Studiu surprinzător: femeile care au mers mai încet au slăbit de aproape trei ori mai mult
Un studiu arată că mersul pe jos într-un ritm lent a stimulat „în mod semnificativ” pierderea în greutate la femeile de peste 50 de ani. Cercetătorii au descoperit că femeile care se deplasau mai lent ardeau mai multă grăsime decât cele care mergeau mai repede. Multă lume presupune că antrenamentele de intensitate ridicată sunt singura cale spre pierderea în greutate. Nu este deloc așa când vine vorba de mersul pe jos la femeile de peste 50 de ani, scrie Women’s Health. Studiul, publicat în revista Nutrients, a urmărit 25 de femei aflate în postmenopauză. Acestora li s-a cerut să urmeze un program de mers pe jos timp de 15 săptămâni. Nouă dintre ele au încheiat studiul la acel moment. Celelalte 16 au continuat programul încă 15 săptămâni. Toate participantele au mers pe jos aproximativ 4,8 km, timp de patru zile pe săptămână. Grupul cu ritmul cel mai rapid a mers cu o viteză de 6,6 km/h, aproximativ 45 de minute pe zi. Femeile din grupul mai lent au mers cu 5 km pe oră. Ele s-au antrenat aproximativ 54 de minute pe zi. Dintre cele 16 femei care au urmat programul timp de 30 de săptămâni, rezultatele au fost clare. Cele care au mers într-un ritm mai lent au pierdut de 2,73 ori mai multă grăsime decât cele rapide. Cele care au mers rapid nu au pierdut grăsime până la finalul celor 30 de săptămâni. În schimb, cele care au mers mai încet au pierdut grăsime în mod constant pe toată durata studiului. De ce mersul lent stimulează pierderea în greutate? Nu este pe deplin clar. Cercetătorii au constatat pur și simplu că persoanele din grupul mai lent au slăbit mai mult, fără să stabilească exact de ce s-a întâmplat acest lucru. Oamenii de știință au emis ipoteza că mersul la viteze mai mari te-ar putea lăsa fără suflare. Asta face ca organismul să fie mai predispus să folosească glicemia, sau glucoza, ca sursă de energie. La viteze mai mici, este mai probabil să arzi grăsime în schimb. Alte cercetări au arătat că mersul pe distanțe mai lungi, dar mai lent, îți îmbunătățește rezistența. Plimbările rapide, în schimb, îți antrenează inima. Cât de încet ar trebui să merg? Studiul a constatat că participanții au avut cele mai bune rezultate la o viteză de aprocimativ 5 km pe oră. A fost însă un studiu de mică amploare, iar rezultatele nu se aplică neapărat tuturor. Cercetătorii au subliniat că mersul rapid ar putea fi mai benefic pentru unele persoane. „Datele din alte studii indică faptul că perioadele mai lungi de efort pot favoriza o pierdere mai mare de grăsime”, au afirmat aceștia. Acest lucru se aplică atât la viteze mici, cât și la viteze mari de exercițiu. Pentru a merge mai mult pe jos, cel mai bine este să-ți creezi o rutină. Așa spune Albert Matheny, specialist în nutriție. Asta poate însemna o plimbare înainte de a merge la serviciu. Sau o tură sau două în timpul unei pauze din cursul zilei. Pașii tăi se adună pe parcursul zilei, subliniază el. „Fă doar ce poți, când poți”, spune Matheny.
Peste 200.000 de oameni au mers la Rock in Rio Lisaboa 2026. Ce au festivalurile și nu pot oferi Spotify sau TikTok
Ediția din 2026 a festivalului Rock in Rio Lisboa a atras peste 200.000 de participanți în primul weekend, potrivit organizatorilor. Vizitatori din 125 de țări au ajuns în capitala Portugaliei pentru unul dintre cele mai mari evenimente muzicale din Europa. Succesul festivalului vine într-un moment în care accesul la muzică este mai simplu ca niciodată. Cu toate acestea, experiența concertelor live continuă să fie considerată de mulți imposibil de înlocuit, scrie Euronews. Rock in Rio Lisaboa 2026. Sursa foto: X De ce aleg oamenii experiența live Participanții intervievați de Euronews spun că atmosfera unui concert nu poate fi reprodusă prin intermediul unui ecran. Pentru mulți, festivalurile înseamnă mai mult decât muzică. Sunt ocazii de socializare, întâlniri cu prietenii, activități interactive și sentimentul de a face parte dintr-o experiență colectivă. Un alt factor este fenomenul cunoscut sub numele de „FOMO” (Fear of Missing Out), teama de a rata un eveniment important despre care toată lumea vorbește pe rețelele sociale. În loc să reducă interesul pentru concerte, platformele online par să îl amplifice, susțin mulți dintre participanți. Festivalurile au devenit experiențe complete Rock in Rio nu mai este de mult doar o serie de concerte. Organizatorii au transformat evenimentul într-un spațiu de divertisment cu roată panoramică, tiroliană, zone tematice și numeroase opțiuni gastronomice. Pentru o parte dintre vizitatori, artiștii reprezintă principalul motiv al participării. Pentru alții, experiența de festival în sine este la fel de importantă ca muzica. Potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare Marktest, participanții au acordat ediției din acest an o notă medie de 8 din 10. A edição de 2026 do festival de música terá, todos os dias, um momento de apoio à equipa das quinas, em que serão estendidos pelo público uma camisola e uma bandeira gigantes. Acompanhe tudo sobre o Rock in Rio em: https://t.co/ZTHzirWSD2#rockinrio #pedrosampaio #musica… pic.twitter.com/UYk3vEqO8H — SIC Notícias (@SICNoticias) June 21, 2026 Katy Perry, Linkin Park și nume mari pe afiș Prima zi a festivalului a fost dominată de artiști pop precum Katy Perry, Charlie Puth, Pedro Sampaio și Calema. A doua zi a adus în prim-plan rockul, cu concerte susținute de Linkin Park, Cypress Hill, The Pretty Reckless și Grandson. Festivalul continuă și în weekendul următor. Pe scenă vor urca artiști precum Rod Stewart, Cyndi Lauper, Shaggy, 4 Non Blondes, 21 Savage, Central Cee și Rema. Concert Katy Perry la Rock in Rio Lisaboa 2026. Sursa foto: X O industrie care rezistă erei digitale Datele de la Rock in Rio confirmă o tendință observată în întreaga industrie muzicală: deși streamingul domină consumul de muzică, concertele și festivalurile continuă să atragă public numeros. Pentru mulți spectatori, diferența este simplă. O melodie poate fi ascultată oriunde, însă energia unei mulțimi care cântă în același timp este ceva ce nu poate fi reprodus pe telefon sau pe televizor.
Festivalul de la Veneția și-a dezvăluit juriul. Cine va decide câștigătorii Leului de Aur în 2026
Juriul va fi condus de actrița, regizoarea și scenarista americană Maggie Gyllenhaal, a cărei numire în funcția de președinte fusese confirmată încă din luna aprilie. Potrivit Euronews, din juriul competiției oficiale vor mai face parte regizorul din Hong Kong Johnnie To, regizoarea tunisiană Kaouther Ben Hania, cineasta afgană Shahrbanoo Sadat, regizorul și scenaristul francez Xavier Giannoli, compozitorul britanic Daniel Blumberg și profesorul Francesco Casetti de la Universitatea Yale. Juriul Festivalului de Film de la Veneția 2026. Sursa foto: X Un juriu cu nume cunoscute la Veneția Mai mulți dintre membrii juriului au o legătură strânsă cu festivalul italian. Johnnie To și-a prezentat de-a lungul anilor mai multe filme pe Lido, în timp ce Xavier Giannoli a concurat de trei ori pentru Leul de Aur. La rândul său, Kaouther Ben Hania s-a aflat în competiția de anul trecut cu filmul „The Voice of Hind Rajab”, producție care a câștigat Leul de Argint și a fost una dintre cele mai apreciate prezențe ale ediției. Vor decide câștigătorii celor mai importante trofee Maggie Gyllenhaal și colegii săi vor desemna câștigătorii principalelor distincții ale festivalului, inclusiv Leul de Aur pentru cel mai bun film, Marele Premiu al Juriului, Leul de Argint pentru regie, premiile Coppa Volpi pentru cea mai bună actriță și cel mai bun actor, Premiul Special al Juriului, premiul pentru scenariu și Premiul Marcello Mastroianni pentru cel mai bun tânăr actor sau actriță. Gyllenhaal devine una dintre puținele femei care au condus juriul competiției de la Veneția în ultimii ani, după Isabelle Huppert, Julianne Moore și Cate Blanchett. Festivalul începe în septembrie Într-o declarație publicată după anunțarea numirii sale, Maggie Gyllenhaal a afirmat că Festivalul de la Veneția a susținut întotdeauna „voci autentice și originale” și că privește noul rol cu „curiozitate, admirație și entuziasm”. Festivalul Internațional de Film de la Veneția, considerat cel mai vechi festival de film din lume, va avea loc în perioada 2-12 septembrie 2026. Selecția oficială a filmelor participante urmează să fie anunțată pe 23 iulie.
Andrei Șerban, desemnat Director Onorific al Teatrului Național I.L Caragiale din București
„Este un act de recunoaștere a valorii sale profesionale și un gest de respect pentru operele dăruite publicului din țară și din străinătate”, transmite Ministerul Culturii. Anunțul vine după aniversarea de 83 de ani a reputatului regizor Andrei Șerban. De-a lungul carierei sale, Andrei Șerban a pus în scenă numeroase spectacole de teatru și operă în peste 39 de țări. Acesta a colaborat, timp de două decenii cu numeroase teatre din SUA, precum La MaMa Theatre, Yale Repertory Theatre, dar și New York City, Seattle şi Los Angeles Opera. În Europa, a lucrat pentru Opera din Paris, Geneva, Viena, dar şi Bologna. A lucrat și alături de Welsh National Opera, din Regatul Unit, precum și Helsinki Lilla Teatern, dar și La Comédie Française din Paris. Acesta a pus spectacole în scenă chiar și în Japonia, pentru Shiki Company of Tokyo. În România, reputatul Andrei Șerban a fost regizor al TNB din 1990 în 1993. Acesta a montat spectacole precum Pescăruşul de Cehov, la Teatrul Radu Stanca din Sibiu, Spovedanie la Tanacu, după omonim al Tatianei Niculescu Bran, Purificare de Sarah Kane, la Teatrul Naţional din Cluj, Unchiul Vanea de Cehov, la Teatrul Maghiar din Cluj, pentru care a primit două premii UNITER, pentru cea mai bună regie şi cel mai bun spectacol.În 2008, a montat Lear de Shakespeare la Teatrul Bulandra, o versiune modernă, recompensată tot cu două premii UNITER, potrivit Teatrului Național București. „Andrei Serban a primit cu bucurie această distincție, subliniind că o consideră o reconfirmare a contribuției sale la un teatru „nou, curajos, riscant și viu. În special viu, cu o aspirație pe verticală spre acest cuvânt esențial: calitate. Calitatea artistică, imposibilă fără calitatea umană”, mai transmite Ministerul Culturii. Propunerea a fost înaintată de directoarea TNB, Ada Hausvater și reprezintă „un binevenit gest de considerație„ și „de abilitate profesională”. Demersul a fost susținut și de către ministrul Culturii, Demeter András István.
Muzeul Național al Țăranului Român se redeschide integral după 10 ani de lucrări
„Au fost zece ani de șantier, de consolidare și de grijă pentru un loc a cărui poveste a început în 1875, când Titu Maiorescu a avut ideea de a aduna și păstra mărturii ale vieții satului românesc. Trei decenii mai târziu, în 1906, lua ființă Muzeul Etnografic, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială, nucleul actualului Muzeu Național al Țăranului Român. La conducerea noii instituții a fost numit, la 1 octombrie 1906, istoricul de artă și muzeologul Alexandru Tzigara-Samurcaș, cel care avea să îi definească misiunea și identitatea. Astăzi, povestea merge mai departe”, a transmis, marți, ministerul Culturii. Redeschiderea are loc în etape. După inaugurarea parterului în aprilie 2025 cu expoziția „Legea creștinească”, acum este redeschis și etajul muzeului prin expoziția permanentă „Rânduiala vieții”. Ministerul Culturii arată că publicul este invitat să regăsească „universul satului românesc așa cum a fost imaginat de Horia Bernea și de echipa sa”. „În anul în care Muzeul Național al Țăranului Român împlinește 120 de ani de existență și 30 de ani de la obținerea Premiului European pentru Muzeul Anului, sălile sale se umplu din nou de povești despre oameni, case, meșteșuguri, credință și tradiții”. Programul este completat de două expoziții noi: „Huțulii”, dedicată comunităților huțule din Bucovina și Maramureș, și „Instrumente muzicale aerofone”, care „dezvăluie bogăția instrumentelor tradiționale de suflat și locul lor în viața comunităților românești”. Redeschiderea este programată pentru 28 iunie, iar muzeul va fi deschis de miercuri până duminică, între 10:00 și 18:00.
Tratament minim invaziv pentru o boală gravă a inimii (P)
În urma unei consultații de cardiologie, urmată de o ecografie cardiacă, medicul a stabilit diagnosticul de insuficiență mitrală. Boala era deja într-un stadiu avansat, insuficiența mitrală fiind severă și provocată de o anomalie structurală a valvei, cu indicație de tratament chirurgical. Insuficiența sau regurgitarea mitrală apare atunci când valva mitrală nu se mai închide corespunzător, iar o parte din sânge se întoarce din ventriculul stâng în atriul stâng în timpul contracției inimii. În lipsa tratamentului adecvat, în timp, afecțiunea suprasolicită inima, scade toleranța la efort și poate duce la insuficiență cardiacă. În cazul lui Daniel, boala a apărut prin prolaps de foiță posterioară, o anomalie structurală valvulară, despre care bărbatul nu știa până la momentul diagnosticului. La recomandarea medicului, Daniel s-a programat pentru operație la Prof. Dr. Victor Costache, medic primar chirurgie cardiovasculară, șeful Secției de Chirurgie Cardiovasculară de la Spitalul Clinic SANADOR. În urma consultației și a investigațiilor efectuate, Prof. Dr. Victor Costache a confirmat diagnosticul și necesitatea tratamentului chirurgical. Intervenția recomandată în cazul lui Daniel a fost una minim invazivă – plastie de valvă mitrală, realizată prin minitoracotomie, fără secționarea sternului. În insuficiența mitrală degenerativă, plastia este metoda predilectă de tratament chirurgical, atunci când există această opțiune. Spre deosebire de înlocuirea valvei mitrale, plastia permite păstrarea valvei proprii, cu o funcție cardiacă mai bună, risc mai mic de complicații și, de regulă, tratament anticoagulant pe termen mai scurt. Protezarea valvulară este folosită atunci când valva afectată este prea deteriorată și nu mai poate fi reparată sau când plastia nu ar asigura un rezultat funcțional durabil. Pentru obținerea unor rezultate bune, plastia de valvă mitrală, care este o intervenție cardiovasculară complexă, trebuie realizată într-un centru cu experiență în chirurgia valvulară, de o echipă specializată. În cazul lui Daniel, plastia a fost efectuată de Prof. Dr. Victor Costache, prin minitoracotomie dreaptă videoasistată. Operația s-a încheiat cu succes, pacientul s-a recuperat fără probleme și a urmat apoi un program de recuperare cardiovasculară. Pe parcursul recuperării, a observat o îmbunătățire semnificativă a toleranței la efort, fiind foarte mulțumit de rezultatele obținute în urma tratamentului. La Centrul de Excelență și de Training în Chirurgia Cardiovasculară Minim Invazivă de la Spitalul Clinic SANADOR, pacienții cu valvulopatie severă sau cu alte afecțiuni cardiovasculare grave au acces la diferite metode moderne de tratament, inclusiv prin intervenții minim invazive, atunci când anatomia leziunii, starea pacientului și indicația medicală permit acest abord. Pentru bolile valvulare, pacienții beneficiază de plastie sau de protezare valvulară, tratamentul adecvat fiind stabilit în funcție de specificul fiecărui caz în parte. Cazurile complexe sunt gestionate printr-o abordare multidisciplinară, iar tratamentul poate fi realizat prin proceduri chirurgicale, endovasculare sau hibride, conform recomandării stabilite. Intervențiile cardiovasculare au loc la Spitalul Clinic SANADOR, într-un bloc operator complet digitalizat, cu sprijinul specialiștilor din Secția de Terapie Intensivă Cardiovasculară de categoria I, nivel maxim de competență.
Greșeala pe care aproape toți o fac vara cu aerul condiționat. Medicii avertizează: poate deveni periculos
Principala problemă legată de aerul condiționat este diferența prea mare de temperatură între interior și exterior, potrivit Blic. Trecerea bruscă de la aproximativ 20 de grade în interior la 35–40 de grade afară poate provoca un stres semnificativ pentru organism. În unele cazuri, acest „șoc termic” se poate manifesta prin slăbiciune, amețeli sau chiar leșin, iar persoanele cu afecțiuni cardiace sunt cele mai vulnerabile. Pe lângă disconfortul general, schimbările repetate între aerul cald și mediile foarte răcoroase pot afecta și sistemul respirator. Mucoasele devin mai sensibile, crescând riscul de răceală, dureri în gât sau bronșită. Deși aceste probleme sunt adesea asociate sezonului rece, ele pot apărea și vara, în condiții de climatizare excesivă. Alte greșeli legate de aerul condiționat Experții avertizează că oameni fac și alte greșeli privitoare la utilizarea aerului condiționat. Probleme grave pot să apară ca urmare a întreținerii necorespunzătoare a aparatelor de aer condiționat. În lipsa curățării regulate, acestea pot deveni un mediu favorabil dezvoltării bacteriilor. Recomandările specialiștilor vizează modul de utilizare a aparatelor. Diferența optimă dintre temperatura exterioară și cea interioară nu ar trebui să depășească 5–7 grade. Astfel, dacă afară sunt 35 de grade, temperatura din interior ar trebui menținută în jur de 28 de grade, pentru a reduce stresul asupra organismului. De asemenea, este indicat să se evite expunerea îndelungată în încăperi foarte reci înainte de ieșirea afară, iar tranziția între medii să fie realizată treptat. Hainele pot ajuta organismul să se adapteze mai ușor la schimbările de temperatură. Se poate și fără aer condiționat Pentru cei care nu au aer condiționat, există și alternative de răcorire. Printre acestea se numără menținerea ferestrelor și a jaluzelelor închise în timpul zilei pentru a bloca intrarea căldurii și aerisirea locuinței seara. De asemenea, un ventilator amplasat strategic, de exemplu lângă o fereastră, poate îmbunătăți circulația aerului.
Anghel Damian, despre succesul lui Cristian Mungiu: Este ceva extraordinar. Nu are cum să fie întâmplător
Invitat la cel mai recent episod al podcastului „Altceva cu Adrian Artene”, regizorul și scenaristul Anghel Damian a vorbit despre performanțele obținute de Cristian Mungiu, spunând că succesul acestuia ar trebui să fie o sursă de inspirație pentru colegii de breaslă. El a mai subliniat că performanțele lui Mungiu nu pot fi puse pe seama întâmplării. „E ceva oarecum, la un moment dat, tipic românesc să nu ne bucurăm de succesul vecinului”, a afirmat Damian, referindu-se la reacțiile din breaslă în urma reușitelor lui Mungiu. Scenaristul a subliniat că obținerea a două trofee Palme d’Or într-un interval mai mic de 20 de ani reprezintă o performanță excepțională atât pentru cineast, cât și pentru România. „Succesul lui Cristi Mungiu, și o spun și aici, în cadrul acestui podcast, este ceva extraordinar. Lumea nu înțelege ce înseamnă totuși, atât la nivel individual pentru Cristi Mungiu, cât și la nivel de țară, ca într-un timp de sub 20 de ani să ai două Palme d’Or-uri. Vorbim totuși de cel mai important festival de film din zona europeană. (…) Să ți se întâmple asta într-o perioadă de sub 20 de ani, același om, este ceva care nu are cum să fie întâmplător. Despre asta e vorba.”, a declarat Anghel Damian. „Este un merit care trebuie felicitat” În opinia sa, performanțele lui Cristian Mungiu trebuie privite ca un motiv de încredere și de motivație pentru întreaga breaslă cinematografică din România. „Oricât am încercat noi să zicem, Doamne, conjunctura a fost norocul, este un merit care trebuie felicitat”, a completat Anghel Damian. Scenaristul și regizorul român a adăugat că astfel de reușite ar trebui să îi încurajeze pe cineaștii români să își ridice standardele profesionale, fără a încerca să copieze parcursul lui Cristian Mungiu. „Asta ar trebui să ne dea curaj, să ne impulsioneze. Nu să imităm un traseu, că e imposibil. Să încercăm să devenim mai buni și, devenind mai buni, poate ajungem undeva pe aceleași trepte”, a conchis Anghel Damian. Performanța lui Cristian Mungiu cu „Fjord” Filmul „Fjord”, regizat de cineastul român Cristian Mungiu, a câștigat Palme d’Or la ediția a 79-a a Festivalului de Film de la Cannes 2026, în cadrul ceremoniei de închidere. Filmul a fost considerat încă de la începutul festivalului unul dintre favoriți, fiind apreciat pentru regia sa și pentru interpretările principale. „Prima dată este o surpriză. Apoi vine bucuria. Întotdeauna ne amintim a doua oară. Seara aceasta va rămâne întipărită în memoria mea. Acest premiu mă face fericit, dar vor trebui să treacă douăzeci de ani ca să aflăm care au fost cele mai bune filme. Starea lumii nu este cea mai bună. Nu sunt foarte mândru de ceea ce le lăsăm copiilor noștri. Schimbarea ar trebui să înceapă cu noi. Trebuie să vorbim despre lucruri relevante, iar asta depinde de noi. Ne-am asumat riscul de a ne face auzite vocile. Ceea ce simt eu este radicalizarea și fracturarea societății. Acest film este un angajament împotriva oricărei forme de fundamentalism, un apel la empatie, care ar trebui pusă în practică mai des”, a spus Cristian Mungiu, la scurt timp după ce a câștigat Palme d’Or. Mungiu a obținut un Palme d’Or pentru prima dată în anul 2007, pentru filmul „Patru luni, trei săptămâni și două zile”.
Anghel Damian, despre părinții săi: Mama mea este un critic mult mai aspru, iar tata este, de fapt, un susținător
Anghel Damian a dezvăluit, în cel mai recent episod al podcastului „Altceva cu Adrian Artene”, că părinții săi au abordări complet diferite atunci când vine vorba despre proiectele sale, însă tocmai acest echilibru îl ajută să își păstreze perspectiva. „Urmărește (producțiile – n.r.), în mod cert. Relația cu părinții mei e una foarte interesantă, deși, în aparență, ai putea spune că tatăl ar fi criticul de serviciu. El întotdeauna a fost un susținător din punct de vedere moral extraordinar”, a afirmat Anghel Damian în podcast. El a subliniat că tatăl său analizează fiecare producție în funcție de intenția artistică și știe să formuleze criticile astfel încât să fie constructive. „Întotdeauna scoate în față lucrurile pozitive. Și are o știință care vine din experiența lui pedagogică de a-ți sublinia chestiunile mai puțin reușite într-o formă care este perfect acceptabilă. Adică, din care tu să înveți ceva, nu o să lași să te doboare”, a explicat scenaristul. Anghel Damian: Îmi doresc să merg pe drumul meu cu toate riscurile În schimb, spune Anghel Damian, mama sa este cea care are cele mai exigente reacții. „Mama mea (…) este un critic mult mai aspru. Și atunci, din această mediană, că practic am pe de o parte o extremă și pe de cealaltă parte altă extremă, eu ajung într-un fel împăcat la mijloc, asimilând cele două viziuni despre mine”, a completat Anghel Damian. El a mai explicat faptul că a încercat întotdeauna să își construiască propriul drum profesional, fără să fie influențat de numele familiei sau de opiniile părinților în timpul procesului de creație. „Întotdeauna am încercat să pun un zid, o distanță. Niciodată nu le arăt în timp ce sunt încă lucruri de modificat. (…) Nu-mi doresc să am parte de un feedback din partea lor care să mă pună, poate, în condiția de a modifica ceva. Îmi doresc să merg pe drumul meu cu toate riscurile, cu greșeli. De multe ori, nici nu le spun ce fac”, a conchis Anghel Damian. Episodul integral poate fi văzut mai jos:
Ce se întâmplă în corpul tău dacă mănânci usturoi în fiecare zi
Usturoiul este folosit în medicina tradițională de secole, dar efectele lui reale apar abia în timp. O dieteticiană autorizată explică ce se întâmplă în organism când îl consumi zilnic. Olivia Hamilton, dieteticiană autorizată, explică faptul că puterea usturoiului nu apare pe eticheta nutrițională standard. Planta conține vitamina C, complex B și minerale precum potasiu, fosfor și seleniu, potrivit Real Simple. Adevărata valoare vine din alicină, un compus cu sulf care se formează doar când usturoiul este zdrobit, tăiat sau mestecat. Procesul produce și alți compuși, precum sulfura de dialil, responsabili pentru efectele asupra sistemului cardiovascular și imunitar. Ce efecte apar în prima săptămână de consum În primele săptămâni, schimbările nu sunt vizibile, dar la nivel celular au loc procese importante, potrivit Hamilton. Usturoiul acționează ca prebiotic, stimulând bacteriile intestinale benefice precum Lactobacillus. Sistemul imunitar primește un sprijin imediat, la nivel redus. Pe partea negativă, cel mai frecvent efect secundar este mirosul specific, cauzat de un compus eliminat prin respirație și piele. Beneficiile cardiovasculare devin mult mai pronunțate după șase până la opt săptămâni de consum constant, arată cercetările citate de Hamilton. Studiile clinice arată reduceri ale colesterolului total, colesterolului LDL și tensiunii arteriale. Usturoiul contribuie și la combaterea stresului oxidativ pe parcursul mai multor luni. Capacitatea antioxidantă crește în timp, protejând ADN-ul și proteinele de daunele radicalilor liberi. Ce avertizare trebuie să cunoască persoanele cu anumite tratamente Usturoiul are un efect natural de subțiere a sângelui, benefic pentru sănătatea inimii. Acest efect poate interacționa, însă, cu medicamentele anticoagulante precum warfarina. Hamilton recomandă persoanelor care urmează tratament anticoagulant să discute cu medicul înainte de a consuma usturoi regulat. Organizația Mondială a Sănătății recomandă o doză zilnică de 2 până la 5 grame de usturoi proaspăt, echivalentul unui cățel. Consumul de câteva ori pe săptămână oferă, totuși, valoare nutrițională semnificativă. Hamilton recomandă să lași usturoiul tăiat câteva minute înainte de a-l găti, pentru formarea compușilor benefici. Pentru cei care nu vor să-l prepare zilnic, usturoiul ras poate fi congelat până la un an, fără să-și piardă proprietățile.