Medicamentul experimental care demască celulele canceroase / A redus tumorile la pacienți fără alternative de tratament
Rezultatele preliminare au fost prezentate la reuniunea anuală a Societății Americane de Oncologie Clinică (ASCO) de la Chicago, una dintre cele mai importante conferințe mondiale dedicate cercetării cancerului, potrivit The Guardian. Noul medicament a fost testat cu succes pe pacienți care nu mai aveau alternativă de tratament Medicamentul, denumit GRWD5769, a fost testat în combinație cu imunoterapia cemiplimab la 83 de pacienți din Regatul Unit, Franța, Spania și Australia. Participanții sufereau de cancer de col uterin, vezică urinară, ficat, intestin, plămâni sau de cancer al capului și gâtului. Toți pacienții incluși în studiu aveau o caracteristică comună: nu mai răspundeau la tratamentele disponibile, iar pentru majoritatea opțiunile terapeutice erau aproape epuizate. Noul medicament păcălește, de fapt, păcălitorul Potrivit cercetătorilor, tumorile s-au micșorat la 26 dintre cei 83 de pacienți. În cazul a 15 dintre aceștia, reducerea a fost de cel puțin 30%. Mai mult, tratamentul a reușit să oprească evoluția bolii timp de minimum șase luni la 18% dintre pacientele cu cancer de col uterin, șa 32% dintre pacienții cu cancer hepatic, 36% dintre pacienții cu cancer de vezică urinară, 38% dintre cei cu cancer al capului și gâtului, 51% dintre pacienții cu cancer colorectal și 55% dintre cei cu cancer pulmonar. Specialiștii explică faptul că multe tumori reușesc să evite atacul sistemului imunitar prin manipularea unei enzime numite ERAP1. În aceste condiții, celulele T – principalele „arme” ale sistemului imunitar – nu mai recunosc și nu mai atacă eficient cancerul. Le face din nou vizibile pentru sistemul imunitar Noul medicament acționează tocmai asupra acestui mecanism. Cercetătorii spun că GRWD5769 elimină ceea ce au numit o „manta de invizibilitate” a celulelor tumorale, făcându-le din nou vizibile pentru sistemul imunitar și permițând imunoterapiei să le distrugă. „Pentru un medicament administrat sub formă de tabletă, acest lucru este foarte impresionant. Este încă devreme și avem nevoie de studii suplimentare, dar vorbim despre un mecanism complet nou, care pare să ajute în mod clar imunoterapia să funcționeze mai eficient”, a declarat profesorul Fiona Thistlethwaite, investigator principal al studiului și medic oncolog la Christie NHS Foundation Trust din Manchester. Poate fi administrat acasă Un alt avantaj al tratamentului este că poate fi administrat acasă, sub formă de comprimate. Medicamentul a fost dezvoltat de compania britanică Greywolf Therapeutics, cu sediul în Oxford, iar cercetătorii pregătesc deja studii clinice mai ample pentru a confirma rezultatele obținute până acum. Deși se află încă într-o etapă timpurie de dezvoltare, noul tratament oferă speranțe pentru pacienții la care imunoterapia și-a pierdut eficiența, una dintre cele mai mari provocări ale oncologiei moderne.
Descoperire în fertilizarea in vitro. Imagini de înaltă rezoluție cu embrioni umani oferă noi indicii despre eșecurile timpurii în FIV
Studiul, coordonat de o echipă de la Universitatea Tsinghua din Beijing și publicat în revista științifică Cell, a analizat comportamentul celular al embrionilor umani și de maimuță în stadiile incipiente ale dezvoltării, scrie Xinhua. Cercetarea vine în contextul în care peste jumătate dintre ovulele fertilizate nu ajung la stadiul de blastocist, moment esențial pentru implantarea în uter în procedurile FIV. Pentru a investiga acest fenomen, oamenii de știință au dezvoltat un microscop inovator, denumit microscop cu fascicul de lumină cu vizualizare dublă, capabil să observe embrioni vii pentru perioade îndelungate fără a le afecta dezvoltarea. Această tehnologie a permis colectarea unor date detaliate despre peste 2.000 de diviziuni celulare din peste 150 de embrioni. Problemele celulare identificate în fertilizarea in vitro și dezvoltarea embrionară Analiza realizată în cadrul studiului a arătat că peste 70% dintre embrionii care și-au oprit dezvoltarea prematur au prezentat anomalii în timpul celei de-a doua diviziuni celulare. Cercetătorii au identificat probleme în funcționarea „fusului mitotic”, structura responsabilă de distribuirea corectă a materialului genetic în timpul diviziunii celulare. În aceste cazuri, fusul mitotic avea o structură anormală, ceea ce a dus la erori în segregarea cromozomilor și, ulterior, la oprirea dezvoltării embrionare. De asemenea, studiul a evidențiat rolul esențial al centrozomilor, organite implicate în formarea fusului celular. Numărul incorect de centrozomi a fost asociat cu disfuncții în procesul de diviziune celulară. Fertilizarea in vitro și posibile aplicații clinice ale descoperirii Pornind de la aceste observații, cercetătorii au testat o intervenție experimentală prin administrarea unei doze reduse de medicament care influențează replicarea centrozomilor. Rezultatele au arătat o creștere semnificativă a proporției de embrioni cu centrozomi normali, de la 40% la 80%, fără efecte adverse asupra embrionilor deja normali. Autorii studiului susțin că aceste descoperiri ar putea avea aplicații importante în clinicile de fertilizare in vitro, contribuind la îmbunătățirea ratelor de succes ale procedurilor FIV. Totuși, cercetătorii subliniază că este nevoie de studii suplimentare înainte de aplicarea clinică pe scară largă. „În viitor, această descoperire ar putea fi utilizată pentru a preveni oprirea timpurie a dezvoltării embrionilor în clinicile de FIV”, a declarat Chun So, profesor-asistent la Universitatea Tsinghua. Echipa de cercetare intenționează să extindă utilizarea tehnologiilor de imagistică pentru a studia și etapele ulterioare ale dezvoltării embrionare, inclusiv după implantare, ceea ce ar putea deschide noi direcții în medicina reproductivă.
Cazul Eminescu: neglijență sau crimă de nebun? / Un martor-surpriză spune ce-a văzut, dar nimeni nu-l crede
Puține subiecte din cultura română au provocat atâtea controverse precum moartea lui Mihai Eminescu. Eminescu avea doar 39 de ani când, la 15 iunie 1889, a închis ochii pentru totdeauna și nici acum nu există răspunsuri clare la întrebări obiective. „De ce a murit Eminescu”? Aceasta e întrebarea care împarte, desparte și iar îi împarte deopotrivă pe istorici, medici, eminescologi. Documente și mărturii care susțin alte ipoteze Versiunea oficială și ce am învățat la școală: complicații ale unei boli nervoase. Literatura de specialitate mai adaugă: boală nervoasă agravată de sifilis și de probleme cardiace. Cu toate astea, documente și mărturii din ultimele decenii încearcă atestarea unei alte ipoteze: poetul ar fi murit în urma unei lovituri primite în ospiciul doctorului Șuțu din București. În volumul „Eminescu târziu. Trecerea”, cercetătorul Nicolae Georgescu reia documentele epocii și reconstruiește ultimele luni din viața poetului. Cartea nu oferă un verdict definitiv, dar arată cât de neclară și contradictorie este povestea morții lui Eminescu. Mărturia care a reaprins scandalul – fostul frizer al regelui și apropiat al poetului Una dintre cele mai tulburătoare relatări apare într-un articol publicat în ziarul „Universul”, în 1926. Martorul este Dumitru Cosmănescu, fost frizer al regelui și apropiat al poetului, care susține că l-a îngrijit pe Eminescu în sanatoriul doctorului Alexandru Șuțu. Potrivit acestuia, în după-amiaza zilei morții, Eminescu i-ar fi propus să iasă la plimbare prin grădina ospiciului și să cânte împreună „Deșteaptă-te, române!”. În timpul plimbării, un alt pacient l-ar fi lovit pe poet din spate cu o cărămidă în zona capului. „Eminescu, lovit după ureche, a căzut jos cu osul capului sfărâmat”, a povestit Cosmănescu. Martorul susține că poetul i-ar fi spus: „Dumitrache, adu repede doctorul că mă prăpădesc… Asta m-a omorât!”. La scurt timp după incident, Eminescu ar fi murit. Relatarea a fost considerată mult timp exagerată sau neverosimilă. Totuși, Nicolae Georgescu arată că ea coincide cu alte mărturii din epocă, inclusiv cu scrisoarea surorii poetului, Harieta Eminovici, care afirma că moartea fratelui său „a fost cauzată prin spargerea capului ce i-a făcut-o un nebun”. Versiunea oficială: boală și stop cardiac În 1931, medicul V. Vineș, care îl tratase pe Eminescu la Institutul Caritatea, a publicat în revista „România medicală” o explicație complet diferită. Potrivit lui, poetul suferea de o boală psihică severă și de o afecțiune cardiacă mai veche. Doctorul descrie un Eminescu dezorientat, slăbit fizic, cu tulburări neurologice și psihice. El susține că poetul fusese lovit accidental cu o piatră de un alt pacient, dar rana ar fi fost superficială și s-ar fi vindecat rapid. Problema ar fi apărut ulterior, când Eminescu și-ar fi infectat singur pansamentul, provocând un erizipel – o infecție gravă a pielii. Potrivit medicului, această complicație, combinată cu boala cardiacă de care suferea deja, ar fi dus la moartea poetului prin sincopă cardiacă. Această versiune a fost preluată ulterior de George Călinescu și a devenit, practic, explicația oficială a morții lui Eminescu pentru mare parte a secolului XX. A avut Eminescu sifilis? O altă controversă privește diagnosticul de sifilis, repetat ani la rând în biografiile poetului. Nicolae Georgescu arată însă că multe dintre presupusele dovezi sunt indirecte și interpretate forțat. În plus, tratamentul cu mercur administrat poetului – standard pentru sifilis în epocă – i-ar fi putut agrava starea generală. Mai mulți cercetători moderni au pus sub semnul întrebării diagnosticul de sifilis, considerând că simptomele lui Eminescu ar putea indica alte afecțiuni neurologice sau efectele intoxicației cu mercur. Nicolae Georgescu nu afirmă direct că Eminescu a fost asasinat, dar sugerează că varianta unei lovituri mortale nu poate fi eliminată complet. El vorbește despre posibilitatea unei „a doua agresiuni” asupra poetului și despre încercarea medicilor de a evita un scandal public care ar fi compromis imaginea ospiciului. Autorul atrage atenția și asupra condițiilor din azilele psihiatrice ale vremii, unde pacienții violenți și cei liniștiți erau ținuți împreună, fără supraveghere adecvată. „Nu e vina stabilimentului că ținea laolaltă nebuni cuminți și furioși – ci a celor care l-au adus pe Eminescu aici”, notează Georgescu. Un mister care nu s-a închis nici azi La mai bine de 130 de ani de la moartea poetului, cazul Eminescu rămâne deschis interpretărilor. Unele documente indică o moarte naturală, provocată de boală și complicații medicale. Altele sugerează o moarte violentă, ascunsă sub explicații convenabile. Cert este că ultimele luni din viața lui Eminescu au fost marcate de izolare, suferință și tratamente discutabile. Iar imaginea poetului genial, internat într-un ospiciu și mort în condiții neclare, continuă să provoace emoție și controverse peste tot în societatea românească.
Arnold Schwarzenegger filmează aproape de România. Starul de la Hollywood a ajuns în Budapesta pentru noul său film
În timpul pauzelor dintre filmări, fostul campion de culturism și actorul în vârstă de 78 de ani profită de timpul liber pentru a explora capitala Ungariei pe bicicletă, atrăgând atenția localnicilor și a turiștilor, scrie hirado.hu. Arnold Schwarzenegger a ales din nou Ungaria pentru unul dintre proiectele sale cinematografice. Actorul se află în Budapesta pentru filmările lungmetrajului „The Kelly’s”, o producție care îi aduce împreună pe platourile de filmare pe Schwarzenegger și Liam Hemsworth. Nu este pentru prima dată când starul hollywoodian lucrează în Ungaria. De-a lungul anilor, Budapesta a devenit una dintre locațiile preferate pentru numeroase producții internaționale, iar Schwarzenegger a revenit în repetate rânduri în capitala ungară pentru diferite proiecte cinematografice. Prezența actorului atât de aproape de România a stârnit interesul fanilor din regiune, mai ales că Budapesta se află la doar câteva ore de mers cu mașina de granița românească. Surprins pe bicicletă prin Budapesta În ciuda programului încărcat impus de filmări, Arnold Schwarzenegger continuă să își respecte rutina de fitness. Actorul a fost observat în mai multe zone ale Budapestei, inclusiv pe strada Márvány și în centrul orașului, unde s-a deplasat pe bicicleta sa caracteristică. Cea mai recentă apariție a avut loc în fața Bazilicii Sfântul Ștefan, unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din capitala Ungariei. Schwarzenegger a publicat chiar el o fotografie pe rețelele sociale, în care apare zâmbind pe bicicletă în fața impresionantului monument. Alături de imagine, actorul a transmis și un mesaj care reflectă filosofia sa de viață: „Arnold în Budapesta! Oriunde te-ai afla în lume, menținerea formei fizice este întotdeauna prima prioritate!”. Schwarzenegger continuă să promoveze un stil de viață activ La 78 de ani, Arnold Schwarzenegger rămâne unul dintre cei mai cunoscuți promotori ai sportului și ai unui stil de viață sănătos. Fostul guvernator al Californiei demonstrează că exercițiile fizice și disciplina pot fi integrate chiar și într-un program aglomerat de filmări. Imaginile distribuite din Budapesta au fost apreciate de mii de fani din întreaga lume, care au remarcat energia și forma fizică de invidiat a actorului. De altfel, Schwarzenegger continuă să inspire milioane de oameni prin mesajele sale despre sănătate, mișcare și perseverență. În timp ce filmările pentru „The Kelly’s” continuă în Ungaria, actorul profită de fiecare ocazie pentru a descoperi orașul pe două roți, transformând fiecare apariție publică într-un nou motiv de entuziasm pentru admiratorii săi.
Cenușăreasa transformă scena Bucharest Opera Festival în magie pură
Publicul Bucharest Opera Festival este invitat să pășească într-un univers în care umilința se transformă în speranță, iar fragilitatea devine forță. Povestea bine-cunoscută a fetei condamnate la marginalizare și ridicată apoi spre lumină capătă în versiunea lui Rossini o energie aparte: umor, virtuozitate muzicală și un ritm scenic ce pulsează constant între emoție și exuberanță. Unele povești nu se demodează niciodată, iar „Cenușăreasa” este una dintre ele. Poate pentru că vorbește despre ceva profund uman: dorința de a fi văzut, recunoscut și iubit într-o lume care pare adeseori nedreaptă. În spatele decorurilor elegante și al muzicii strălucitoare se ascunde o întrebare care traversează generațiile: cât de mult poate să schimbe răbdarea destinul? Rossini transformă această poveste într-o adevărată explozie de vitalitate muzicală. Ariile spectaculoase, ansamblurile de mare precizie și rafinamentul comic specific compozitorului italian creează un mecanism scenic ce funcționează cu o energie aproape contagioasă. Pentru spectator, experiența este o intrare într-o lume suspendată între vis și realitate. Prezența Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” din Galați în cadrul festivalului adaugă și o importantă dimensiune artistică națională acestei seri. Participarea instituțiilor lirice din diferite orașe ale României transformă Bucharest Opera Festival într-un spațiu al întâlnirii între stiluri, sensibilități și interpretări distincte, iar „Cenușăreasa” este unul dintre acele momente care rămân în memoria publicului. Pentru mulți spectatori, aceasta poate deveni seara în care redescoperă de ce opera are încă puterea de a emoționa profund. În această perioadă dominată de viteza imaginilor și de consumul instantaneu, există o formă aparte de magie în a sta într-o sală și a privi cum muzica, teatrul și emoția umană construiesc împreună o poveste vie. „Cenușăreasa” are toate ingredientele unui astfel de moment rar: muzica ce ridică emoția până la intensitate maximă, personaje care vorbesc despre fragilitate și speranță, dar și sentimentul acela greu de explicat, că, pentru câteva ore, lumea poate redeveni un loc în care binele încă are puterea să triumfe. Luni, 15 iunie, de la ora 19:00, scena Bucharest Opera Festival invită publicul la o întâlnire cu farmecul unei povești care refuză să îmbătrânească, pentru că, uneori, tot ceea ce trebuie pentru a redescoperi emoția autentică este o singură seară și o poveste spusă magistral.
Parastas pentru Mihai Eminescu, oficiat de un sobor de preoți în cimitirul Bellu
Un sobor de preoți din Arhiepiscopia Bucureștilor a oficiat slujba parastasului pentru Mihai Eminescu, luni, 15 iunie, la mormântul poetului din Cimitirul Bellu, cu ocazia împlinirii a 137 de ani de la trecerea sa la Domnul, potrivit basilica.ro. La slujba de pomenire au participat admiratori ai poetului, oameni de cultură, reprezentanți ai Bisericii și bucureșteni veniți să depună flori la mormântul autorului „Luceafărului”. Rugăciuni pentru Eminescu Preoții au rostit rugăciuni pentru odihna sufletului poetului național și au amintit importanța operei sale pentru cultura și identitatea românească. Mihai Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la vârsta de 39 de ani și este considerat cel mai important poet al literaturii române. Opera sa a influențat decisiv limba și cultura română modernă, iar poemele, articolele și manuscrisele sale continuă să fie studiate și astăzi. Ceremonii religioase și manifestări comemorative În fiecare an, la data morții poetului, la mormântul său din Cimitirul Bellu au loc ceremonii religioase și manifestări comemorative organizate de instituții culturale și religioase. Mormântul lui Eminescu, aflat în apropierea Teiului Sfânt din Cimitirul Bellu, rămâne unul dintre cele mai vizitate locuri memoriale din București. ’’Tu n-ai murit, pentru că eu sunt trupul tău care vorbește cu vorbele tale’’ (Nichita Stănescu despre Eminescu)
Un test de salivă ar putea detecta lipsa acută de somn / Metoda ar putea fi folosită inclusiv în anchete rutiere
Un grup de cercetători din Elveția a identificat o „amprentă metabolică” a privării acute de somn, care poate fi detectată din salivă cu ajutorul inteligenței artificiale. Studiul deschide posibilitatea apariției unor teste rapide care să arate dacă o persoană nu a dormit deloc o noapte întreagă. Studiul, publicat în revista științifică Journal of Proteome Research, a analizat probe de salivă de la 20 de bărbați tineri și sănătoși, în trei situații diferite: după o noapte complet nedormită, după patru nopți cu doar șase ore de somn, după un program normal de opt ore de somn. O singură noapte de privare de somn lasă o semnătură distinctă în salivă Cercetătorii au folosit metode avansate de analiză chimică și algoritmi de machine learning pentru a căuta modificări metabolice produse de lipsa somnului. Ei au descoperit că o singură noapte de privare totală de somn lasă o „semnătură” biologică distinctă în salivă. Potrivit autorilor, sistemul a reușit să identifice corect persoanele private de somn folosind doar 10-12 markeri moleculari. Cele mai precise rezultate au fost obținute dimineața și la prânz. Reducerea moderată a somnului nu a produs modificări detectabile În schimb, reducerea moderată a somnului – patru nopți consecutive cu șase ore de somn – nu a produs modificări suficient de clare pentru a putea fi detectate în mod fiabil. Autorii spun că un astfel de test ar putea avea aplicații în: siguranța rutieră, medicina muncii, domeniul clinic, anchetele medico-legale. În prezent, în multe țări nu există metode obiective pentru a demonstra dacă un șofer era sever privat de somn în momentul unui accident, iar anchetatorii se bazează în mare parte pe declarații și reconstituiri. Testul trebuie, însă, validat pe eșantioane mai mari de populație Cercetătorii dau exemplul statului american New Jersey, unde „Maggie’s Law” permite urmărirea penală a șoferilor care au stat trezi mai mult de 24 de ore înaintea unui accident mortal. Totuși, autorii avertizează că metoda este încă experimentală. Studiul a inclus doar bărbați tineri și sănătoși, iar testele trebuie validate pe grupuri mai mari și mai diverse, inclusiv femei, persoane care lucrează în ture sau oameni care folosesc medicamente ori stimulente. „Aceste modele sunt concepute pentru a identifica starea de privare de somn, nu neapărat gradul de afectare al unei persoane”, notează cercetătorii.
Mormântul pe care nimeni nu îndrăznește să-l deschidă de peste 2.000 de ani. Ce se ascunde în interiorul mausoleului primului împărat al Chinei
Arheologii știu exact unde se află mormântul, însă până astăzi nu au intrat niciodată în camera funerară principală. Motivul este simplu: tehnologia actuală nu poate garanta că vestigiile din interior vor fi protejate, transmite Il Post. Un mausoleu uriaș ascuns sub un deal artificial Mormântul se află la aproximativ 30 de kilometri de orașul Xi’an și face parte dintr-un complex funerar impresionant construit între anii 246 î.Hr. și 208 î.Hr. În centrul complexului se află un tumul în formă de piramidă, care inițial depășea 100 de metri înălțime. Astăzi este acoperit de vegetație, dar dimensiunile sale continuă să impresioneze. Baza construcției este mai mare decât cea a unor monumente celebre ale Antichității, inclusiv Marea Piramidă de la Gizeh. Armata de teracotă de lângă Xi’an, 8.000 de statui de războinici din lut îngropate pentru a păzi mormântul primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang. Sursa foto: X În jurul mormântului au fost descoperite numeroase camere subterane și artefacte, inclusiv celebra „armată de teracotă”, formată din mii de soldați, cai și care de luptă realizate în mărime naturală. De ce nu este deschis mormântul Experiențele din trecut îi fac pe specialiști extrem de atenți. Când armata de teracotă a fost descoperită accidental în 1974, multe dintre statuile colorate și-au pierdut pigmenții originali în doar câteva minute după contactul cu aerul și lumina. Un alt exemplu este mormântul împăratului Wanli, excavat în anii 1950. Din cauza tehnologiilor insuficient dezvoltate la acea vreme, numeroase obiecte valoroase au fost deteriorate sau pierdute definitiv. După acel episod, China a adoptat o abordare mult mai prudentă față de marile morminte imperiale. Legenda râurilor de mercur Una dintre cele mai fascinante teorii despre interiorul mausoleului provine din scrierile istoricului Sima Qian, care a trăit la aproximativ un secol după moartea împăratului. Potrivit acestuia, constructorii ar fi creat o replică în miniatură a imperiului lui Qin Shi Huang. Mările și râurile ar fi fost reprezentate cu mercur lichid, iar tavanul ar fi ilustrat cerul, în timp ce podeaua reproducea teritoriile imperiului. Qin Shi Huang a fost primul împărat al Chinei și a fondat dinastia Qin. Sursa foto: X Deși relatarea este veche de peste 2.000 de ani, cercetările moderne au identificat concentrații neobișnuit de ridicate de mercur în solul din jurul tumulului, oferind un posibil indiciu că povestea ar putea avea un sâmbure de adevăr. Dacă în interior există într-adevăr cantități mari de mercur, deschiderea mormântului ar putea reprezenta un risc atât pentru artefacte, cât și pentru cercetători. Posibile capcane și comori neatinse Textele antice susțin că mormântul ar conține copii ale palatelor imperiale, turnuri, funcționari reprezentați în miniatură, obiecte rare și comori de o valoare istorică incalculabilă. Aceleași surse menționează existența unor mecanisme și capcane menite să împiedice accesul intrușilor. Nu există însă dovezi directe care să confirme aceste informații. Pentru moment, autoritățile chineze și comunitatea științifică preferă să aștepte dezvoltarea unor tehnologii mai avansate înainte de a lua în calcul deschiderea mormântului. La peste 2.200 de ani de la moartea lui Qin Shi Huang, camera funerară a primului împărat al Chinei rămâne unul dintre cele mai mari mistere ale lumii antice. Arheologii cred că interiorul ar putea conține informații capabile să schimbe înțelegerea istoriei Chinei, însă deocamdată preferă să păstreze secretul intact decât să riște distrugerea unor comori care au supraviețuit timp de două milenii.
Cinci moduri prin care îți poți păcăli simțurile ca să mănânci mai sănătos
Deși avem impresia că alegem în mod rațional ce mâncăm, în realitate simțurile noastre influențează constant cât și ce consumăm. Vederea, auzul, mirosul și chiar textura alimentelor pot schimba deciziile noastre fără să ne dăm seama, iar cercetările demonstrează mereu că aceste mecanisme pot fi folosite în avantajul nostru pentru a mânca mai sănătos, potrivit BBC. Specialiștii explică faptul că experiența gustului nu se reduce doar la gură, ci implică întregul corp și modul în care creierul interpretează informațiile senzoriale. „Cu toții credem că gustăm în gură. Se pare că de acolo vine aroma, dar sunt implicate toate celelalte simțuri”, spune Charles Spence, psiholog în științe alimentare la Universitatea din Oxford. Înainte să gustăm efectiv un aliment, creierul face deja dinainte presupuneri bazate pe aspect, miros, sunet sau chiar context. Acest proces, care de cele mai multe ori se întâmplă inconștient, influențează nu doar plăcerea mesei, ci și cantitatea consumată. Oamenii sunt departe de a fi niște mâncători raționali, pentru că simțurile ne pot influența cu ușurință alegerile în ceea ce privește hrana pe care o alegem. Însă cercetările arată din ce în ce mai mult că putem folosi această înțelegere pentru a ne manipula simțurile, îndemnându-ne să mâncăm mai sănătos în acest proces. 1. Atenție la ambalaj și culori Un prim factor important pentru a evolua în acest proces este felul în care arată produsele. Culoarea ambalajului, designul și modul în care este prezentată mâncarea influențează percepția asupra sănătății și gustului. Produsele maro, verzi și albe tind să fie considerate mai sănătoase, în timp ce obiectele roșii, galbene și violete sau chiar „strălucitoare” tind să fie mai asociate cu ingrediente delicioase, care inflamează organismul. „De asemenea, evaluăm proprietățile alimentare pentru sănătate în funcție de culoarea ambalajului”, spune Betina Piqueras-Fiszman, profesor asociat la Universitatea Wageningen. Pentru a reduce tentațiile, specialiștii recomandă păstrarea dulciurilor în recipiente opace, astfel încât stimulii vizuali să nu încurajeze consumul neplanificat. 2. Unde sunt plasate alimentele contează Locul din magazin unde sunt puse produsele influențează, mai mult decât ne așteptăm, deciziile de cumpărare. Articolele aflate la nivelul ochilor sau lângă casele de marcat sunt cumpărate mai des, din obișnuință și comoditate. Acest fenomen este cunoscut drept tendința de a alege varianta cu cel mai mic efort, iar comercianții îl folosesc frecvent. În unele țări au fost introduse reguli pentru a limita plasarea alimentelor nesănătoase în zonele de impuls. Anglia este un astfel de exemplu. Țara a interzis alimentele bogate în grăsimi, sare și zahăr (HFSS) în apropierea caselor de marcat. 3. Vasele și tacâmurile influențează sațietatea Nu doar ochii și urechile influențează experiența noastră culinară. Și modul în care mâncarea este servită contează. Când deserturile sunt servite pe farfurii rotunde albe, acestea sunt adesea evaluate ca având un gust mai dulce în comparație cu exact aceeași mâncare servită pe o farfurie neagră, unghiulară. Un efect similar apare și în cazul formelor de ambalaj. Oamenii preferă ambalajele rotunjite în locul celor unghiulare. Totodată, cât de greu este bolul din care mâncăm ar putea afecta cât de sătui ne simțim după o masă. Un studiu a constatat că cei care mâncau credeau că ar fi mai sătui atunci când mănâncă dintr-un recipient mai greu înainte de a gusta mâncarea. „Când oamenii au mâncat doar o lingură din produs, au fost imediat păcăliți să perceapă că vor fi mai sătui”, spune Piqueras-Fiszman. Tacâmurile mai grele au un alt efect pozitiv asupra modului în care percepem gustul mâncării, unii clienți simțindu-se mai satisfăcuți de o masă atunci când tacâmurile aveau mai multă greutate, potrivit unui studiu. 4. Aspectul farfuriei schimbă percepția gustului Poate deloc surprinzător, modul în care mâncarea este prezentată în farfurii noastre afectează, de asemenea, cât de mult ne așteptăm să savurăm masa. Acest factor poate face ca mâncarea cu conținut scăzut de calorii să fie mai atrăgătoare. În cadrul unui studiu a fost aranjată salata astfel încât să arate ca o pictură de Kandinsky, ceea ce i-a determinat pe participanți să evalueze mâncarea ca fiind mai gustoasă. Ei chiar au plătit mai mult pentru exact aceleași ingrediente datorită modului în care au fost prezentate. 5. Sunetul influențează ritmul mesei Muzica și sunetele din jurul mesei pot modifica ritmul în care mâncăm, ceea ce influențează în mare măsură nivelul de absorbție pe care îl avem. Muzica lentă duce la mese mai lungi și, implicit, la un consum mai mic de calorii. De asemenea, anumite frecvențe muzicale pot influența percepția gustului, făcând alimentele să pară mai dulci sau mai amare. Evitarea distragerilor, cum ar fi telefonul sau televizorul, contribuie și ea la un consum mai controlat.
Pisicile care ies afară transmit boli. Studiu: Riscul de infecții pentru oameni este de până la cinci ori mai mare
Potrivit cercetării publicate recent și citate de Science Alert, pisicile care ies afară au de trei până la cinci ori mai multe șanse să fie purtătoare de agenți patogeni zoonotici comparativ cu cele care trăiesc exclusiv în interior. Agenții patogeni zoonotici sunt microorganisme care pot infecta atât animalele, cât și oamenii. Pisicile care ies afară transmit boli prin contactul cu fauna sălbatică Autorii studiului au analizat date din peste 400 de cercetări și au identificat aproape 100 de agenți patogeni zoonotici care pot fi întâlniți la pisici. Printre aceștia se numără rabia, Salmonella, viermii intestinali și parazitul Toxoplasma gondii. Specialiștii susțin că pisicile care se plimbă liber intră frecvent în contact cu rozătoare, păsări, lilieci și alte animale sălbatice care pot transporta boli. În multe cazuri, proprietarii nu sunt conștienți de numărul real de animale vânate de pisicile lor. Cercetătorii estimează că stăpânii subestimează activitatea de vânătoare a felinelor cu aproximativ 80%, ceea ce înseamnă că numeroase interacțiuni cu potențiali purtători de boli rămân neobservate. Pisicile care ies afară transmit boli și prin contaminarea mediului Un alt risc evidențiat de studiu este reprezentat de excrementele lăsate de pisici în grădini, parcuri și locuri de joacă. Acestea pot conține ouă de paraziți care rezistă în sol și apă luni sau chiar ani. Potrivit unei estimări citate de cercetători, pisicile cu acces liber în exterior pot produce peste 60 de tone de fecale anual la fiecare 10.000 de gospodării. În funcție de parazit, acestea pot conține sute de mii de ouă capabile să infecteze oameni și alte animale. Cum pot fi reduse riscurile Experții recomandă limitarea accesului nesupravegheat în exterior ca măsură principală de prevenție. Soluțiile includ spații special amenajate pentru pisici, plimbările în lesă sau supravegherea directă în timpul activităților desfășurate afară. Medicii veterinari subliniază că vaccinarea și deparazitarea rămân esențiale, însă acestea nu oferă protecție împotriva tuturor agenților patogeni întâlniți în mediul exterior. Autorii studiului concluzionează că protejarea sănătății publice, a biodiversității și a bunăstării animalelor poate fi realizată printr-o gestionare mai atentă a modului în care pisicile domestice au acces la exterior. Potrivit cercetătorilor, pisicile crescute exclusiv în interior sau cele care beneficiază de acces controlat la exterior pot avea o viață mai lungă, mai sigură și la fel de sănătoasă.