Dacă vorbești în acest fel, ar putea fi un indiciu că vei suferi de Alzheimer în viitor
„Acest lucru sugerează că viteza vorbirii ar trebui evaluată ca parte a testelor cognitive standard pentru a ajuta medicii să detecteze mai rapid deteriorarea cognitivă (inclusiv riscul de Alzheimer) și să sprijine adulții în menținerea sănătății creierului pe măsură ce îmbătrânesc”, recomandă neurocercetătorul Jed Meltzer, scrie El Economista. „Pe vârful limbii” Unul dintre fenomenele pe care toată lumea le-a experimentat măcar o dată este acela de a „avea cuvântul pe vârful limbii”. Totuși, pe măsură ce îmbătrânim, găsirea numelui obiectelor poate deveni mai dificilă, în special după vârsta de 60 de ani. Pentru a afla motivele pentru care se întâmplă acest lucru, cercetătorii au cerut la 125 de adulți sănătoși, cu vârste între 18 și 90 de ani, să descrie o scenă în detaliu. Ulterior, li s-au prezentat imagini cu obiecte cotidiene, în timp ce ascultau un audio care îi ghida sau îi inducea în eroare. Încetinirea proceselor cognitive S-a descoperit că, cu cât vorbirea persoanei era mai rapidă în primul test, cu atât răspunsurile în al doilea test erau mai rapide. Aceasta se potrivește cu „teoria vitezei de procesare”, care susține că în centrul deteriorării cognitive se află o încetinire generală a procesării cognitive, nu o încetinire specifică a centrelor de memorie. „Adulții mai în vârstă sunt semnificativ mai încetiniți decât adulții mai tineri în efectuarea diferitelor sarcini cognitive, inclusiv în sarcini de producere a cuvintelor, cum ar fi denumirea imaginilor, răspunsul la întrebări sau citirea cuvintelor scrise”, a explicat psihologul Hsi T. Wei de la Universitatea din Toronto. Deși experții indică faptul că sunt necesare mai multe studii pe termen lung pentru a urmări participanții care finalizează mai lent testele de memorie, pentru a determina dacă vor dezvolta demență sau probleme cognitive în viitor.
Când ar începe, de fapt, demența? Cercetătorii oferă indicii care rescriu teoriile existente
Demența este adesea percepută ca o boală a vârstei înaintate, însă tot mai multe dovezi științifice sugerează că rădăcinile sale pot fi mult mai timpurii, potrivit Science Alert. Cercetătorii susțin acum că eforturile de prevenție ar trebui să înceapă cu zeci de ani înainte de apariția simptomelor, vizând riscuri din copilărie și până la vârsta adultă tânără. Factorii din primii ani de viață influențează sănătatea viitoare a creierului Studiile arată tot mai clar că demența nu apare brusc, ci se dezvoltă pe parcursul vieții, prin acumularea unor factori de risc. Un studiu din 2023 realizat de cercetători din Suedia și Cehia a identificat mai mulți factori legați de naștere, asociați cu un risc ușor crescut de demență la vârsta adultă. Printre aceștia se numără intervalele scurte dintre sarcini și nașterea copiilor la vârste mai înaintate ale părinților, alături de factori inevitabili, precum sarcinile gemelare. Deși influențele sunt moderate, cercetătorii spun că ele evidențiază modul în care condițiile biologice timpurii pot modela sănătatea creierului pe termen lung. Tinerețea adultă, o perioadă critică Un amplu studiu publicat în 2024, coordonat de Global Brain Health Institute, a reunit experți din 15 țări pentru a evalua riscurile de demență la adulți cu vârste între 18 și 39 de ani. Echipa a concluzionat că tinerețea adultă reprezintă o oportunitate esențială pentru reducerea riscului viitor de demență, prin intervenții bine direcționate. Factorii legați de stilul de viață, precum consumul excesiv de alcool, fumatul, sedentarismul și izolarea socială, au fost identificați ca având un impact semnificativ. De asemenea, au fost evidențiate riscuri de mediu și de sănătate, inclusiv expunerea la poluare, pierderea auzului, obezitatea, diabetul, depresia și traumatismele craniene. Dovezi din studiile cognitive pe termen lung Cercetările care urmăresc persoane din copilărie până la vârsta înaintată oferă unele dintre cele mai solide dovezi privind originile timpurii ale demenței. Oamenii de știință au descoperit că nivelul cognitiv la vârsta de 11 ani este unul dintre cei mai puternici indicatori ai performanței cognitive la 70 de ani. Acest lucru sugerează că multe dintre diferențele observate la vârsta înaintată existau cu mult înainte de debutul declinului asociat îmbătrânirii. Studiile de imagistică cerebrală indică, de asemenea, că unele modificări asociate demenței pot reflecta expuneri din primii ani de viață, nu doar stilul de viață actual. O schimbare către prevenția pe tot parcursul vieții Experții susțin că prevenirea demenței ar trebui privită ca un obiectiv de sănătate publică pe termen lung, nu doar ca o problemă a vârstei a treia. Soluțiile propuse includ educația în școli, campanii de sănătate publică și politici care să descurajeze consumul de substanțe nocive, precum alcoolul și tutunul. Grupurile consultative comunitare și strategiile naționale pentru sănătatea creierului ar putea contribui la menținerea conștientizării între generații. Cercetătorii spun că interesul ridicat al tinerilor pentru sănătatea creierului oferă speranța că intervențiile timpurii ar putea reduce semnificativ incidența demenței.
Coșmarurile, explicate de știință: ce se întâmplă în creier în timpul somnului
Coșmarurile pot fi tulburătoare, însă oamenii de știință spun că ele oferă indicii valoroase despre modul în care creierul procesează emoțiile, amintirile și stresul în timpul somnului, potrivit India Today. Cercetările arată că visele nu sunt întâmplătoare, ci fac parte dintr-un sistem neurologic complex care funcționează chiar și atunci când corpul se odihnește. Cum se comportă creierul în timpul somnului Somnul se desfășoară în cicluri de faze non-REM și REM, fiecare având un rol distinct pentru sănătatea fizică și mentală. Somnul non-REM susține refacerea țesuturilor și funcționarea sistemului imunitar, în timp ce somnul REM este marcat de activitate cerebrală intensă și vise vii. În timpul somnului REM, creierul se comportă aproape ca atunci când suntem treji, în timp ce mușchii sunt temporar paralizați pentru a preveni mișcările fizice. Această stare unică permite creierului să creeze imagini și narațiuni emoționale fără ca organismul să le pună în practică. De ce apar visele și coșmarurile Oamenii de știință cred că visele ajută creierul să organizeze amintirile și să regleze reacțiile emoționale acumulate pe parcursul zilei. Regiunile asociate cu emoția, frica și plăcerea devin deosebit de active, ceea ce explică de ce visele sunt adesea intense sau personale. Coșmarurile apar atunci când frica sau anxietatea domină aceste procese, reflectând adesea stres nerezolvat sau conflicte emoționale. Stresul, traumele, lipsa somnului, anumite medicamente și stilul de viață pot crește semnificativ frecvența coșmarurilor. Coșmarurile și sănătatea mintală Coșmarurile frecvente pot semnala că creierul întâmpină dificultăți în gestionarea presiunii emoționale sau a experiențelor traumatice. Persoanele cu tulburări de anxietate, depresie sau tulburare de stres posttraumatic raportează adesea coșmaruri mai intense și recurente. Coșmarurile pot afecta calitatea somnului, pot provoca teama de a adormi și pot duce la oboseală și scăderea capacității de concentrare pe timpul zilei. Specialiștii spun că îmbunătățirea rutinei de somn, reducerea stresului și apelarea la ajutor profesional pot diminua apariția coșmarurilor persistente. Înțelegerea coșmarurilor oferă indicii importante despre starea de bine psihică și subliniază importanța unor obiceiuri sănătoase de somn.
Centrul de Arși din Târgu Mureș intră în etapa finală de construcție, anunță Ministrul Sănătății
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, s-a aflat astăzi la Târgu Mureș pentru a verifica stadiul lucrărilor la Centrul de Arși, potrivit unei postări. Proiectul, considerat unul dintre cele mai așteptate din sistemul medical românesc, se apropie de finalizarea lucrărilor. Investiție strategică pentru pacienții cu arsuri grave Centrul de Arși din Târgu Mureș se află în ultima etapă de construcție, structura fiind finalizată, iar lucrările continuând la compartimentări, instalații și amenajări interioare. Din primăvara anului viitor, unitatea va deveni complet operațională, oferind tratament specializat pacienților cu arsuri severe, în condiții de siguranță și standarde europene. Proiectul reprezintă o investiție majoră de aproximativ 60 de milioane de euro, finanțată de Ministerul Sănătății prin intermediul Băncii Mondiale. Dotări moderne și intervenții rapide Centrul va include paturi dedicate pacienților critici cu arsuri grave, zone de terapie intermediară, chirurgie reconstructivă și o secție ATI extinsă. De asemenea, sunt prevăzute săli de operație moderne, dispuse pe două niveluri, precum și un heliport destinat intervențiilor de urgență, atunci când fiecare minut contează. Potrivit ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, atenția la detalii și respectarea termenelor sunt esențiale pentru acest proiect. Formare profesională și recâștigarea încrederii în sistem Echipele medicale au beneficiat deja de cursuri de formare în Franța, prin programe coordonate de Banca Mondială. În prima parte a anului viitor, instruirea va continua în colaborare cu Societatea Europeană de Arși Gravi și experți internaționali. Ministrul Sănătății subliniază că modernizarea sistemului medical trebuie să fie vizibilă și să contribuie la recâștigarea încrederii oamenilor. În centrul acestui efort rămân pacientul și personalul medical, pentru ca în cele mai grele momente, grija, tratamentul și siguranța să fie aici, acasă.
Diferența cheie dintre super-gripă și răceală: La ce simptome trebuie să fii atent
Diferența cheie dintre super-gripă și răceală poate fi greu de observat în lunile reci. Înțelegerea simptomelor distinctive ajută la un tratament corect. În Anglia, 2.660 de pacienți cu gripă au fost spitalizați zilnic în săptămâna premergătoare datei de 7 decembrie. Ce cauzează gripa și ce cauzează răceala Răcelile și gripa sunt ambele boli respiratorii, dar sunt cauzate de viruși diferiți. „Răcelile sunt cauzate în principal de viruși, rinovirusul fiind cel mai frecvent vinovat”, spune dr. Naveed Asif. „În schimb, gripa este cauzată în mod specific de virusurile gripale, în principal de tipurile A și B”. Este posibil să ai răceală și gripă în același timp, scrie The Independent. Simptomele răcelii vs gripă „O răceală obișnuită provoacă de obicei nas înfundat sau curgător, strănut, dureri în gât, tuse ușoară și oboseală ușoară”, explică dr. Claire Agathou. „În același timp, gripa provoacă de obicei apariția bruscă a febrei, oboseală și slăbiciune severe, dureri musculare și articulare, dureri de cap, tuse uscată, frisoane, pierderea poftei de mâncare și, uneori, diaree”. Care este diferența „Diferența este că gripa tinde să apară brusc și mult mai sever, în timp ce simptomele răcelii sunt mai ușoare și se dezvoltă gradual”, subliniază dr. Agathou. Ambele boli se răspândesc prin secreții expulzate în timpul tusei, strănutului sau vorbirii. Complicații și tratament „Deși răcelile sunt de obicei ușoare și se vindecă de la sine, atât răcelile, cât și gripa pot duce la complicații precum sinuzită, infecții ale urechii, infecții pulmonare și agravarea afecțiunilor medicale subiacente”, spune dr. Agathou. „Gripa poate provoca pneumonie, internare în spital și boli grave la grupurile vulnerabile”. Antibioticele nu sunt eficiente în niciunul dintre cazuri. Perioada de recuperare Răceala se vindecă de obicei în șapte până la zece zile. Recuperarea după super-gripă durează adesea una până la două săptămâni. Oboseala poate dura uneori mai mult. Prevenție și vaccinare „Cea mai eficientă protecție împotriva gripei este vaccinul antigripal anual, în special pentru grupurile vulnerabile”, spune dr. Agathou. Alte măsuri preventive includ spălarea regulată a mâinilor, rămânerea acasă când nu te simți bine, evitarea atingerii feței și ventilarea bună a spațiilor interioare.
O epidemie fără precedent a lovit o țară din Europa. O grevă a medicilor ar putea agrava situația
Marea Britanie se confruntă cu un focar de „gripă fără precedent”, a avertizat Serviciul Național de Sănătate Britanic (NHS), potrivit Le Figaro. Situația s-ar putea agrava deoarece o grevă de cinci zile a medicilor rezidenți este planificată chiar înainte de Crăciun. Secretarul Sănătății, Wes Streeting, le-a cerut medicilor să își anuleze greva deoarece NHS se află într-o „situație incredibil de precară” și se confruntă cu „o provocare nemaivăzută de la pandemia de Covid-19”. Conform cifrelor publicate joi de NHS, cazurile de gripă ating un nivel record pentru această perioadă a anului. Numărul de cazuri a crescut cu 55% într-o săptămână, cu o medie de 2.660 de pacienți spitalizați în fiecare zi săptămâna trecută. „Având în vedere cererea record de servicii de urgență și ambulanțe și o grevă iminentă a medicilor rezidenți, acest val de supergripă fără precedent a pus NHS în cea mai proastă poziție posibilă pentru această perioadă a anului”, a avertizat directoarea medicală națională a NHS, Meghana Pandit. Criza din domeniul sănătății ar putea provoca o criză politică Criza din domeniul sănătății devine o problemă politică majoră pentru guvernul laburist al prim-ministrului Keir Starmer. Medicii rezidenți sunt în conflict cu guvernul având nemulțumiri legate de salarii și formarea profesională. Wes Streeting le-a cerut medicilor să „accepte oferta guvernului” și a fost de acord cu cererea sindicaliștilor ca practicienii instruiți în Marea Britanie să aibă prioritate la formare față de solicitanții străini. Numărul de locuri în aceste programe de formare va fi crescut, însă rămâne problema salariilor. „Nu poate și nu va face niciun pas în privința salariilor (Guvernul n.r.), mai ales după o creștere de 28,9% în ultimii trei ani și cea mai mare creștere salarială din întregul sector public în ultimii doi ani”, a transmis secretarul Wes Streeting. Asociația Medicală Britanică, organizația care reprezintă medicii rezidenți, solicită o creștere a salariilor de 26%, argumentând că precedentele majorări salariale s-au erodat din cauza inflației.
Harta gripei în România la începutul sezonului rece – cazurile de îmbolnăviri s-au dublat în ultima săptămână / Care sunt cele mai afectate județe
În săptămâna 1–7 decembrie 2025, România a raportat 81.174 cazuri de infecții respiratorii, cu 28,2% mai multe față de săptămâna anterioară, marcând debutul oficial al sezonului gripal, după ce rata de pozitivitate pentru același tip de virus gripal a depășit pragul de 10%, potrivit INSP. Creștere puternică a cazurilor de gripă clinică Au fost înregistrate 3.018 cazuri de gripă clinică, aproape dublu față de săptămâna precedentă (1.504) și de patru ori mai multe decât în aceeași perioadă a sezonului trecut (794). Cazurile au fost raportate în 39 de județe, cele mai multe fiind în: București – 534 Botoșani – 581 Iași – 328 Suceava – 282 Cluj – 210 Brașov – 208 Situația infecțiilor respiratorii acute severe În aceeași perioadă, au fost raportate 22 cazuri de SARI (infecții respiratorii acute severe), cu 12 mai puține față de săptămâna anterioară, dar cu 19 mai multe față de aceeași săptămână din sezonul precedent. Cazuri confirmate de gripă și circulația virusurilor Laboratoarele au confirmat 28 de cazuri de gripă în ultima săptămână: 12 cu virus gripal AH3 2 cu virus gripal AH1 14 cu virus gripal A nesubtipat De la începutul sezonului, totalul cazurilor confirmate de laborator a ajuns la 80, dintre care: 51 cu virus gripal A nesubtipat 21 cu virus gripal AH3 5 cu virus gripal AH1 3 cu virus gripal B Nu a fost raportat niciun deces confirmat cu virus gripal. Informații de context Numărul total al infecțiilor respiratorii este cu 16,8% mai mic față de aceeași săptămână a sezonului trecut și cu 9% sub media ultimelor sezoane pre-pandemice (2018–2025, excluzând anii pandemici), când media era de 89.177 de cazuri. Vaccinarea antigripală Până la 7 decembrie 2025, în Registrul Electronic Național de Vaccinări au fost înregistrate 1.198.569 de vaccinări antigripale, dintre care: 1.175.429 pentru persoanele eligibile pentru vaccin gratuit 5.488 realizate în farmaciile comunitare autorizate Autoritățile de sănătate publică recomandă continuarea vaccinării, luând în considerare evoluția sezonului gripal și creșterea semnificativă a cazurilor din ultima săptămână.
FDA pregătește cea mai dură avertizare pentru vaccinurile Covid-19
Avertizarea pregătită de autoritățile sanitare americane pentru vaccinurile Covid-19 este de tip „black box”, cea mai severă atenționare folosită medical. Un astfel de avertisment este aplicat medicamentelor asociate cu efecte adverse grave, fiind evidențiat clar pe etichetele produselor, cu restricții stricte de utilizare. Informația a fost relatată vineri de Reuters, care citează un raport CNN bazat pe declarațiile unor surse familiarizate cu planurile agenției americane (FDA). Acuzații grave despre vaccinurile Covid Decizia ar marca o schimbare importantă în politica de siguranță a vaccinurilor anti-Covid în Statele Unite. Planul este coordonat de Vinay Prasad, director medical și științific al agenției și șef al Centrului pentru Evaluarea și Cercetarea Produselor Biologice. În noiembrie, el a transmis într-o notă internă, că vaccinurile Covid „probabil au contribuit la decesele a cel puțin 10 copii”. Aceștia au murit în urma unor inflamații cardiace. „Este o revelație profundă. Pentru prima dată, FDA din SUA va recunoaște că vaccinurile Covid-19 au ucis copii americani”, a scris dr. Prasad. Investigații oficiale privind decesele tinerilor Între timp, agenția desfășoară investigații privind decese asociate vaccinurilor COVID-19, analizând cazuri din mai multe grupe de vârstă. Verificările au loc în cadrul unei evaluări oficiale de siguranță, a confirmat un purtător de cuvânt al Departamentului american al Sănătății. Comisarul FDA, Marty Makary, declarase anterior că instituția examinează în mod special decesele survenite în rândul tinerilor. Situația este amplificată de schimbările recente de politică sanitară din SUA, promovate de secretarul sănătății. Robert F. Kennedy Jr. este cunoscut pentru pozițiile sale critice față de vaccinuri. El a limitat accesul persoanelor peste 65 de ani la vaccinurile Covid și, de asemenea, al celor care au deja probleme medicale. Anunțul, așteptat până la finalul anului Producătorii de vaccinuri Pfizer/BioNTech, Moderna și Novavax, precum și Departamentul Sănătății, nu au oferit deocamdată comentarii oficiale. Potrivit CNN, planul nu este încă finalizat și ar putea suferi modificări. Nu este clar nici dacă avertizarea va fi aplicată doar vaccinurilor pe bază de ARN mesager (Pfizer și Moderna) sau tuturor vaccinurilor Covid, inclusiv celui pe bază de proteine produs de Novavax. De asemenea, nu se știe dacă avertizarea va viza toate categoriile de vârstă. Însă aceasta ar putea fi anunțată până la finalul acestui an.
Secretul sănătății inimii: De ce medicii recomandă mersul la galerii de artă
Observarea anumitor tipuri de artă poate îmbunătăți sănătatea inimii prin efecte fiziologice și psihosomatice reale. Cercetătorii descoperă că beneficiile pentru sănătate ale creației sau consumului de artă nu sunt abstracte. Cum îmbunătățește arta sănătatea inimii Unele activități artistice pot reduce markerii inflamației din organism sau pot îmbunătăți neuroplasticitatea creierului. Artoterapia este folosită în reabilitarea pacienților care au suferit un accident vascular cerebral. S-a demonstrat că reduce simptomele depresiei și anxietății, precum și sindromul de stres post-traumatic la veteranii militari. Arta poate îmbunătăți starea de spirit și cogniția la persoanele cu demență. Cântatul îmbunătățește funcția pulmonară În 2020, English National Opera și Imperial College London au lansat programul Breathe pentru cei cu Covid de lungă durată. Programul îi învăța tehnicile folosite de tenori și soprane. Cântatul poate îmbunătăți controlul respirației, funcția pulmonară și starea generală de bine a persoanelor cu afecțiuni pulmonare. Include astmul și bronhopneumopatia cronică obstructivă. Sănătatea inimii: Prescrierea socială în Regatul Unit Prescrierea socială a devenit parte a politicii naționale de sănătate a Regatului Unit în 2019. Profesioniștii din domeniul sănătății prescriu cursuri de artă, lecții de canto și dans sau vizite la galerii. „Aproximativ 33% dintre persoanele care vizitează medicii nu au nevoie de îngrijiri medicale, ci de sprijin psihosocial”, spune dr. Claire Howlin de la Trinity College Dublin. Implicarea activă este esențială Cercetătoarea Howlin subliniază că privirea pasivă a unui tablou nu va avea efect. „Când te implici, intri într-o stare aproape de flux. Este ceva semnificativ, cu un proces de absorbție”, explică Howlin. Studiile au arătat că desenul după model și pictura pe vitralii au un efect pozitiv asupra ritmului cardiac al persoanelor în vârstă. Pentru persoanele cu dureri cronice, chiar și dansul și thrash metalul funcționează.
Generația Z schimbă meniul: fibrele devin noua obsesie alimentară
Fibrele câștigă rapid teren în alimentația consumatorilor. După mulți ani în care proteinele au dominat rafturile, atenția se mută acum spre sănătatea intestinală. Experții spun că alimentele bogate în fibre ar putea fi „următoarea proteină”. Trendul este susținut de schimbarea obiceiurilor de consum și de interesul crescut pentru digestie. „Cred că fibrele vor fi următoarea proteină”, a declarat CEO-ul PepsiCo, Ramon Laguarta, citat de CNBC. „Consumatorii încep să înțeleagă că fibrele sunt beneficiul de care au nevoie”. Fibrele, un nutrient chiar necesar Datele arată un deficit major, deoarece dieta modernă este săracă în fibre, iar majoritatea consumatorilor nu ating necesarul zilnic, cuprins între 25 și 38 de grame. Tot mai multe persoane devin conștiente de acest lucru. În prezent, peste o cincime dintre americani țin cont de conținutul de fibre atunci când cumpără alimente, față de numai 17% în 2021. Trendul este puternic în rândul Generației Z. Pe rețelele sociale, așa numitul „fibermaxxing” promovează creșterea aportului de fibre prin alimente integrale, nu prin suplimente. „Fibrele primesc în sfârșit atenția pe care o merită”, spune Stephanie Mattucci, strateg la Mintel, care analizează tendințele de consum. „Este un nutrient de care oamenii chiar au nevoie”. Noul trend devine strategie de business Industria alimentară a preluat din mers acest trend. Companii precum Pepsi, Coca-Cola și Nestlé au lansat băuturi prebiotice și gustări bogate în fibre, capitalizând interesul tot mai mare pentru sănătatea intestinală. Pepsi mizează pe produse care combină fibrele cu proteinele și ingredientele prebiotice. „Nu există un ingredient-minune. Contează combinația corectă de ingrediente”, spune Tara Glasgow, director științific al companiei. Explicația specialiștilor Nutriționiștii explică motivele pentru care fibrele sunt tot mai atractive. Ele cresc senzația de sațietate, ajută digestia și pot reduce colesterolul și tensiunea arterială. De asemenea, ajută la prevenirea diabetului de tip 2, susțin digestia și microbiota intestinală și oferă sațietate, fiind utile în procesul de slăbire. Studiile arată că un consum ridicat de fibre poate reduce și riscul unor forme de cancer, inclusiv cel de sân. În unele cazuri, fibrele pot imita efectele medicamentelor pentru slăbit, spun specialiștii, pentru că încetinesc digestia. Totuși, nu pot înlocui tratamentele medicale. Până recent, fibrele erau asociate mai ales cu persoanele în vârstă, care le consumau din motive medicale. Acum, odată cu preocuparea pentru sănătatea digestivă, interesul pentru fibre se extinde la toate vârstele. Pentru mulți tineri, fibrele nu mai sunt doar un trend. Devin parte din alegerile zilnice și dintr-un stil de viață orientat spre prevenție și sănătate pe termen lung.