Descoperire neașteptată. Un medicament comun ajută la combaterea formelor agresive de cancer
Un medicament comun pentru astm ar putea ajuta la combaterea formelor de cancer greu de tratat, arată un studiu preliminar citat de Live Science. Oamenii de știință au descoperit că utilizarea unei proteine cunoscute pentru rolul său în astm îmbunătățește tratamentul împotriva cancerului în studiile preclinice. Practic, studiul a arătat că, astfel, celulele canceroase sunt distruse și că alte celule sănătoase se mobilizează în lupta împotriva cancerului. Cercetarea incipientă este cu atât mai importantă cu cât vizează un medicament aflat deja pe piață. Dacă rezultatele noului studiu vor fi confirmate în cercetări viitoare, un medicament care nu mai are nevoie de aprobări ar putea oferi o modalitate de a trata cancerul. Medicamentul analizat a fost aprobat pentru utilizare de Food and Drug Administration (FDA) în 1998 pentru tratarea astmului. Analiza a fost publicată în luna mai în revista Nature Cancer și a atras atenția specialiștilor din lumea întreagă. Cei mai mulți spun că este prea devreme pentru verdicte și anunță noi cercetări care vor dezvălui amănunte despre medicament și efectele acestuia.
Bulgaria, invitat de onoare la Bookfest 2026 / Cel mai important scriitor bulgar al momentului vine la București
Cea de-a XIX-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest, care se desfășoară la Romexpo între 3 și 7 iunie, aduce o delegație de peste 20 de autori, editori și traducători bulgari, în frunte cu Georgi Gospodinov, câștigătorul Premiului Booker Internațional 2023. Literatura bulgară, în centrul atenției la București Bulgaria este invitatul de onoare al Bookfest 2026, iar cu acest prilej o delegație de peste 20 de personalități culturale bulgare va sosi în capitală pentru dezbateri, lansări de carte și sesiuni de autografe. Cel mai așteptat dintre ei este Georgi Gospodinov, considerat cel mai important scriitor bulgar al momentului și cunoscut publicului internațional după ce a câștigat Premiului Booker Internațional în 2023. Alături de el vor fi prezenți Ioanna Elmy, Elena Alexieva, Nadejda Radulova, Kostadin Kostadinov, Emil Andreev, Ivan Stankov și Petya Kokudeva, una dintre cele mai apreciate scriitoare bulgare pentru copii. „A venit timpul să ne spunem poveștile unii altora” Gospodinov a transmis un mesaj care surprinde tocmai miza acestei prezențe: „Cea mai dificilă formă de curiozitate este cea față de vecinul tău, cel cu care împărtășești o apropiere geografică și istorică. Literatura poate face lucruri simple, dar esențiale: să ofere sens, să construiască memorie și empatie, să devină un antidot împotriva propagandei.” Grigore Arsene, președintele Asociației Editorilor din România, a subliniat că, deși Bulgaria ne este apropiată geografic și istoric, literatura sa rămâne insuficient cunoscută la noi: „Speranța mea este ca această ediție a Bookfest să ne ajute să o descoperim mai bine.” Literatura bulgară, tot mai vizibilă internațional Prezența Bulgariei la Bookfest vine pe fondul unui deceniu în care literatura bulgară a câștigat tot mai mult teren pe scena internațională, prin traduceri în numeroase limbi, nominalizări la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură și PEN, dar și prin festivaluri precum cel Internațional de Literatură de la Sofia sau „Plovdiv Reads”. Unde și când Standul bulgar va fi amplasat în Pavilionul B2 de la Romexpo, cu o selecție de cărți în limba bulgară și ediții în română ale unor titluri bulgare. Bookfest 2026 poate fi vizitat între 3 și 7 iunie, zilnic între orele 10:00 și 20:00, respectiv până la 21:00 vinerea și sâmbăta.
Mister medical. Tumoarea de pe brațul unei femei a dispărut deși nu a fost făcut tratament
Tumoarea a dispărut rapid după ce medicii au realizat o biopsie, potrivit Live Science. Femeia din Wisconsin a ajuns la medic după ce a observat o masă în creștere rapidă la brațul drept. La examinare, medicii au descoperit o umflătură de circa 2 centimetri pe antebrațul pacientei. Umflătura era tare la atingere, iar la scanarea RMN s-a aflat că are o formă ovală. Medicii au luat probe pentru realizarea biopsiei și au anticipat că este vorba despre o formă de cancer care afectează oasele și țesuturi moi. Rezultatele analizelor au confirmat teoria medicilor. Totuși, femeia nu a apucat să înceapă tratamentul împotriva cancerului deoarece umflătura a început să se micșoreze rapid. În aproximativ două săptămâni aceasta a dispărut fără ca medicii să înțeleagă ce s-a întâmplat. În mod preventiv aceștia au efectuat o procedură pentru a îndepărta țesutul din jurul fostului nodul. Tumoarea a dispărut, pacientă a fost declarată vindecată În timpul intervenției, echipa medicală a descoperit doar cicatrici și inflamații, dar nu și țesut afectat de celule canceroase. Practic, cancerul a dispărut fără tratament, dar femeia a fost ținută sub observație. După un an ea fost declarată în mod oficial vindecată. Cazul este foarte rar deoarece femeia a experimentat ceea ce se numește o regresie spontană a malignității. În documentele medicale mai există 32 de cazuri asemănătoare. Medicii nu știu ce a vindecat-o pe femeie. O explicație ar putea fi că biopsia a provocat reacția de apărare a organismului. De asemenea, este posibil ca un alt stimul nedepistat de medici și de pacientă să fi determinat autovindecarea. Nu în cele din urmă, este luat un calcul un lanț de evenimente din interiorul corpului pacientei care a trecut neobservat în timpul analizelor medicale.
Mâini nespălate, mâncare de stradă și praf: rețeta unui medic pentru un sistem imunitar puternic
Nutriționistul Mihaela Bilic susține că unul dintre cele mai eficiente moduri de a-ți întări imunitatea este și cel mai contraintuitiv: să călătorești în țări mai puțin igienizate și să mănânci mâncare de stradă. Explicația ține de microbiom și de modul în care sistemul imunitar se dezvoltă prin expunere, nu prin protecție. Mihaela Bilic, medic specialist în nutriție, atrage atenția că obsesia pentru igienă a produs efectul opus față de cel dorit. Prea multă sterilizare slăbește organismul în loc să-l protejeze. „Paradoxul este că imunitatea are de câștigat când ne desfășurăm viața mai puțin igienic, cosmetizat și controlat”, a scris Bilic pe pagina sa de Facebook. Ce este microbiomul și de ce contează În intestinul uman trăiesc aproximativ 2 kilograme de bacterii. Aceste populații microbiene stau la baza rezistenței organismului față de boli, toxine și agenți patogeni. Medicina a acceptat importanța microbiomului abia în ultimii zece ani. Bacteriile benefice provin din alimentele vii și fermentate, fără conservanți, dar și din contact cu mediul înconjurător, cu persoane și obiecte – cu condiția ca totul să nu fie steril. Igiena excesivă, un risc real Sistemul imunitar se dezvoltă prin expunere: mâini nespălate, praf, contact cu animale, pământ, grajd. Măsurile de igienă au fost concepute pentru siguranță, dar aplicate excesiv produc intoleranțe, alergii și fragilitate imunitară, spune Bilic. „Prea multă igienă ne fragilizează, devenim intoleranți, alergici și bolnăvicioși”, a precizat medicul. Recomandarea neobișnuită: călătorește în țări mai puțin dezvoltate Cea mai surprinzătoare recomandare a Mihaelei Bilic vizează destinațiile de călătorie. India, Asia și Africa, cu mâncare gătită pe stradă și contact direct cu populația locală, reprezintă o oportunitate de a diversifica microbiota intestinală. Schimbul de bacterii și virusuri cu populații din medii diferite îmbogățește microbiomul și repopulează intestinul cu microorganisme benefice. Medicul recunoaște că există și riscuri – o toxiinfecție alimentară din fructe nespălate, de exemplu – dar consideră că organismul iese mai puternic și mai rezistent în urma unor astfel de experiențe.
ARPIM: Românii așteaptă timp de peste trei ani pentru a avea acces la tratamente noi și eficiente. Dr. Radu Rășinar: Sănătatea nu este considerată o prioritate
Cheltuiala publică netă cu medicamente pe cap de locuitor din România este cea mai mică în comparație cu celelalte state europene, astfel că pacienții români au cel mai lung timp de așteptare din UE pentru accesul la tratamente noi, au transmis, joi, reprezentanții producătorilor de medicamente, dar și ai pacienților, care avertizează că întârzierile se reflectă în agravarea bolilor, creșterea numărului de spitalizări, scăderea calității vieții pacienților și creșterea costurilor pentru sistemul de sănătate. „Pentru pacienții din România, timpul de așteptare până la primirea unui tratament nou nu este o simplă statistică. Înseamnă luni și ani în care boala lor se agravează, speranța se pierde, iar soluțiile care există deja și i-ar putea ajuta rămân accesibile doar pacienților din alte țări europene”, au explicat oficialii ARPIM, realitate cuprinsă în cel mai nou raport EFPIA, „Patients W.A.I.T. 2025”, care arată că România este țara din Uniunea Europeană în care accesul la medicamente inovatoare durează cel mai mult. Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a fost înființată acum trei decenii și în acest moment reprezintă 29 de companii farmaceutice internaționale producătoare de medicamente inovatoare, prezente în România. Cât de lungă este lista de așteptare Mai concret, un pacient din România așteaptă, în medie, 1.110 zile, ceea ce înseamnă peste trei ani, până când un medicament inovator aprobat în Europa ajunge să fie compensat prin sistemul public de sănătate. Dintre cele 168 de medicamente inovatoare aprobate la nivel european în perioada 2021-2024, doar 28 erau compensate în România, la începutul lui 2026. Potrivit oficialilor ARPIM, asta înseamnă că mulți pacienți nu au acces, la timp, la tratamente care în alte state sunt deja disponibile, iar cu fiecare an în care deciziile întârzie, diferența de timp devine mai greu de recuperat – atât pentru sistemul de sănătate, cât mai ales pentru oamenii care au nevoie de tratament acum. „Datele raportului W.A.I.T. 2025 arată, încă o dată, că România rămâne în coada Uniunii Europene în ceea ce privește accesul pacienților la medicamente inovatoare, ocupând de această dată ultimul loc. Acest decalaj se resimte și mai mult în ariile cu cel mai mare impact asupra supraviețuirii și calității vieții. În oncologie, România compensează doar 20% dintre medicamentele oncologice aprobate la nivel european între 2021-2024, față de o medie UE de 51%. Pentru bolile rare, România compensează 13 din 66 de medicamente orfane aprobate centralizat între 2021-2024 (20%), față de media UE de 43%. Vorbim despre un decalaj documentat de ani de zile, care continuă să se adâncească, cu efecte directe asupra pacienților”, a declarat Dr. Ioana Bianchi, Director Relații Externe ARPIM. Reprezentanții pacienților au participat la evenimentul de presă pentru a întări afirmația că în spatele acestor cifre sunt povești de viață și persoane care nu își permit costurile uriașe ale tratamentelor, dacă acestea nu sunt compensate sau dacă nu fac parte din studii. Potrivit acestora, pentru o persoană diagnosticată cu cancer, pentru un copil cu o boală rară sau pentru cineva care trăiește cu o afecțiune cronică severă, fiecare lună de întârziere poate însemna agravarea bolii, spitalizări multiple sau scăderea șanselor de supraviețuire. De aceea, discuția despre accesul la inovație este, în primul rând, despre normalitatea vieții de zi cu zi a acestor persoane și a familiilor lor, care ar trebui să aibă aceleași drepturi ca orice alt pacient european. „1.110 zile înseamnă peste trei ani în care un pacient cu cancer, un copil cu o boală rară sau o persoană cu o afecțiune cronică severă privește cum tratamentul de care are nevoie există în alte țări europene, dar nu și în România. Cerem, încă o dată, ca accesul la inovație să nu mai depindă de locul în care trăiește un pacient în Europa”, a declarat Rozalina Lăpădatu, președinte APAA. „Pacienții români nu cer tratament preferențial, ci aceleași șanse și aceleași drepturi de care beneficiază ceilalți cetățeni europeni. Este nevoie de decizii predictibile, de termene clare și de un dialog real în care vocea pacienților să conteze cu adevărat”, a declarat Radu Gănescu, președinte COPAC. Întârzierile în accesul la tratamente noi reflectă o problemă structurală: subfinanțarea sănătății Oficialii ARPIM arată, aceste întârzieri nu apar izolat, ci sunt legate de nivelul redus al investițiilor în sănătate. Numărul zilelor de așteptare a crescut cu aproape un an, de la 800 de zile la 1.100 de la un an la altul și, când a fost întrebat dacă crizele politice sau conflictele militare au vreun impact, Dr. Radu Rășinar, președintele ARPIM a declarat că nu acestea sunt cauzele, ci faptul că în România sănătatea nu este considerată o prioritate în România. Potrivit ARPIM, România cheltuiește pentru sănătate aproximativ 1.354 de euro pe cap de locuitor, semnificativ mai puțin decât multe alte țări europene, iar în ceea ce privește medicamentele, cheltuiala publică netă în România este de doar 138 euro pe cap de locuitor, cu aproape 40% sub media Europei Centrale și de Est (220 €) și la mai puțin de o treime din nivelul țărilor UE4 (487 €). Acest nivel redus al investițiilor se reflectă direct în viața oamenilor – speranța de viață este cu aproape 6 ani sub media UE, iar multe boli sunt diagnosticate târziu. „Datele din raportul EFPIA, „Patients W.A.I.T. 2025”, arată că România nu se confruntă doar cu cel mai lung timp de așteptare din Uniunea Europeană pentru accesul la tratamente noi, ci și cu costul real al acestei întârzieri. Pentru pacienți, acest decalaj se reflectă în agravarea bolii, scăderea calității vieții și pierderea unor șanse importante de a beneficia la timp de tratamente moderne. Pentru sistemul de sănătate, presiunea se mută către spitalizări și alte intervenții mai costisitoare, într-un context deja marcat de subfinanțare. Este nevoie de un dialog strategic cu autoritățile și de soluții concrete care să schimbe structural accesul la inovație în România”, a completat Dr. Radu Rășinar, președinte ARPIM. Industria farmaceutică inovatoare: partener pentru soluții În anul în care marchează 30 de ani de activitate în România, ARPIM își reafirmă disponibilitatea de a contribui la elaborarea unor soluții durabile, alături de autorități, profesioniști din domeniul sănătății și societăți
Impactul neașteptat al obezității asupra corpului a fost descoperit cu inteligența artificială
Un nou instrument al inteligenței artificiale îi ajută pe oamenii de știință să studieze obezitatea și modul în care afectează tot corpul, potrivit Euronews. Acest „atlas corporal” dezvăluie daune extinse dincolo de țesutul adipos, obezitatea afectând corpul la nivel celular. Studiul a fost publicat în revista „Nature”, la care au colaborat cercetători de la Helmholtz München, Universitatea Ludwig Maximilian din München și de la instituții colaboratoare. MouseMapper permite studiul întregului corp în același timp Modelul de IA utilizat, numit MouseMapper, a construit un „atlas” 3D detaliat al întregului corp. Acesta a identificat organe, nervi și celule imune în zeci de milioane de structuri simultan. Până acum, oamenii de știință puteau studia doar modificările bolilor organ cu organ. Noul sistem permite o imagine completă a corpului într-o singură analiză. Pentru dezvoltarea sistemului, cercetătorii au marcat nervii și celulele imune la șoareci folosind markeri fluorescenți. Ulterior, animalele au fost tratate cu tehnici de curățare a țesuturilor, care au făcut corpurile transparente optic. În același timp, au fost păstrate aceste semnale fluorescente, mai arată sursa. IA a cartografiat 31 de tipuri de organe și țesuturi Microscopia specială cu folie de lumină a produs scanări 3D de înaltă rezoluție ale corpurilor. Apoi, inteligența artificială a analizat automat imaginile și a cartografiat 31 de tipuri de organe și țesuturi. Astfel, cercetătorii au putut vedea unde apar simultan inflamația și leziunile structurale în tot corpul. Oamenii de știință au testat sistemul pe șoareci hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi. Animalele au dezvoltat obezitate și modificări metabolice similare cu cele ale oamenilor. Rezultatele au arătat inflamații pe scară largă și modificări ale țesutului în mai multe organe, inclusiv grăsime, ficat și mușchi. Descoperiri fascinante la nivelul sistemului nervos Cercetătorii au descoperit modificări structurale majore la nivelul nervului trigemen, care controlează senzația facială. La șoarecii obezi, nervul avea mai puține ramificații și terminații. În acest mod, s-a sugerat o pierdere a funcției senzoriale normale. Testele comportamentale au confirmat că șoarecii au răspuns mai puțin la atingere și stimulare. Oamenii de știință au analizat apoi mostre de țesut uman de la persoane cu obezitate. Ei au descoperit modificări moleculare similare în ganglionul trigemen, centrul nervos legat de senzația facială. Descoperirile sugerează că leziunile nervoase legate de obezitate observate la șoareci pot apărea și la oameni. „Gemenii digitali”, un viitor instrument de simulare a progresiei bolilor Platforma ar putea transforma modul în care sunt studiate bolile complexe, susțin oamenii de știință. Cu ajutorul IA, pot examina acum modul în care bolile afectează întregul corp și nu doar să analizeze un organ pe rând. Cercetătorii își doresc să construiască în viitor „gemeni digitali” ai unor organisme. Aceștia le-ar permite să simuleze progresia bolilor și să testeze tratamente înainte de a trece la experimente fizice. Construcția lor ar putea accelera descoperirea medicamentelor și ar reduce nevoia de experimente pe animale, mai precizează sursa.
Diferență uriașă. Trei obiceiuri zilnice care pot încetini îmbătrânirea, potrivit unei experte în longevitate
Dr. Florence Comite a văzut din prima sursă cum același ADN poate produce rezultate de sănătate complet diferite. Fiind geamănă identică, ea a observat că experiențele de viață modelează sănătatea la fel de mult ca genele, conform businessinsider.com. „Capacitatea de a activa și dezactiva comutatoare prin alegerile pe care le facem este modul în care ne putem redobândi controlul”, a spus medicul. Fără gustări înainte de culcare Primul obicei eliminat a fost mâncatul de seară. Comite recunoaște că obișnuia să mănânce fructe, ciocolată sau înghețată înainte de somn. „Când am renunțat la asta și mi-am dat seama că trebuie să încetez să mănânc cu o oră sau două înainte de culcare, a fost o diferență enormă”, a spus ea. Mâncatul tardiv perturbă somnul profund, faza în care organismul repară daunele celulare. Fără somn de calitate, metabolismul, imunitatea și alte funcții esențiale au de suferit. Alcoolul, redus la jumătate Al doilea obicei vizează consumul de alcool. Alcoolul crește glicemia, iar oscilațiile de zahăr din sânge în timpul somnului afectează recuperarea nocturnă. Comite recomandă o metodă simplă: un pahar cu apă plată între două băuturi alcoolice. Astfel, cantitatea consumată se reduce automat la jumătate. „Dacă beți două pahare, beți un pahar și un pahar cu apă”, a spus medicul. Pentru monitorizarea glicemiei, ea recomandă folosirea unui glucometru continuu (CGM). Cardio și forță, combinate Al treilea element este rutina de fitness. Comite merge la sală trei zile pe săptămână, câte o oră. Programul combină antrenamentul cu greutăți, exercițiile cardio la aparatul de vâslit și sesiuni de tip HIIT, inclusiv sprint. Această combinație vizează indicatori-cheie de longevitate, printre care VO2 max, considerat unul dintre cei mai buni predictori ai sănătății cardiovasculare pe termen lung. „Începem să prezentăm schimbări legate de îmbătrânire la nivel celular, sub suprafață, încă de la 30 de ani. Cu cât acționăm mai devreme, cu atât vom fi mai bine”, a concluzionat Comite.
Ce se întâmplă în corpul tău dacă mănânci orez alb în fiecare zi. Nutriționiștii au răspunsul
Orezul alb este unul dintre cele mai consumate alimente din lume. Este ieftin, versatil și ușor de preparat. Dar în comparație cu orezul brun sau quinoa, mulți îl consideră inferior din punct de vedere nutrițional. Lauren Manaker, dieteticiană autorizată, și Carlyne Remedios, dieteticiană și ea, spun ce se întâmplă cu adevărat dacă îl mănânci zilnic. Ce conține o cană de orez alb fiert Procesul de măcinare elimină tărâțele și germenii, reducând fibrele și proteinele. În schimb, orezul alb vândut în SUA și în multe alte țări este îmbogățit, nutrienții pierduți sunt adăugați înapoi artificial. O cană de orez alb fiert și îmbogățit conține 242 de calorii, 53,4 grame de carbohidrați, 4,39 grame de proteine și cantități semnificative de fier, folat, tiamină și niacină. Energie rapidă și suport intestinal Principalul efect al consumului zilnic de orez alb este furnizarea de energie rapidă. Carbohidrații sunt descompuși în glucoză, combustibilul preferat al creierului și al mușchilor. Există și un beneficiu mai puțin cunoscut: orezul alb gătit, răcit și reîncălzit formează amidon rezistent. Acesta ajunge intact în intestinul gros, unde este fermentat de bacteriile benefice și produce butirat, un acid gras care hrănește celulele colonului și susține bariera intestinală. „Acest lucru poate susține bacteriile benefice și poate îmbunătăți mediul intestinal în timp”, explică Remedios. Când devine o problemă Principalul risc al consumului zilnic este înlocuirea alimentelor mai bogate în fibre și creșterea rapidă a glicemiei, mai ales când orezul este consumat singur și în porții mari. Persoanele cu diabet de tip 2, prediabet sau rezistență la insulină trebuie să fie mai atente la frecvență și porție. Soluția este combinarea: orezul alb alături de proteine, legume bogate în fibre și grăsimi sănătoase produce un răspuns glicemic mai gradual. Un alt aspect de urmărit este arsenicul anorganic, pe care orezul îl poate absorbi din sol. Clătirea înainte de gătit și folosirea unei cantități mai mari de apă, cu scurgerea surplusului, reduc semnificativ expunerea. Concluzia nutriționiștilor Orezul alb poate face parte dintr-o dietă sănătoasă. „Este un aliment de bază important din punct de vedere cultural și versatil”, spune Manaker. Porția recomandată ca punct de plecare este între o jumătate și o cană de orez fiert per masă, ajustată în funcție de nevoile energetice și de nivelul de activitate fizică. „La fel ca majoritatea alimentelor, orezul alb funcționează cel mai bine ca parte a unei farfurii echilibrate”, concluzionează Remedios.
Bolile cu transmitere sexuală ating niveluri record în Europa. Gonoreea și sifilisul, printre cele mai comune
Infecțiile cu transmitere sexuală continuă să crească în Europa, iar cele mai recente date publicate joi arată că numărul cazurilor de gonoree și sifilis a atins niveluri record în 2024, anunță POLITICO. Potrivit Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, au fost raportate peste 106.000 de cazuri de gonoree în Europa anul trecut. Numărul este cu 4,3% mai mare față de 2023 și cu peste 300% mai ridicat comparativ cu 2014. Este cea mai mare rată înregistrată de când agenția europeană monitorizează infecțiile cu transmitere sexuală, din 2009. Creșteri importante au fost observate și în cazul sifilisului. Aproape 46.000 de cazuri au fost raportate în 2024, în creștere cu 8% față de anul precedent și de peste două ori mai multe comparativ cu 2015. Specialiștii atrag atenția asupra riscurilor grave pe care aceste infecții le pot provoca dacă nu sunt tratate la timp. „Netratate, aceste infecții pot provoca complicații severe, cum ar fi dureri cronice și infertilitate și, în cazul sifilisului, probleme cu inima sau sistemul nervos”, a declarat Bruno Ciancio, expert în boli transmisibile și prevenibile prin vaccinare la ECDC. Europa se confruntă de mai mulți ani cu o creștere constantă a bolilor cu transmitere sexuală. Specialiștii spun că fenomenul este influențat de îmbunătățirea testării și monitorizării și de schimbările din comportamentul sexual, mai ales în rândul tinerilor, unde folosirea prezervativului este tot mai redusă. Datele arată că mai mult de jumătate dintre cazurile de gonoree și sifilis au fost înregistrate în rândul bărbaților care întrețin relații sexuale cu alți bărbați. În același timp, autoritățile europene sunt îngrijorate de creșterea cazurilor de sifilis congenital, transmis de la mamă la copil în timpul sarcinii. Specialiștii avertizează că această infecție poate provoca probleme extrem de grave, inclusiv avort spontan, naștere prematură sau decesul nou-născutului. „Aceasta este probabil una dintre cele mai îngrijorătoare constatări ale datelor din 2024”, a declarat Otilia Mårdh, responsabil științific pentru HIV, infecții cu transmitere sexuală și hepatită virală la ECDC. Potrivit raportului, numărul cazurilor de sifilis congenital aproape s-a dublat într-un singur an, crescând de la 78 de cazuri în 2023 la 140 de cazuri în 2024. Este cea mai mare rată înregistrată în Europa de când ECDC a început monitorizarea acestor infecții. În ceea ce privește chlamydia, aceasta rămâne cea mai răspândită infecție cu transmitere sexuală din regiune, însă numărul cazurilor a înregistrat o ușoară scădere în ultimii ani. În 2024 au fost confirmate peste 213.000 de cazuri, comparativ cu aproape 231.000 în anul anterior. ECDC avertizează că sunt „urgent necesare” măsuri pentru limitarea răspândirii acestor infecții și spune că lipsa unor intervenții rapide poate duce la agravarea problemelor de sănătate publică.
Paștele Cailor chiar există. De unde provine numele sărbătorii
Paștele Cailor este una dintre cele mai cunoscute și pitorești sărbători din folclorul românesc. Sărbătoarea este întâlnită mai ales în zonele din Transilvania, Banat și Maramureș, unde vechile obiceiuri legate de animale și muncile agricole s-au păstrat mai bine de-a lungul timpului. Paștele Cailor nu are o dată fixă, aceasta fiind influenţată de data serbării Paştilor. Totuși, un lucru este clar: se sărbătorește în joia din săptămâna Înălțării Domnului, la 40 de zile după Paște. În acest an, Paștele Cailor are loc pe 21 mai, zi în care sunt deja trei mari sărbători: Ziua Eroilor, Ziua Sfinților Constantin și Elena și Ziua Înălțării Domnului. În cultura românească, expresia „paștele cailor” are un sens mai degrabă peiorativ, adică „niciodată” sau „un moment foarte rar”, întrucât această zi apare o singură dată pe an. Originea sărbătorii este explicată prin mai multe legende populare. Una dintre cele mai răspândite spune că, în noaptea nașterii lui Iisus, caii din ieslea unde s-a născut Pruncul făceau mult zgomot și tulburau liniștea Fecioarei Maria. Supărată, Maica Domnului i-ar fi blestemat să nu se sature niciodată decât într-o singură zi pe an, numită ulterior „Paștele Cailor”. Tradiții de Paștele Cailor În trecut, gospodarii evitau să pună caii la muncă în această zi. Animalele erau hrănite mai bine decât de obicei, țesălate și împodobite uneori cu panglici sau clopoței. Se credea că respectarea acestei tradiții aduce sănătate animalelor și spor gospodăriei. În multe sate se organizau târguri de animale, curse de cai și petreceri câmpenești. Totuși, chiar dacă în prezent, multe dintre obiceiurile vechi s-au pierdut, sărbătoarea rămâne un simbol al folclorului românesc și al respectului pentru muncă și animale.