Un expert în neurologie dezvăluie 6 obiceiuri care îți pot menține creierul tânăr
Un neurocercetător de la Universitatea Johns Hopkins spune că creierul poate rămâne ager chiar și la vârste înaintate, ba chiar se poate întări, cu ajutorul unor obiceiuri zilnice țintite, scrie Business Insider. Dr. Majid Fotuhi, care a studiat declinul cognitiv timp de peste 30 de ani, și-a schimbat stilul de viață după vârsta de 50 de ani pentru a-și crește șansele de a deveni un „super-ager”, adică o persoană cu o sănătate cognitivă similară cu a cuiva cu decenii mai tânăr. Antrenamentele fizice zilnice, baza rutinei sale pentru un creier sănătos Fotuhi își începe fiecare dimineață cu exerciții, alternând antrenamente cu greutăți, sesiuni de pedalat pe Peloton și plimbări lungi cu bicicleta, însumând 60–80 de mile pe săptămână. Studiile arată că antrenamentele cardio și de forță regulate îmbunătățesc fluxul sanguin cerebral, stimulând memoria și viteza de procesare. El evită și scurtăturile, precum liftul, întărind ideea că mici provocări fizice frecvente aduc beneficii mari pe termen lung. Dieta mediteraneană, omega-3 și evitarea strictă a alimentelor procesate Fotuhi urmează o dietă mediteraneană bazată pe alimente integrale, proteine slabe, pește și grăsimi sănătoase. Într-o zi obișnuită consumă ovăz cu proteine, iaurt, fructe de pădure și somon cu salată. Evită complet alimentele procesate și dulciurile, asociate cu inflamația și declinul cognitiv. Singurul supliment pe care îl recomandă sunt acizii grași omega-3, în special DHA și EPA, susținuți de numeroase studii pentru beneficii asupra memoriei și prevenirea Alzheimerului. Provocări mentale, învățare socială și gestionarea stresului Pentru a-și menține mintea activă, Fotuhi învață lucruri noi zilnic: predă, citește literatură științifică, joacă șah, jocuri de cărți rapide, Sudoku, ia lecții săptămânale de dans și călătorește frecvent. De asemenea, evită să folosească GPS-ul și calculatorul, pentru a-și stimula orientarea și raționamentul. Gestionarea stresului și reducerea cortizolului sunt esențiale în rutina sa. Menține o atitudine pozitivă și prioritizează somnul profund, pe care îl descrie drept „un ciclu de spălare nocturnă a creierului”.
Lipsa somnului poate avea consecințe grave asupra sănătății și deciziilor financiare. Trei probleme grave, descoperite de experți
Conform unui studiu realizat de britanici 70% dintre adulți nu reușesc să atingă cele șapte ore recomandate de experți deși înțeleg importanța unui somn odihnitor. O cercetare făcută de experți a arătat că cei care dorm mai puțin de șapte ore își dublează riscul de diabet, boli de inimă și creștere în greutate. Într-un studiu la nivel național efectuat pe 1.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 99 de ani, experții în somn de la Land of Beds au colaborat cu medicul de familie Katrina O’Donnell pentru a examina modul în care somnul insuficient afectează sănătatea, munca și finanțele oamenilor, anunță Express. Constatările au dezvăluit că populația din Marea Britanie se confruntă cu o criză a somnului tot mai mare. 45% dintre oameni dorm agitat și se trezesc frecvent pe parcursul nopții, iar 47% au mărturisit că se trezesc obosiți aproape în fiecare dimineață. Somnul insuficient poate avea efecte devastatoare asupra organismului Medicii avertizează că dormitul mai puțin de șapte ore pe noapte poate avea efecte devastatoare asupra organismului. „Somnul prost poate deteriora fiecare sistem din organism, ducând la o sănătate precară. Dormitul a doar cinci până la șase ore pe noapte dublează riscul de a fi diagnosticat cu prediabet și diabet de tip 2 și crește riscul de hipertensiune arterială. Persoanele cu perioade de somn foarte scurte, patru sau mai puține ore pe noapte, au de două ori mai multe șanse de a avea hipertensiune arterială”, a explicat medicul Katrina O’Donnell. Ea a avertizat că, dacă somnul prost devine o problemă cronică, crește riscul de a dezvolta demență. „Privarea de somn este legată de mulți factori de risc pentru bolile de inimă, inclusiv niveluri nesănătoase de colesterol și niveluri mai ridicate de hormoni de stres și substanțe care indică inflamație. Persoanele cu somn deficitar sunt mai predispuse la depresie dacă aceasta devine o problemă cronică, iar cercetările au asociat din ce în ce mai mult tulburările de somn cu un risc crescut de demență”, a adăugat O’Donnell. Probleme medicale și financiare Ea i-a sfătuit pe cei care suferă de probleme legate de somn să ceară ajutor medicului de familie. „Oricine suferă de somn deficitar timp de trei luni sau mai mult ar trebui să ceară sfatul medicului de familie”, a precizat Katrina O’Donnell. Studiul a mai descoperit că 56% dintre oameni cheltuiesc mai mulți bani pe articole neimportante după o noapte de somn prost, în timp ce 40% regretă deciziile financiare luate atunci când sunt obosiți, a relatat Mirror.
Avertisment dur al medicilor: un test folosit excesiv dublează expunerea și triplează riscul de cancer
Conform analizei, procedurile au crescut de la 7,8 milioane în 2007 la aproape 16 milioane în 2022, în ciuda faptului că riscurile scanărilor CT la nivelul capului includ un nivel ridicat de expunere la radiații și un risc crescut de cancer. Cercetătorii subliniază că scanările CT sunt esențiale în urgențe precum accidente vasculare cerebrale, însă în numeroase alte situații sunt utilizate excesiv, adăugând costuri, întârzieri și expunere inutilă pacienților. Dr. Layne Dylla, autorul principal, a avertizat că pierderea echilibrului între beneficii și riscuri poate afecta direct sistemul medical. Riscurile scanărilor CT la nivelul capului cresc semnificativ în rândul copiilor Potrivit studiilor citate, copiii reprezintă categoria cea mai vulnerabilă. Cercetări anterioare au arătat că expunerea la cel puțin cinci până la zece scanări CT înainte de vârsta de 15 ani poate tripla riscul de leucemie și tumori cerebrale. În mod normal, riscul de leucemie la copii este de 1 la 2.000, însă mai multe scanări îl cresc la 1 la 600. Un alt studiu realizat în California estimează că până la 5% din toate cazurile de cancer din SUA ar putea fi atribuite expunerii la radiațiile provenite din scanările CT. În 2023, cercetătorii au estimat că, din 2,5 milioane de scanări CT la copii, aproape 9.700 ar putea duce la dezvoltarea unor forme de cancer la maturitate. Diferențe demografice majore Cei mai afectați de creșterea numărului de proceduri sunt pacienții de peste 65 de ani, care sunt de șase ori mai predispuși să primească o scanare CT decât tinerii. Totuși, utilizarea procedurii nu este uniformă: persoanele afro-americane au fost cu 10% mai puțin probabil să primească un CT, iar pacienții Medicaid (n.r. program guvernamental din Statele Unite care oferă asigurări de sănătate pentru adulți și copii cu venituri și resurse limitate) cu 18% mai puțin, din cauza ratei reduse de rambursare. În mediul rural, pacienții sunt cu 24% mai puțin probabil să beneficieze de investigație, ceea ce crește riscul unor diagnostice ratate. Cercetătorii atrag atenția că până la o treime dintre scanările CT sunt considerate medical nejustificate și ar putea fi înlocuite cu investigații mai sigure, precum RMN sau ecografie, atunci când acestea sunt adecvate.
Screening extins pentru nou-născuți: de la 3 la 18 biomarkeri testați din 2026
Ministerul Sănătății va extinde, începând cu anul 2026, programul de screening neonatal, crescând numărul biomarkerilor testați la naștere de la 3 la 18, scrie News.ro. Decizia vine ca parte a unei strategii de modernizare a diagnosticului timpuriu pentru afecțiuni genetice și metabolice, oferind șanse reale la tratament rapid și prevenirea dizabilităților. Ministrul Alexandru Rogobete a subliniat că extinderea era necesară de ani de zile, dar a lipsit „viziunea” pentru implementare. Program național extins pentru depistarea bolilor rare Rogobete a anunțat că Ministerul Sănătății va finanța un nou program prin care nou-născuții vor fi testați pentru 18 biomarkeri, permițând identificarea timpurie a unor boli genetice grave. El a precizat că intervenția rapidă poate opri evoluția unor patologii care, netratate, conduc la dizabilități permanente. Testare avansată direct în maternitate Testele vor fi efectuate în toate maternitățile din țară, iar măsura va contribui la standardizarea îngrijirilor neonatale. Noile analize vor include boli genetice și metabolice, crescând semnificativ rata diagnosticării precoce. Beneficii pe termen lung pentru copii și sistemul medical Screeningul extins reduce costurile medicale ulterioare, oferind copiilor șansa la o dezvoltare normală. Specialiștii consideră că România se aliniază astfel standardelor europene în monitorizarea sănătății nou-născuților.
Formă agresivă de cancer de sân, oprită din evoluție printr-o terapie țintită, cu toxicitate redusă
O terapie țintită, identificată de cercetătorii de la Facultatea de Medicină a Universității din California, San Diego, ar putea opri dezvoltarea unei forme foarte agresive de cancer de sân. Cancerul de sân triplu-negativ, una dintre cele mai agresive și dificil de tratat forme de cancer, este definit de lipsa a trei receptori: 1) – receptorul hormonal pentru estrogen, 2) – receptorul hormonal pentru progesteron, 3) – receptorul 2 de creștere a factorului de creștere epidermic. Din cauza lipsei acestor receptori, cancerul de sân triplu-negativ nu răspunde la terapiile hormonale și nici la terapiile anti-HERS2 (Human Epidermal Receptor factor receptor 2). Tratamentul conjugat anticorpi – medicament Abordarea pusă la punct de echipa de cercetători utilizează un sistem anticorp-medicament – un anticorp identifică celulele canceroase și le administrează, în mod țintit, o terapie extrem de puternică, fără să afecteze celulele sănătoase din jur. Acest tip de tratament – conjugat anticorpi – medicament – face posibilă utilizarea unor medicamente de chimioterapie care altfel ar fi mult prea agresive pentru a fi administrate singure, dar, în conjuncție cu altele, ele promit tratarea unor tipuri de cancer pentru care nu exista cură până acum. Cancerul triplu-negativ reprezintă 10-15% din toate tipurile de cancer de sân invaziv și este considerat cel mai dificil de tratat tip de cancer. Un tip de cancer agresiv, cu anumite preferințe 316.950 de femei și 2.800 de bărbați se estimează că vor fi diagnosticați cu acest tip de cancer în viitorul apropiat. Agresivitatea și faptul că nu există simptome pentru a putea fi identificat din timp face ca știrea că a fost pus la punct un tratament țintit să fie una extrem de bună pentru pacienți și pentru comunitatea medicală deopotrivă. Acest tip de cancer afectează mai mult femeile tinere, de culoare și pe cele cu anumite mutații genetice. În ce constă tratamentul Pe suprafața celulei canceroase există o proteină care se numește FZD7. Sistemul conjugat anticorp – medicament vizează în mod țintit celulele ce prezintă această proteină. Prin proiectarea acestui cocktail, cercetătorii au observat că au redus semnificativ creșterea tumorii la șoarecii de laborator, fără toxicitate observabilă. Această abordare s-a dovedit eficientă și în liniile celulare umane de cancer de sân trigeminal. Desigur că mai este nevoie de cercetări suplimentare, însă rezultatele atât de bune ale studiului promit o cale eficientă de tratament pentru pacientele cu cancere de sân agresive, pentru care nu există, în prezent, terapii. Cercetătorii de la Universitatea din San Diego speră ca acest tip de tratament să dea roade și pentru alte tipuri de cancer, cu biologie similară.
O gustare rapidă, dar sățioasă. Un nutriționist susține că a descoperit o rețetă cu puține calorii care ajută la slăbit
O nutriționistă a distribuit online o rețetă bogată în proteine și fibre pentru persoanele care caută o gustare „rapidă”, dar „sățioasă”. Rețeta a fost publicată pe TikTok sub numele de utilizator @strengthkitchen de către Tara, potrivit Expres. Tara este o antrenoare personală și nutriționistă care distribuie în mod regulat rețete pentru cei 50.000 de urmăritori ai săi. Într-o postare, Tara a recomandat o „gustare echilibrată” cu 25 g de proteine, preparată folosind ingrediente pe care majoritatea oamenilor le au deja în casă. Concret, Tara a făcut un bol cu iaurt cu mere, nuci și semințe, relatează Mirror. „200 g iaurt grecesc 0% pentru proteine. Mere pentru fibre și potasiu, vitamina C și antioxidanți. Unt de arahide pentru aromă. Semințe de dovleac pentru zinc (bun pentru pielea noastră). Nuci caju și migdale pentru vitaminele B, magneziu, vitamina E și minerale. Nuci pentru Omega”, a explicat Tara. Ea a oferit și alte explicații. „În loc să te saturi doar cu nuci ca gustare, de ce să nu o transformi într-o gustare puțin mai echilibrată, cu proteine din iaurt și fibre din fructe, pentru a te simți sătul? Dacă obiectivul tău este pierderea de grăsime sau de greutate, poți înlocui untul de arahide cu fructe de pădure, pentru a te ajuta să menții un deficit caloric. Bolurile cu iaurt sunt grozave, deoarece poți schimba diferite tipuri de fructe și toppinguri pentru a ajuta la obținerea unei varietăți de nutrienți și fibre. Fibrele sunt importante pentru a ajuta digestia, a preveni diabetul de tip 2, a ajuta la scăderea colesterolului și multe altele”, a adăugat Tara. Autoritățile confirmă că gustarea este bună pentru sănătate Informațiile sunt confirmate și de reprezentanții autorităților. „Majoritatea dintre noi trebuie să consumăm mai multe fibre și să avem mai puține zaharuri adăugate în dieta noastră. Consumul unei cantități mari de fibre este asociat cu un risc mai mic de boli de inimă, accident vascular cerebral, diabet de tip 2 și cancer intestinal. Există dovezi puternice că un consum ridicat de fibre (denumite în mod obișnuit fibre fibroase) este asociat cu un risc mai mic de boli de inimă, accident vascular cerebral, diabet de tip 2 și cancer intestinal. Alegerea alimentelor cu fibre ne face, de asemenea, să ne simțim mai sătui, în timp ce o dietă bogată în fibre poate ajuta digestia și poate preveni constipația”, a transmis site-ul britanic al NHS. Și Centrul britanic pentru Controlul și Prevenirea Bolilor are o opinie asemănătoare. „Ajută la controlul glicemiei și la gestionarea greutății. De asemenea, poate reduce riscul de boli de inimă, o complicație frecventă a diabetului și unele tipuri de cancer”, a precizat centrul.
Expert: O activitate zilnică de 10 minute reduce riscul de demență, oricine poate să o facă
Deși nu există o modalitate garantată de a preveni demența, anumite activități zilnice pot susține sănătatea creierului pe termen lung și pot ajuta la reducerea riscului, indiferent de vârstă, a stabilit expertul în îngrijire Michael Berkley-Blezard de la Old Sarum Manor din Elmfield Care, potrivit Express. El a menționat cinci activități și hobby-uri simple care ajută la menținerea minții active și care pot duce la reducerea riscului de demență. Printre acestea este sfatul de a rezolva un puzzle rapid, cum ar fi un sodoku. „O modalitate de a vă menține creierul ascuțit și sănătos este să faceți puzzle-uri în mod regulat. Fie că este vorba de a juca Wordle înainte de a începe ziua de lucru, de a rezolva un sudoku în pat sau de a aborda o căutare de cuvinte în timp ce te uiți la televizor, antrenamentul zilnic al creierului îl ajută să se mențină în cea mai bună formă. Puzzle-urile solicită simultan mai multe părți ale creierului, inclusiv memoria, vizualul și zonele de procesare, ceea ce ajută la întărirea și menținerea conexiunilor neuronale”, a explicat Berkley-Blezard. Studiile confirmă sfatul expertului Sfatul său este susținut de două studii corelate realizate de Universitatea din Exeter și King’s College London, care au fost publicate în Jurnalul Internațional de Psihiatrie Geriatrică în 2019. Această cercetare, care a implicat peste 19.000 de participanți, a constatat că, pe măsură ce adulții cu vârsta de 50 de ani joacă mai des puzzle-uri precum cuvinte încrucișate și sudoku, funcția lor cerebrală este mai bună. „Am descoperit că, cu cât oamenii se implică mai des în puzzle-uri precum cuvinte încrucișate și sudoku, cu atât performanța lor este mai clară într-o serie de sarcini care evaluează memoria, atenția și raționamentul. Îmbunătățirile sunt deosebit de evidente în ceea ce privește viteza și acuratețea performanței lor. În unele domenii, îmbunătățirea a fost destul de dramatică – în ceea ce privește măsurătorile de rezolvare a problemelor, persoanele care rezolvă în mod regulat aceste puzzle-uri au avut performanțe echivalente cu o medie de opt ani mai tinere în comparație cu cele care nu le fac”, a declarat Anne Corbett, de la Facultatea de Medicină a Universității din Exeter, care a condus cercetarea. Cu toate acestea, ea a subliniat că rezolvarea puzzle-urilor nu poate garanta un risc redus de demență. „Nu putem spune că rezolvarea acestor puzzle-uri reduce neapărat riscul de demență la o vârstă mai înaintată, dar această cercetare susține descoperirile anterioare care indică faptul că utilizarea regulată a puzzle-urilor cu cuvinte și numere ajută la menținerea unei funcționări mai bune a creierului nostru pentru mai mult timp”, a adăugat Corbett. Michael Berkley-Blezard a împărtășit și alte sfaturi pentru menținerea sănătății creierului. La loc de frunte, pe listă sunt menținerea conexiunilor sociale, ascultarea de muzică și citirea a cel puțin 20 de pagini pe zi.
Stimularea cerebrală profundă arată un potențial major pentru depresia severă, rezistentă la tratament
Un studiu clinic amplu a constatat că stimularea cerebrală profundă (DBS) a îmbunătățit semnificativ simptomele la adulți cu depresie rezistentă la tratament, jumătate dintre participanți răspunzând pozitiv, iar o treime atingând remisia, scrie NeuroScienceNews. Constatările, publicate în Nature Communications, dezvăluie și o semnătură specifică de unde cerebrale care prezice cu acuratețe pacienții ce pot beneficia cel mai mult, deschizând drumul către terapii personalizate și sisteme adaptive de stimulare. Rezultate clinice puternice în urma stimulării BNST și a nucleului accumbens Cercetători de la Universitatea Cambridge și Shanghai Jiao Tong University au testat DBS la 26 de adulți ale căror simptome depresive nu au răspuns la tratamente standard precum medicația sau psihoterapia. Electrozii au vizat două regiuni cerebrale: nucleul stria terminalis (BNST), implicat în anxietate și stres pe termen lung, și nucleul accumbens, care controlează recompensa și motivația. Treisprezece pacienți au prezentat îmbunătățiri semnificative, iar nouă au ajuns aproape de remisie completă, marcând unul dintre cele mai reușite studii DBS în depresie de până acum. Undele theta, biomarker-cheie pentru succesul tratamentului Una dintre cele mai importante descoperiri ale studiului a fost că activitatea theta preoperatorie scăzută (4–8 Hz) în BNST prezice rezultate mai bune. O coerență theta mai puternică între BNST și cortexul prefrontal s-a corelat, de asemenea, cu îmbunătățiri mai mari, sugerând că o comunicare mai eficientă între circuitele emoționale și cele de reglare amplifică răspunsul la DBS. În timpul tratamentului, reducerea activității theta a mers în paralel cu ameliorarea simptomelor. Spre stimulare cerebrală personalizată și sisteme „closed-loop” Deoarece activitatea theta reflectă în timp real stările de anxietate și dispoziție, cercetătorii spun că următorul pas este dezvoltarea unor sisteme DBS în buclă închisă, care să ajusteze automat stimularea în funcție de activitatea cerebrală. Teste psihologice suplimentare au prezis, de asemenea, cine răspunde cel mai bine, pacienții mai sensibili la imagini negative având rezultate mai slabe.
Noile tipuri de bacterii rezistente la antibiotice pot pune Europa pe butuci / Incidența infecțiilor este în continuă creștere – raport ECDC
ECDC identifică aceasta drept o problemă extrem de serioasă din cel puțin trei puncte de vedere majore: sănătatea pacienților, sistemele publice de sănătate sistemul economic. Ultimele antibiotice care mai pot da rezultate (și considerate așa-zis „de intenție”) sunt carbapenemele și colistina. Ca tratament, mai întâi sunt folosite carpabenemele, iar, dacă pacientul nu răspunde la acestea, se administrează colistina ca ultimă soluție . Colistina – ultima redută a antibioticelor Însă lumea medicală observă o creștere semnficativă a rezistenței până și la colistină, adică ultima redută a antibioticelor. Răspândirea acestor bacterii extrem de rezistente diferă pe tot cuprinsul continentului european. În unele state raportul identifică o rezistență mai mare la carbapeneme, ceea ce înseamnă un consum crescut de colistină. În cele mai multe cazuri de infecții, rezultatele terapeutice sunt slabe și există rate ridicate ale morbidității, cu toate cele care vin la pachet – costuri de internare mai ridicate, durată de spitalizare mai mare. Mortalitatea variază de la 26% la 44% în cazul infectării cu aceste bacterii. Cât costă fiecare pacient infectat cu aceste bacterii Raportul mai citează un studiu din Israel care a relevat că pacienții infectați cu aceste bacterii sunt de patru ori mai expuși la deces din cauza infecției decât pacienții infectați cu bacterii nerezistente. Spitalele din Europa și America de Nord cheltuie, în medie, sume suplimentare cuprinse între 10 000 EUR și 40 000 EUR pe an, pentru a trata fiecare pacient infectat cu bacterii rezistente. Impactul asociat pierderilor de productivitate din cauza eficienței reduse în muncă, a bolilor de lungă durată și a decesului ar putea să dubleze aceste sume. La nivel mondial, se estimează că aproximativ 700 000 dintre decesele care au loc în fiecare an sunt cauzate de infecții rezistente, printre care se numără nu numai tulpini de infecții bacteriene comune, ci și HIV, tuberculoză și malarie. În cazul în care tendințele actuale privind infectarea și rezistența nu vor fi inversate, se estimează că numărul deceselor la nivel global ar putea ajunge la 10 milioane pe an până în 2050. Acest lucru ar afecta, de asemenea, economia Europei și ar putea determina o reducere a PIB-ului european cuprinsă între 1 % și 4,5 % până în 2050. Ca soluții, raportul identifică: 1 – Crearea unor grupuri de lucru multidisciplinare naționale, alcătuite din experți în domeniu, cu sprijin politic. Acest grup trebuie să elaboreze politica, să culeagă date și să intervină, atunci când este necesar. 2 – Cadre medicale specializate în controlul infecțiilor și asigurarea unui număr suficient de paturi de spital. Până acum, raportul – standard a fost de 1 cadru medical specializat la 250 de paturi, însă, pe baza datelor recente, acest raport ar trebui să fie de 1 cadru specializat la 100 de paturi. În țările UE, acest raport variază semnificativ. 3 – Examinare atentă a pacienților „de risc” la internarea în spital este o metodă eficientă, se scrie în raport. Acest lucru este essential pentru prevenirea infecțiilor intraspitalicești. Raportul arată că acest lucru se face numai cu o raportare promptă a rezultatelor positive de către laboratorul microbiologic. Măsura este foarte important în statele – member UE, având în Vedere mobilitatea crescută a pacienților între țări, pentru primirea de asistență medicală. 4 – Ideal – izolarea pacienților purtători de bacterii extrem de rezistente în reserve cu un singur pat, iar alternativ, în zone destinate izolării cu cohort. 38 de țări europene se confruntă cu Enterobacteriaceae producătoare de carbapenemază – bacterii din familia Enterobacteriaceae, care au dezvoltat rezistență la antibiotice puternice (carbapeneme). Vorbim, deci, de o amenințare mondială (și, în primul rând, europeană) deosebit de serioasă, de la care România nu este scutită. Cele mai la îndemână soluții Una dintre cele mai simple metode de a sta departe de aceste infecții este buna igienă a mâinilor. Raportul identifică, apropos de asta, un cost de promovare a igienei mâinilor de sub 1% din costul de îngrijire a pacienților. De asemenea, consumul de soluții de curățare pe bază de alcool pentru igiena mâinilo variază, în spitalele din Europa, semnficiativ. Efectuarea corectă a igienei mâinilor trebuie nu doar monitorizată permanentă, ci sprijinită cu programe educative și controale, mai arată raportul.
Vllad Ciurea, despre cele 7 elemente care ne feresc de Alzheimer
Potrivit prestigiosului neurochirurg, schimbarea stilului de viață este cheia. „Mișcarea e cea mai importantă. Ieșiți din casă. De asemenea, alimentația este esențială – cea mai sănătoasă este cea mediteraneană. Al treilea element este apa. Beți cât mai multă. Al patrulea este să gândirea pozitivă. Al cincilea este să citiți și să scrieți. Al șaselea – se referă la procesarea informației. Creierul gândește. La anumită maturitate, la seniori, el trebuie să primească informație treptat, nu forțat. Al șaptelea element este memorarea. Memoria de lungă durată și de scurtă durată trebuie forțată”, a explicat Vlad Ciurea. Acesta i-a îndemnat pe cei prezenți să zâmbească și să fie motivați. „Prima lumină dimineața cu care aveți contact dimineața vine în hipotalamus, care pornește locomotiva. Dacă aveți curajul să ridicați mâinile și să vă rugați, e și mai minunat. Nu uitați: mâncare cât mai sănătoasă și cât mai puțină, apă multă, vin roșu cu măsură, la fel și cafeaua. Și, iar foarte important, aveți grijă să vă odihniți! Luptați pentru fiecare neuron. Ei sunt în lanț. Dacă pică unul, cad toți”, a conchis reputatul medic.