiu, realizat pe baza datelor colectate de la peste 135.000 de adulți din Norvegia, Suedia, Statele Unite și Marea Britanie, arată că un plus de cinci minute de activitate fizică moderată zilnică este asociat cu o reducere de aproximativ 10% a mortalității. Dacă timpul de mișcare crește la zece minute pe zi, riscul de deces scade cu până la 15%. Pentru persoanele sedentare, care fac în medie doar două minute de mișcare zilnic, cinci minute suplimentare reduc riscul de deces cu 6%, iar zece minute cu până la 9%. De asemenea, reducerea timpului petrecut stând jos cu o oră pe zi este asociată cu o scădere de 13% a mortalității, scrie Euronews. Reducerea sedentarismului Organizația Mondială a Sănătății recomandă minimum 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână, însă autorii studiului subliniază că aceste obiective sunt dificil de atins pentru mulți oameni. De aceea, cercetătorii au analizat impactul unor „schimbări realiste și realizabile”, precum o plimbare scurtă zilnică sau reducerea timpului de stat pe scaun cu 30 de minute. Rezultatele arată că această simplă modificare poate preveni peste 7% dintre decese. Somn și alimentație Al doilea studiu, publicat în eClinicalMedicine și realizat pe aproape 60.000 de participanți din Marea Britanie, arată că și micile ajustări în somn și dietă pot aduce beneficii majore. Pentru persoanele cu cele mai nesănătoase obiceiuri, cinci minute suplimentare de somn și o jumătate de porție în plus de legume pe zi pot adăuga, teoretic, un an la speranța de viață. Cercetătorii estimează că șapte-opt ore de somn pe noapte, peste 40 de minute de activitate fizică zilnică și o alimentație sănătoasă pot fi asociate cu peste nouă ani suplimentari de viață și bunăstare, comparativ cu persoanele cu obiceiuri nesănătoase. Specialiștii atrag atenția că studiile sunt observaționale și nu pot demonstra o relație direct cauzală, însă mesajul este clar: chiar și ajustările minore în rutina zilnică pot avea un impact major asupra sănătății și longevității.
Mesajul ministrului Culturii de Ziua Culturii Naționale: Cultura înseamnă nu doar patrimoniu, ci şi educaţie, generează idei, locuri de muncă”
Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, marcată anual pe 15 ianuarie, ministrul Culturii, Demeter András István, a transmis un mesaj despre cât contează cultura în viața societății. Sărbătoarea are loc din anul 2010, iar ziua de 15 ianuarie marchează data nașterii poetului român Mihai Eminescu. „Cultura ne ajută să traversăm timpurile dificile fără să ne pierdem sensul. Înainte de orice, însă, chiar şi înainte de a fi făcută, cultura trebuie trăită. Cultura înseamnă nu doar patrimoniu, ci şi educaţie”, a transmis ministrul. Demeter András István a declarat că actul cultural are la bază oamenii și se exprimă prin multiple forme, de la spectacole și cărți, până la arte vizuale, muzică sau arhitectură. El a menționat și rolul important al celor care susțin activitatea culturală din culise, unde în ciuda lipsei de vizibilitate publică, au o contribuție majoră. „Cultura se face de către, prin şi pentru oameni. Răzbate prin emoţia transmisă de pe scenă, dintr-o carte deschisă, o pictură sau o fotogramă; din inflexiunile unei melodii sau din detaliile unui ornament de pe o clădire, printr-o întâlnire care lasă urme, printr-un artefact care rezistă timpului sau, dimpotrivă, este menit să existe doar pe durata consumării sale. Putem spune că actul cultural, atunci când este împlinit cu credinţă şi cu necesitate autentică de expresie, este ca o sferă – o formă geometrică perfectă, vizibilă, palpabilă, dar ale cărei dimensiuni conţin mister, pentru că, nu-i aşa, numărul PI din formulele ei matematice de calcul este un număr infinit. Este ceva ce poţi percepe, poţi defini, poţi măsura şi totuşi niciodată până la ultima zecimală. Este una din legăturile invizibile ale omului cu universul. Şi nu se face doar în săli de expoziţii, de proiecţie, de teatru sau de concerte, se face şi în spaţii neconvenţionale, prin artiştii independenţi care aleg drumul mai greu, dar necesar, un drum cu multe obstacole şi fără plasă de siguranţă, se face şi prin salariaţii din instituţii, care nu sunt creatori şi artişti şi care nu se află ‘la vedere’, dar care asigură îmbinarea corectă a rotiţelor zimţate din întreg mecanismul, se face şi prin toţi acei colaboratori şi participanţi la proiectele culturale – tehnicienii, specialiştii din varii domenii, care, prin aportul lor, rotunjesc «sfera»”, a transmis ministrul pe Facebook. El a mai menționat că instituțiile culturale, precum muzeele și bibliotecile, oferă nu doar protejarea patrimoniului, ci și educație, dialog și dezvoltare, inclusiv pe plan economic. „Comunităţile care investesc în cultură devin mai puternice, mai vii, mai competitive. Cultura generează idei, pune în mişcare sisteme şi înlesneşte traseele diplomatice între ţări, fiind bine ştiut faptul că ea reprezintă cel mai bun ambasador. Cultura creează locuri de muncă, vectorizează investiţiile pe termen lung şi aduce plusvaloare financiară, atunci când este administrată eficient. Asigură continuitate şi conferă încredere. Ne ajută să traversăm timpurile dificile fără să ne pierdem sensul. Înainte de orice, însă, chiar şi înainte de a fi făcută, cultura trebuie trăită. De Ziua Culturii Naţionale, le mulţumesc tuturor celor care o trăiesc. Cu rigoare sau pasiune. Cu încredere în rostul ei”, a declarat Demeter András István. Ziua Culturii Naționale are statut oficial și urmărește promovarea valorilor culturale românești în țară și în comunitățile din afara granițelor. Evenimentele organizate cu acest prilej au ajuns la a șaisprezecea ediție și se adresează tuturor românilor.
Ambasada SUA îi răspunde lui Nicușor Dan: Susținem reluarea programului FLEX, o oportunitate valoroasă pentru tinerii români și americani
Ambasada Statelor Unite la București a transmis miercuri, printr-o postare pe pagina de Facebook, că sprijină decizia președintelui Nicușor Dan de a relua programul de schimb educațional FLEX în România. „Susținem cu convingere această inițiativă, domnule președinte, și apreciem colaborarea strânsă și împărțirea responsabilităților între guvernele Statelor Unite și României, care fac posibilă oferirea acestei oportunități valoroase atât studenților americani, cât și celor români. Așteptăm cu nerăbdare să descoperim poveștile și experiențele lor!”, a transmis Ambasada SUA în București. Marți, președintele României, Nicușor Dan, a declarat pe pagina sa de X că este foarte importantă reluarea programului Future Leaders Exchange (FLEX) pentru anul academic 2026-2027. Nicușor Dan a afirmat că programul FLEX are un impact major asupra educației românești și tinerilor români, dar și pentru parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite ale Americii. „Parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite se consolidează permanent, nu numai prin proiecte economice și de securitate, ci și prin programe educaționale de impact pentru tinerii noștri”, a transmis președintele.
Care este țara în care unii oameni trăiesc peste 110 ani și de ce a atras atenția cercetătorilor
Oamenii de știință se orientează tot mai mult către Brazilia în căutarea explicațiilor biologice ale longevității umane extreme, potrivit SciTechDaily. Cercetări recente sugerează că diversitatea genetică unică a țării ar putea oferi indicii esențiale despre motivul pentru care unii oameni trăiesc peste 110 ani. Un articol publicat recent în Genomic Psychiatry de cercetători de la Universitatea din São Paulo, susține că Brazilia este o resursă insuficient explorată în știința longevității. Autorii arată că decenii de amestec populațional au creat tipare genetice rareori reprezentate în bazele de date globale. De ce „supercentenarii” rămân un mister științific A trăi peste 110 ani rămâne unul dintre cele mai enigmatice fenomene biologice. Majoritatea studiilor despre longevitate se concentrează pe populații genetic omogene, ceea ce limitează descoperirea unor trăsături protective rare. Populația mixtă a Braziliei ar putea conține variante genetice care ajută la menținerea funcțiilor celulare și imunitare timp de decenii peste medie. Cercetătorii spun că ignorarea acestor populații ar fi putut încetini progresul în înțelegerea îmbătrânirii extreme. O populație modelată de o diversitate genetică fără egal Peisajul genetic al Braziliei a fost format de secole de moștenire indigenă, colonizare europeană, migrație forțată africană și imigrație globală ulterioară. Studii genomice ample au identificat deja milioane de variante genetice necunoscute anterior în populația braziliană. Multe dintre aceste variante lipsesc din bazele de date internaționale utilizate în cercetarea îmbătrânirii. Această diversitate oferă o oportunitate rară de a descoperi mecanisme biologice asociate cu reziliența și supraviețuirea pe termen lung. Un grup rar al celor mai longevivi oameni din lume Echipa de cercetare urmărește peste 160 de centenari brazilieni, inclusiv 20 de supercentenari validați. Mai mulți participanți au rămas lucizi mental și funcțional independenți mult după vârsta de 110 ani. În mod remarcabil, mulți și-au petrecut cea mai mare parte a vieții cu acces limitat la medicina modernă, sugerând o reziliență biologică mai degrabă decât intervenție medicală. Grupul include unii dintre cei mai longevivi bărbați înregistrați vreodată, o raritate în studiile despre longevitate. Reziliență imunitară și supraviețuirea COVID-19 Analizele biologice arată că supercentenarii mențin procese eficiente de reparare celulară și reglare imunitară. Sistemele lor imunitare prezintă adaptări, nu un declin uniform. În timpul pandemiei COVID-19, mai mulți supercentenari brazilieni au supraviețuit infecției fără vaccinuri. Cercetătorii au identificat răspunsuri puternice de anticorpi, ridicând noi întrebări despre îmbătrânirea imunitară și rezistența la boli. Regândirea viitorului cercetării longevității Oamenii de știință extind acum studiile pentru a include modele celulare și analize multi-omics (date din ADN, gene active, proteine și metabolism) obținute de la participanții brazilieni. Scopul este identificarea trăsăturilor protective care ar putea contribui la o îmbătrânire mai sănătoasă la nivel global. Cercetătorii îndeamnă consorțiile internaționale să includă populații genetic diverse pentru a evita concluzii părtinitoare.
Bust al lui Eminescu, inaugurat la Ujhorod, în Ucraina, de Ziua Culturii Naționale
Un bust în cinstea poetului național Mihai Eminescu va fi inaugurat miercuri, în orașul Ujhorod, Ucraina, în cadrul unui eveniment cultural organizat de Universitatea Națională din Ujhorod în parteneriat cu ONG-ul „Centrul de cultură și civilizație românească Tisa”, relatează basilica.ro. Manifestarea are o triplă semnificație simbolică: marchează Ziua Culturii Naționale, 176 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu și 36 de ani de la înființarea secției de filologie română din cadrul universității ucrainene. Ceremonia va avea loc la ora 12:00, la sediul Universității Naționale din Ujhorod, situat pe strada Universytetsca nr. 14, și va reuni cadre universitare, reprezentanți ai comunității românești din regiune, invitați oficiali și iubitori ai literaturii române. Este doar unul dintre evenimentele care vor marca ziua de naștere a poetului și, de asemenea, Ziua Culturii Naționale Mihai Eminescu este considerat emblema culturii naționale românești, iar ziua de 15 ianuarie, data nașterii sale, a fost declarată oficial Ziua Culturii Naționale prin Legea nr. 238 din 6 decembrie 2010. Cu acest prilej, în fiecare an sunt organizate, atât în România, cât și în comunitățile românești din afara granițelor, manifestări culturale menite să promoveze valorile literaturii, artei și identității românești. De ce e important evenimentul Inaugurarea bustului de la Ujhorod se înscrie astfel într-un efort mai amplu de păstrare și promovare a patrimoniului cultural românesc, dar și de consolidare a legăturilor culturale dintre România și comunitățile românești din afara țării. Evenimentul de miercuri este văzut de organizatori nu doar ca un gest de omagiere a marelui poet, ci și ca o reafirmare a importanței dialogului cultural și educațional într-un context regional marcat de provocări, dar și de dorința de cooperare și respect reciproc.
Secretul longevității nu e la sală. Unde au găsit medicii răspunsul
Cercetătorii de la Johns Hopkins au descoperit că activitatea fizică ușoară poate salva vieți, chiar dacă nu implică efort intens, notează Medical News Today. Sindromul cardiovascular-renal-metabolic este o afecțiune recent definită care include boli de inimă, boli renale, obezitate și diabet de tip 2. Aproximativ 90% dintre americani se încadrează cel puțin în stadiul 1 al acestui sindrom. „Medicii vor folosi această nouă abordare atunci când vor gestiona riscul de boli cardiace la pacienți”, explică Joseph Sartini, autorul principal al studiului. Cele patru stadii ale sindromului Stadiul 1 include semne timpurii de exces de grăsime corporală sau prediabet. Stadiul 2 cuprinde diabet, hipertensiune, trigliceride ridicate și risc moderat până la ridicat de boală renală cronică. Stadiul 3 prezintă semne inițiale de boală cardiacă, împreună cu simptomele stadiului 2. Stadiul 4 înseamnă boală cardiacă diagnosticată, cum ar fi insuficiență cardiacă sau accident vascular cerebral, cu sau fără insuficiență renală. Studiul care schimbă perspectiva Cercetătorii au analizat date din 2003 până în 2006 din Ancheta națională de sănătate și nutriție (NHANES). Studiul a inclus informații despre sănătate și activitate fizică de la aproximativ 7.200 de participanți adulți. Cercetarea a fost publicată în Journal of the American Heart Association. Niciun studiu anterior nu evaluase beneficiile pe termen lung pentru persoanele cu boli cardiace identificate folosind măsurători ale sindromului CKM. Beneficii clare pentru exercițiile ușoare Participarea la exerciții fizice de intensitate ușoară era corelată semnificativ cu un risc mai mic de mortalitate. Beneficiile au fost evidente pentru participanții aflați în stadiile 2, 3 și 4 ale sindromului CKM. Creșterea activității fizice ușoare cu doar o oră pe zi era asociată cu un risc de deces cu 14-20% mai mic pe o perioadă de 14 ani. Creșterea duratei activității ușoare aducea mai multe beneficii în stadiile mai avansate ale sindromului. Alternativă accesibilă la sport intens „Activitatea ușoară este foarte accesibilă – nu necesită abonament la sala de sport sau echipament special”, subliniază Sartini. Persoanele cu sindrom CKM mai avansat întâmpină dificultăți în respectarea recomandărilor tradiționale de 150 de minute de activitate moderată până la intensă pe săptămână. Pentru multe dintre acestea, activitatea susținută de intensitate ridicată nu este nici măcar sigură sau posibilă. Activitatea ușoară reprezintă o alternativă utilă pentru populațiile cu risc ridicat. Ce activități simple funcționează „Constatările noastre sugerează un beneficiu substanțial al întreruperii perioadelor de sedentarism”, explică Michael Fang, coautor al studiului. Activități simple includ yoga, plimbări ocazionale, întinderi și treburi casnice. Aceste exerciții sunt deosebit de utile pentru persoanele cu boli cardiace sau cu risc ridicat de a le dezvolta. Mișcarea nu trebuie să fie intensă pentru a fi semnificativă. Confirmarea din practica medicală Dr. Kevin Shah de la MemorialCare Heart & Vascular Institute confirmă că rezultatele studiului reflectă observațiile din practica zilnică. „Beneficiile păreau să fie mai puternice la pacienții cu stadii mai avansate de CKM”, remarcă Shah. Studiul subliniază că mișcarea incrementală, realizabilă, se traduce în beneficii semnificative pentru sănătate pe termen lung. În loc să considere activitatea fizică ca un obiectiv de tipul „totul sau nimic”, pacienții pot adopta o abordare graduală. Inversarea stilului de viață sedentar Dr. Ian Del Conde de la Miami Cardiac & Vascular Institute subliniază că nivelul de activitate din studiu este practic și realizabil. „Ca societate, ne-am îndreptat către un stil de viață din ce în ce mai sedentar, adesea asociat cu o alimentație nesănătoasă”, avertizează Del Conde. Aceasta alimentează o povară tot mai mare a bolilor cardiovasculare și metabolice. „Trebuie să inversăm această tendință și să readucem societatea la ceva mai apropiat de originile noastre”, adaugă medicul. Direcții viitoare de cercetare Specialiștii doresc să vadă cum activitatea ușoară afectează nu doar bolile cardiovasculare, ci și sănătatea mintală și durata de viață. Cercetările viitoare ar trebui să testeze dacă creșterea intenționată a activității fizice ușoare îmbunătățește rezultatele la pacienții cu sindrom CKM. Programele structurate de mers pe jos sau rutinele zilnice bazate pe mișcare ar putea fi soluții practice. „Schimbările mici și durabile în mișcarea zilnică pot duce la câștiguri semnificative în ceea ce privește longevitatea”, conchide Shah.
O nouă biografie despre William și Kate promite detalii rare din viața publică și privată a Prinților de Wales
O nouă biografie comună a Prințului William și a Prințesei Catherine este pe cale să ofere perspective proaspete asupra momentelor definitorii din viața personală și publică a cuplului regal, scrie Express. Intitulată William & Catherine: The Intimate Inside Story (William și Catherine: Povestea intimă din culise), cartea va fi lansată pe 26 februarie și este deja descrisă drept un eveniment editorial important dedicat Casei Regale. Publicată de Ebury Spotlight, aceasta este prima biografie majoră comună a Prințului și Prințesei de Wales din ultimul deceniu, bazată pe acces exclusiv la surse din interiorul palatului. De la povestea de dragoste din Universitate la responsabilitatea regală Cartea urmărește parcursul lui William și Catherine de la prima lor întâlnire la Universitatea St Andrews până la rolurile actuale din centrul monarhiei. Volumul explorează modul în care relația lor a evoluat sub presiunea unei atenții publice intense, evidențiind totodată legătura personală care i-a ajutat să depășească provocări majore. Potrivit editorului, biografia își propune să plaseze evenimentele recente într-un context emoțional și istoric mai amplu. Momente-cheie care au modelat o monarhie modernă Biografia analizează episoade esențiale, inclusiv criticile generate de turneul din Caraibe din 2022 și impactul morții Reginei Elisabeta a II-a în același an. De asemenea, sunt abordate diagnosticul de cancer al lui Catherine și efectele pe termen lung ale retragerii Prințului Harry și a lui Meghan Markle din îndatoririle regale. Împreună, aceste evenimente sunt prezentate drept teste care au redefinit modul în care William și Catherine privesc leadershipul și serviciul public. Scrisă de un insider de încredere al Casei Regale Cartea este semnată de Russell Myers, editor regal al publicației Mirror și comentator frecvent al subiectelor legate de familia regală. Myers a apărut în numeroase documentare și este gazda podcastului Pod Save the King, extrem de popular, care a depășit 15 milioane de descărcări la nivel global. El a descris proiectul ca pe o oportunitate de a oferi un portret mai personal al cuplului regal. Anunțul apare în contextul planurilor lui William și Catherine de a vizita Stirling și Falkirk la finalul acestei luni, subliniind angajamentul lor continuu față de îndatoririle publice și patrimoniul cultural.
Cum folosește un parazit din creier celulele imunitare pentru a supraviețui
Un parazit care se instalează în tăcere în creierul uman a dezvăluit o strategie de supraviețuire neașteptată. Noi cercetări arată că acesta poate infecta chiar celulele imunitare menite să elimine amenințările, însă o enzimă ar putea opri procesul, scrie IDR. Cercetătorii de la Universitatea din Virginia au descoperit că Toxoplasma gondii, un parazit purtat de aproape o treime din populația lumii, poate deturna celulele T CD8+ pentru a supraviețui în creier. Rezultatele, publicate în Science Advances, arată cum sistemul imunitar contracarează această strategie prin declanșarea autodistrugerii celulelor infectate. Cum exploatează parazitul sistemul imunitar Toxoplasma gondii pătrunde de obicei în organism prin alimente contaminate sau prin contactul cu pisici, răspândindu-se în țesuturi înainte de a se stabili în creier. Echipa UVA a constatat că parazitul poate infecta celulele T CD8+, care în mod normal distrug celulele infectate. Odată ajuns în interior, parazitul se poate multiplica și răspândi dacă celula imunitară nu își activează mecanismele de autoeliminare. Experimentele au arătat că, atunci când celulele T CD8+ nu aveau enzima caspaza-8, șoarecii infectați dezvoltau infecții cerebrale severe. În ciuda unui răspuns imun puternic, parazitul s-a multiplicat în interiorul celulelor T, ducând la deznodăminte fatale. Caspaza-8: un „comutator” al sinuciderii celulare Caspaza-8 este cunoscută pentru rolul său în inițierea apoptozei, un mecanism de moarte celulară programată. Cercetătorii au descoperit că această enzimă acționează ca o apărare esențială împotriva T. gondii, forțând celulele T CD8+ infectate să moară înainte ca parazitul să se poată răspândi. Șoarecii modificați genetic pentru a nu produce caspaza-8 au prezentat niveluri ale parazitului în creier de până la opt ori mai mari decât normalul. În schimb, șoarecii cu caspaza-8 funcțională au reușit să limiteze infecția și au supraviețuit. O vulnerabilitate îngustă, cu implicații majore Interesant este că pierderea caspazei-8 în alte tipuri de celule cerebrale nu a influențat semnificativ evoluția bolii. Vulnerabilitatea a fost specifică celulelor T CD8+, evidențiind o cale imunitară precisă exploatată de parazit. Oamenii de știință afirmă că această descoperire ajută la înțelegerea modului în care creierul controlează infecțiile cronice și ar putea ghida viitoare tratamente pentru pacienții cu imunitate scăzută.