Inimile noastre nu mai pot aștepta. Pacienții cu o boală cardiacă rară cer compensarea singurului tratament din lume care-i poate ajuta
Într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Sănătății, Cseke Attila, asociația CardioGen – care reunește pacienți cu boli cardiovasculare genetice și familiile acestora – solicită includerea mavacamtenului (Camzyos) pe lista medicamentelor compensate. Organizația descrie dificultățile cu care se confruntă persoanele diagnosticate cu această boală cardiacă și avertizează că întârzierea deciziei privind compensarea tratamentului poate avea consecințe grave. Singurul tratament care acționează asupra bolii „Solicităm de urgență includerea necondiționată a MAVACAMTEN pe lista de medicamente compensate”, se arată în scrisoarea deschisă. Tratamentul, comercializat sub numele Camzyos, este destinat pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică obstructivă, fiind „primul și singurul tratament din lume care acționează direct pe cauza bolii”. „Vă scriem în numele a sute de români care trăiesc zilnic cu o boală care le fură respirația, puterea și speranța: cardiomiopatia hipertrofică obstructivă”, au ransmis reprezentanții asociației. Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă este o afecțiune genetică în care mușchiul inimii se îngroașă anormal, îngreunând circulația sângelui și provocând simptome precum dificultăți de respirație, oboseală accentuată, amețeli sau dureri în piept. Fără acces la un tratament compensat Potrivit asociației, pacienții din România nu au acces în prezent la un tratament compensat care să acționeze direct asupra cauzei bolii. „În România anului 2026, acești pacienți nu au la dispoziție niciun medicament compensat care să trateze cauza bolii. Iar tratamentele vechi funcționează doar parțial”, susțin reprezentanții CardioGen. Alternativă la intervenția pe cord deschis Organizația i-a explicat ministrului că pentru o parte dintre pacienți, singura opțiune rămasă este intervenția chirurgicală pe cord deschis, o procedură complexă care nu este accesibilă tuturor celor care au nevoie de ea. Reprezentanții pacienților susțin că tratamentul a redus semnificativ necesitatea intervențiilor chirurgicale și a îmbunătățit calitatea vieții persoanelor care îl primesc: „Pentru 8 din 10 pacienți, nevoia de operație pe cord dispare complet și aproape jumătate dintre pacienți devin complet asimptomatici și revin la o viață normală”. Disponibil în prezent doar prin donații Prin intermediul unui program temporar de donații, peste 205 pacienți români primesc deja acest tratament din aprilie 2025, însă acesta se apropie de final. „Există o speranță, dar este blocată în sertare”, afirmă autorii scrisorii, care avertizează că încetarea programului ar putea lăsa fără tratament sute de persoane. „Ce se va întâmpla cu ei atunci? Ce se întâmplă cu ceilalți pacienți care nu au prins un loc? O donație nu poate înlocui dreptul la viață”, mai transmite organizația. CardioGen: „Aveți viețile noastre în mâini” CardioGen a anunțat că a transmis miercuri o solicitare oficială Ministerului Sănătății și Agenției Naționale a Medicamentului pentru includerea necondiționată a mavacamtenului pe lista medicamentelor compensate. „Fiecare lună de întârziere nu este o simplă procedură administrativă. Fiecare lună înseamnă inimi care se deteriorează ireversibil”, se arată în apelul adresat autorităților. „Domnule Ministru Cseke Attila, aveți datele, aveți ghidurile medicale, aveți viețile noastre în mâini. Tot ce lipsește este decizia dumneavoastră”, i-au transmis ministrului Sănătății reprezentanții asociației.
Moment istoric: Marele vis al lui Gaudi, Sagrada Familia, binecuvântat de Papa Leon – VIDEO
Papa Leon al XIV-lea a sosit la Sagrada Familia și s-a rugat la mormântul lui Antoni Gaudí, arhitectul Sagrada Familia, de la a cărui moarte se împlinesc, miercuri, 100 de ani. Autoritățile au intrat în catedrală în timp ce Papa s-a îndreaptat spre sacristie pentru a îmbrăca hainele sfinte și a face pregătirile liturgice. Sagrada Familia are două sacristii Gaudí a plasat două sacristii în capul Sagrada Familia, dintre care doar una a fost construită, și le-a conectat la claustru. Pe baza instrucțiunilor arhitectului și a modelului original din ipsos, au fost efectuate studiile necesare pentru a finaliza construcția unde Papa s-a pregătit cu câteva minute înainte de Liturghie. Un moment de neuitat este că la Liturghie vor participa 600 de cântăreți distribuiți printre corurile proiectate de Gaudí, care a aranjat vocalul în jurul templului, la o înălțime mare, între 15 și 20 de metri deasupra solului. Această dispunere elevată și bolțile hiperbolice acționează ca un difuzor natural, învăluind credincioșii într-un sunet coral omnidirecțional, scrie El Diario Vasco. Regele și Regina Spaniei participă la slujbă Regele Felipe al VI-lea și Regina Letizia ai Spaniei participă la eveniment. Când au ajuns, cei doi au salutat autoritățile deja prezente. Prim-ministrul, Pedro Sánchez, și soția sa, Begoña Gómez, au ajuns la Sagrada Familia împreună cu președintele Guvernului Cataloniei, Salvador Illa, președintele Congresului Deputaților, Francina Armengol, președintele Consiliului de Construcție al Templului Ispășitor al Sagrada Familia, Esteve Camps, și primarul Barcelonei, Jaume Collboni.
Pontaj electronic pentru personalul medical din spitalele publice. Ce prevede noul proiect de lege
Proiectul prevede instalarea unor sisteme de pontaj electronic care să înregistreze ora de începere și de finalizare a programului, timpul efectiv lucrat și să permită verificarea prezenței personalului. Toate spitalele publice vor trebui să implementeze aceste sisteme, iar managerii unităților vor răspunde de funcționarea și mentenanța lor. Proiectul definește sistemul electronic de evidență a prezenței ca fiind „un ansamblu de echipamente și aplicații informatice care permit identificarea unică a persoanei și înregistrarea automată a momentelor de intrare și ieșire”. Datele vor putea fi consultate de autoritățile de control și de organismele de audit. De ce ar fi necesare măsurile Politicienii susțin că măsura este necesară deoarece au fost semnalate în repetate rânduri situații în care angajații din sistemul public de sănătate nu respectă integral programul de lucru pentru care sunt remunerați. „În spațiul public au fost semnalate, în mod repetat, situații în care personal medical angajat în unități sanitare publice nu respectă programul de lucru stabilit prin contractul individual de muncă, desfășurând concomitent activități în unități sanitare private”, spun parlamentarii. Potrivit acestora, astfel de comportamente afectează accesul pacienților la serviciile medicale. „Aceste practici generează consecințe negative semnificative: afectarea accesului pacienților la servicii medicale în cadrul sistemului public, diminuarea calității actului medical, utilizarea ineficientă a fondurilor publice alocate pentru salarizare și imposibilitatea autorităților de a verifica în mod obiectiv respectarea obligațiilor de serviciu”, au transmis inițiatorii. Cum ar trebui să funcționeze sistemul Sistemele electronice de care vorbește proiectul ar trebui să permită identificarea unică a fiecărui angajat și înregistrarea automată a momentelor de intrare și ieșire. Spitalele trebuie să păstreze jurnalele de acces timp de cel puțin 12 luni. În plus, proiectul stabilește că evidența electronică a prezenței va fi verificată anual printr-un audit tehnic și funcțional, iar rezultatele vor fi transmise Ministerului Sănătății. Inițiatorii susțin că, în lipsa unui mecanism standardizat de monitorizare, verificarea respectării programului de lucru este aproape imposibilă. „În prezent, legislația nu prevede un mecanism standardizat și obligatoriu de monitorizare electronică a prezenței personalului medico-sanitar. În lipsa unui astfel de sistem, verificarea respectării programului de lucru este dificilă, iar capacitatea managerială și de control a autorităților este limitată”, au explicat parlamentarii. Amenzi pentru spitale și manageri Dacă vor fi aprobate, noile reguli privind evidența electronică a prezenței vor aduce amenzi consistente pentru unitățile medicale și managerii care nu le respectă. Spitalele publice care nu instalează ori nu pun în funcțiune sistemele de evidență riscă amenzi cuprinse între 30.000 și 60.000 de lei. În același timp, managerii pot fi sancționați cu amenzi între 20.000 și 40.000 de lei pentru neutilizarea sau utilizarea formală a sistemului și cu amenzi între 10.000 și 20.000 de lei pentru refuzul furnizării datelor solicitate de autorități. În cazul în care obligațiile nu sunt îndeplinite nici după acordarea unui termen de remediere, amenzile suplimentare pot ajunge la 100.000 de lei pentru spitale.
A.REST 1989 Arhiva video a Securității. Probe și artefacte, expuse pentru prima dată în România
Potrivit anunțului dat de MNIR și Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), expoziția reconstituie universul cercetărilor penale ale Securității din 1989, anchetele și unitatea de arest, făcând publice, pentru prima oară, înregistrări operative audio-video din timpul interogatoriilor și din celule. Vor fi expuse și mijloace de probă din cadrul dosarelor penale de la acea vreme, dar și alte artefacte din arestul securității, pentru prima dată în România. Unul dintre acestea este tiparnița cu care grupul din jurul lui Petre Mihai Băcanu a tipărit ziarul clandestin „România”, confiscată de Securitate în noaptea de 24 ianuarie 1989, recuperată și adusă special în țară în 14 aprilie 2026, după mai bine de 27 de ani, cu ocazia acestei expoziții. Cu prilejul vernisajului va fi lansat și site-ul www.arestulsecuritatii.ro, care este gândit ca o platformă de studiu, care adună istorii, cazuri, documente, înregistrări audio-video operative și interviuri luate fostelor victime ale Securității. A.REST 1989 restituie publicului spațiul celulelor și al anchetelor, identitatea victimelor și practicile Direcției Cercetări Penale a Securității. Astfel, curioșii vor avea posibilitatea să cunoască mai mult despre influența Securității – poliția politică a PCR – exercitată prin intermediul mijloacelor directe, intruzive, folosite de ofițeri pentru supravegherea atentă a victimelor și controlul deplin al acțiunii penale. În lumea „justiției” Securității, reținuții sau arestații erau simpli prizonieri, captivi în labirintul operativ al construcției culpabilității. Pentru statul totalitar, vinovăția era un dat. Securitatea își izola victimele în secret, fără înștiințarea familiilor sau apropiaților, fără ca locul reținerii să fie cunoscut public. Mult timp, instituția secretului a protejat opresorii și imaginea edulcorată a autocrației, potrivit sursei citate. „Proiectul nostru nu înseamnă doar recuperarea unei istorii niciodată văzute sau auzite, ci și un avertisment, pentru o istorie care a fost mult timp negată, falsificată sau minimalizată de foștii ofițeri implicați, dar și relativizată, uitată sau distorsionată în strategiile de dezinformare și manipulare publică legate de comunismul târziu”, transmit organizatorii. Expoziția este deschisă până pe data de 20 septembrie 2026 și poate fi vizitată de miercuri până duminică în intervalul orar 10:00 – 18:00 (ultimul acces la 17:15). Expoziția este o colaborare între CNSAS și MNIR, în parteneriat cu MAI, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, alături de Serviciul de Telecomunicații Speciale.
Europa îl folosește de mii de ani, dar UE s-a trezit să-l interzică | Ofensivă fără precedent împotriva alimentelor și a florilor de canabis nepsihoactiv
Piața europeană a produselor pe bază de canabidiol (CBD) – de la fursecuri și ciocolată până la ceaiuri și uleiuri alimentare – se confruntă cu un nou val de restricții, după ce mai multe state membre UE au început să înăsprească regulile privind comercializarea acestora, relatează Euractiv. Deși planta Cannabis sativa este cultivată legal în Uniunea Europeană și este apreciată pentru utilizările sale industriale, componenta derivată din flori, CBD-ul, continuă să provoace controverse politice și sanitare. Nu e considerat drog, dar trece la categoria „alimente noi”, după ce Europa l-a folosit timp de mii de ani Considerat nepsihoactiv, deoarece conține doar urme de THC – tetrahidrocanabidol – substanța responsabilă pentru efectele halucinogene ale canabisului – CBD-ul a devenit extrem de popular în ultimii ani. Produsele care îl conțin sunt promovate pentru efectele relaxante și presupusele beneficii terapeutice și sunt vândute atât online, cât și în magazine specializate din marile capitale europene. Totuși, autoritățile europene și naționale tratează în continuare sectorul cu prudență, comentează Euractiv. Deși Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis în 2020 că CBD-ul nu trebuie considerat drog narcotic, produsele alimentare care îl conțin intră sub incidența regulamentelor privind „alimentele noi” – o categorie care presupune proceduri lungi și costisitoare de autorizare. Franța a anunțat o interdicție strictă asupra produselor pe bază de CBD În practică însă, multe state au tolerat ani de zile existența unei piețe gri pentru produsele comestibile cu CBD. Situația s-a schimbat radical luna trecută, când Franța a anunțat o interdicție strictă asupra produselor alimentare cu CBD și a transmis că autoritățile vor începe controale și sancțiuni începând cu 15 mai. „Consumatorii sunt sfătuiți să nu cumpere sau să consume acest tip de produs, indiferent de sursă”, au transmis autoritățile franceze într-un comunicat oficial. Grecia interzice până și florile La scurt timp după decizia Parisului, Grecia a mers și mai departe și a interzis vânzarea florilor crude de canabis cu CBD, produse aflate de ani buni într-o zonă juridică ambiguă în Uniunea Europeană. Florile erau utilizate frecvent pentru preparate casnice precum ceaiurile sau produsele de patiserie. Italia introdusese restricții similare încă de anul trecut. Noile măsuri au creat panică în rândul cultivatorilor de cânepă și al comercianților din industrie, mai ales că Bruxelles-ul părea să meargă în direcția opusă. Cultivatorii de cânepă au aflat de restricții după ce au investit masiv Comisia Europeană a propus recent reguli mai flexibile pentru cultivarea cânepei în cadrul viitoarei Politici Agricole Comune după 2027. Jason Etcheverry, cultivator de cânepă (un canabis nepsihoactiv, n. red.) din sud-vestul Franței, spune că tocmai investise masiv într-o gamă de uleiuri alimentare cu CBD înainte de anunțarea restricțiilor. „Am făcut investiții majore în acest domeniu”, a declarat el pentru Euractiv. „Eram oarecum optimiști că autorizațiile pentru alimentele noi vor fi aprobate înaintea oricăror interdicții.” Fermierul a retras deja de pe piață uleiurile sale cu mușețel și roiniță și încearcă acum să transforme întreaga producție în produse cosmetice, pentru a evita pierderi estimate la aproximativ 180.000 de euro. Cânepa e consumată de mii de ani în Europa, dar UE se trezește s-o interzică Industria franceză a CBD-ului pregătește deja o ofensivă juridică împotriva deciziei guvernului de la Paris. Organizația Uniunea Profesioniștilor CBD acuză autoritățile că folosesc legislația europeană drept „armă politică”. Președintele organizației, Paul Maclean, contestă inclusiv clasificarea CBD-ului drept „aliment nou”. „Cânepa este consumată ca aliment în Europa de mii de ani”, a declarat acesta pentru Euractiv, invocând inclusiv existența unor rețete istorice pe bază de cânepă. În timp ce Bruxelles-ul încurajează cultivarea cânepei pentru utilizări industriale și agricole, statele membre par tot mai hotărâte să limiteze produsele destinate consumului uman. Rezultatul este o industrie prinsă între liberalizarea agricolă și restricțiile sanitare, într-o piață europeană unde regulile devin din ce în ce mai neclare.
Bacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi evaluarea competențelor la limba maternă. Cum se desfășoară probele și care sunt condițiile de promovare
Absolvenții de liceu susțin în zilele de 10 și 11 iunie proba de evaluare a competențelor lingvistice în limba maternă din cadrul examenului de Bacalaureat 2026. Potrivit calendarului stabilit de Ministerul Educației, după această etapă urmează evaluarea competențelor într-o limbă de circulație internațională și testarea competențelor digitale. Rolul acestor probe este să verifice competențele esențiale dobândite de elevi pe parcursul liceului, de la capacitatea de comunicare și exprimare până la folosirea tehnologiei și gestionarea informațiilor. Cum sunt structurate probele de competențe După proba A, dedicată evaluării competențelor de comunicare orală în limba română, candidații care au studiat într-o limbă a minorităților naționale susțin, în perioada 10-11 iunie, proba B. Aceasta se desfășoară după un model asemănător cu cel utilizat la limba română, însă conținutul este adaptat fiecărei limbi materne, precum maghiara sau germana. Elevii extrag un bilet cu anumite texte și cerințe, beneficiază de un timp de pregătire, după care susțin răspunsurile în fața comisiei de evaluare. Proba C se referă la competențele de comunicare într-o limbă de circulație internațională și include trei categorii. Candidații trebuie să demonstreze că înțeleg un mesaj audio, să rezolve cerințe pe baza unui text scris, iar apoi să susțină o probă orală, ce presupune prezentarea unui monolog, lectura unui text și participarea la un dialog cu evaluatorii. Ultima etapă este proba D, care are ca subiect competențele digitale. Examenul se desfășoară pe calculator și cuprinde în egală măsură întrebări teoretice, dar și aplicații practice. Sunt evaluate competențe precum redactarea documentelor, utilizarea foilor de calcul, navigarea pe internet și gestionarea corespondenței electronice. Candidații care dețin certificări recunoscute internațional, precum ECDL sau ICDL, pot beneficia de echivalarea acestei probe. Cine evaluează candidații Ministerul Educației precizează că fiecare candidat este evaluat de doi profesori: cadrul didactic care a predat disciplina respectivă la clasă și un alt profesor de specialitate desemnat de unitatea de învățământ. În situațiile în care nu există suficiente cadre didactice sau apar incompatibilități, comisiile pot fi completate cu profesori din alte școli. Cum sunt stabilite rezultatele La probele de comunicare orală în limba română, limba maternă și limba străină nu se acordă note și nici calificative de tip „admis” sau „respins”. Rezultatele la examene sunt desemnate prin niveluri de competență stabilite conform standardelor naționale și europene. Același sistem este aplicat și la proba de competențe digitale, unde elevii sunt încadrați într-un anumit nivel de performanță, fără a primi note. Condiții obligatorii pentru promovarea examenului Participarea la toate probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale este obligatorie pentru promovarea examenului de Bacalaureat 2026. Ministerul Educației precizează că elevii care refuză să răspundă sau să rezolve cerințele unei probe sunt considerați absenți la evaluarea respectivă. Pentru accesul în sălile de examen, candidații trebuie să prezinte un document de identitate valabil, fie cartea de identitate, fie pașaportul. Cei care participă la examen trebuie să țină cont de faptul că introducerea materialelor ajutătoare și a dispozitivelor electronice, inclusiv a telefoanelor mobile, este strict interzisă. Calendarul probelor de competențe 8-10 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A) 10-11 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (proba B) 11-12 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională (proba C) 15-17 iunie 2026 – Evaluarea competențelor digitale (proba D)
Noi studii arată că persoanele cu demență pot rămâne active și independente
Pacienții reclamă prejudecăți persistente și lipsa unor servicii adecvate de sprijin după diagnostic, relatează The Guardian. Critici la adresa stereotipurilor Mai mulți activiști care trăiesc cu demență afirmă că reacțiile celor din jur sunt adesea mai greu de gestionat decât boala în sine. Ei spun că multe persoane, inclusiv unii profesioniști din sănătate, consideră în mod greșit că diagnosticul marchează începutul unui declin rapid și inevitabil. Potrivit acestora, numeroși pacienți primesc puține recomandări privind menținerea unei vieți active și independente. „Oamenii încetează să te mai vadă ca persoană și văd doar demența”, a declarat Maxine Linnell, fost psihoterapeut din Marea Britanie, diagnosticată în urmă cu patru ani. Mai mult sprijin după diagnostic Activiștii cer acces mai bun la servicii medicale și sociale, inclusiv consiliere, terapie și programe de reabilitare cognitivă. Ei susțin că persoanele cu demență beneficiază rar de astfel de servicii, deși există dovezi că acestea pot ajuta la menținerea autonomiei și a calității vieții. Printre solicitări se numără și instruirea personalului medical cu implicarea pacienților, precum și crearea unor programe naționale dedicate persoanelor diagnosticate. Kate Swaffer, activistă din Australia și cercetătoare în domeniu, consideră că demența ar trebui abordată și ca o formă de dizabilitate dobândită, care necesită sprijin specializat. Viață activă după diagnostic Mai multe organizații de pacienți încearcă să combată ideea că persoanele cu demență nu mai pot învăța, lucra sau participa la activități comunitare. Unii dintre activiști continuă să fie implicați în cercetare, educație și campanii publice de informare. Ei susțin că menținerea activității intelectuale și sociale poate avea efecte benefice asupra stării generale și a capacității de adaptare. „Cum îi ajutăm pe oameni să trăiască cât mai bine, cât mai mult timp, cu cât mai multă autonomie și independență?”, a afirmat Swaffer. O boală asociată cu teamă și stigmatizare Demența este una dintre afecțiunile care provoacă cele mai mari temeri în rândul populației. Activiștii spun însă că imaginea publică a bolii este dominată aproape exclusiv de cazurile aflate în stadii avansate. Ei cer o prezentare mai echilibrată a realității, care să includă și experiențele persoanelor aflate în fazele incipiente ale bolii. Mesajul lor este că demența aduce provocări majore, dar nu înseamnă automat pierderea identității, a independenței sau a posibilității de a avea o viață activă și semnificativă.
FIV, între decizie medicală și acces responsabil la tratament (P)
Din fericire, în prezent, există soluții moderne de tratament pentru infertilitate. Important este ca partenerii să se adreseze din timp unui centru specializat, unde să aibă acces la consult, la investigațiile necesare stabilirii diagnosticului și a cauzei care provoacă infertilitate, dar și la toate metodele de tratament existente, precum și la o echipă medicală cu experiență. Tratamentul pentru infertilitate trebuie recomandat individualizat, în funcție de particularitățile fiecărui cuplu în parte, și numai după un stabilirea diagnosticului exact. Dacă în unele cazuri, stimularea ovariană sau inseminarea artificială sunt suficiente pentru obținerea sarcinii, în alte cazuri singura opțiune rămâne fertilizarea in vitro (FIV). Procedura de fertilizare in vitro este una complexă și implică recoltarea ovocitelor și fertilizarea lor în laborator, în vederea obținerii embrionilor. Ulterior, embrionii sunt implantați direct în uterul pacientei. Indicațiile pentru FIV sunt foarte bine stabilite. Primul pas îl constituie stabilirea cu exactitate a diagnosticului de infertilitate. Dacă sarcina nu apare în mod natural după un an de contact sexual neprotejat sau după șase luni, dacă partenera are peste 35 de ani, atunci este necesară o consultație de specialitate pentru evaluarea cuplului. Deoarece infertilitatea este o problemă de cuplu, este indicat ca ambii parteneri să fie evaluați medical. Cauzele infertilității pot fi atât de natură feminină, cât și masculină. În unele situații, infertilitatea poate fi și de cauză necunoscută, situație în care este recomandat inclusiv un consult genetic. Medicul specializat în reproducere umană asistată medical va recomanda o serie completă de analize pentru FIV, inclusiv testare AMH, și alte investigații specifice, în funcție de fiecare caz în parte. Rezultatele vor ghida medicul în stabilirea soluției optime de tratament. Fertilizarea in vitro este recomandată atunci când alte metode de tratament pentru infertilitate nu au dat rezultate. De precizat că rata de succes a fertilizării in vitro depinde foarte mult de vârsta pacientei, rezerva ovariană și factorii genetici. Accesul la centre specializate integrate, în care cuplurile să poată beneficia de toate serviciile medicale necesare, este esențial pentru un parcurs mult mai facil, fără a fi nevoie ca partenerii să se deplaseze în diferite unități. Pentru multe cupluri, accesul la FIV nu ține doar de indicația medicală, ci și de costurile investigațiilor, tratamentului și procedurilor necesare. Programele de sprijin financiar pot deveni un reper foarte important pentru persoanele care au primit diagnosticul de infertilitate. Programele FIV vin ca o încurajare și susțin demersul partenerilor în a obține o sarcină. În România, Programul Național FIV 2026–2030 oferă acces la un sprijin financiar nerambursabil pentru 10.000 de beneficiari anual, prin vouchere pentru proceduri FIV. Banii pot fi utilizați atât pentru realizarea procedurii FIV, cât și pentru achiziționarea unor medicamente specifice. În București, proiectul FIV 3 – „O șansă pentru cuplurile infertile” se desfășoară în perioada iunie 2025 – decembrie 2026 și prevede sprijin financiar de maximum 15.000 lei pentru cupluri sau femei singure infertile din Municipiul București, care au indicație medicală pentru fertilizare in vitro. Astfel, beneficiarii pot utiliza maximum 5.000 lei pentru medicație și maximum 10.000 lei pentru proceduri. De asemenea, în funcție de localitate, pot exista și programe locale, cu perioade de înscriere, criterii și bugete proprii. Acestea trebuie verificate pe platformele oficiale înainte de depunerea dosarului, pentru a avea toate informațiile necesare. Nu trebuie uitat însă că aceste programe vin ca un sprijin financiar și nu înlocuiesc evaluarea medicală. Cuplurile infertile au nevoie de diagnostic corect, pe baza căruia se stabilește indicația pentru FIV și de documente medicale. La fel de important este ca efectuarea procedurii să se realizeze în centre specializate eligibile/ partenere, conform criteriilor stabilite de Programul Național. Pentru programul FIV 3, persoanele interesate se pot adresa Centrului FIV SANADOR, unde au acces la consultații de reproducere umană asistată, evaluarea cuplului, andrologie, analize, investigații și proceduri FIV într-un parcurs coordonat. Prin urmare, primul pas pe care cuplurile infertile trebuie să îl facă este consultația de specialitate, ulterior dosarul administrativ pentru FIV. La Centrul FIV SANADOR, pacienții au acces la o echipă medicală specializată și cu experiență în reproducere umană asistată medical, dar și la recomandări medicale individualizate, investigații specifice pentru stabilirea diagnosticului corect și proceduri FIV, atunci când sunt indicate. De asemenea, pot discuta cu medicul opțiunile de tratament și posibilitatea accesării programelor de sprijin financiar disponibile.
Vocea umană – fragilitatea iubirii spusă într-o singură respirație muzicală la Bucharest Opera Festival 2026
Prezentată de Orchestra de Cameră Radio, această lucrare într-un act își păstrează, dincolo de timp și interpretări, forța unui paradox artistic rar: o operă construită din absență, din ceea ce nu se vede, din ceea ce nu mai este. În spațiul scenic al Operei Naționale București, se va desfășura una dintre cele mai radicale forme de minimalism emoțional din repertoriul liric al secolului XX: o femeie, un telefon și o convorbire care se destramă, secundă cu secundă, până când cuvintele nu mai pot susține realitatea sentimentului. Scrisă pe libretul lui Jean Cocteau, La Voix humaine este o meditație lucidă asupra despărțirii, nu ca eveniment, ci ca proces interior, în timp ce muzica lui Poulenc dezvăluie și expune, fiecare frază fiind o oscilație între control și prăbușire, între demnitate și vulnerabilitate. În această ediție a festivalului, dedicată temei „Love Affairs”, lucrarea capătă o rezonanță aparte, pentru că nu vorbește despre iubire în forma ei idealizată, ci despre ceea ce rămâne atunci când iubirea încetează să mai fie reciprocă: așteptarea, negarea, luciditatea dureroasă a sfârșitului. Și poate că adevărata forță a acestei seri nu stă în intensitatea dramatică, ci în tăcerea pe care o lasă în urmă, pentru că ”Vocea umană” nu cere reacții imediate, ci o formă rară de prezență: atenția deplină. Într-o lume în care emoțiile sunt consumate rapid și uitate la fel de repede, acest tip de experiență scenică reprezintă aproape un act de rezistență culturală, o întoarcere la esențial, la voce, la pauză, la ascultare. ”Vocea umană” este genul de producție despre care spectatorii vorbesc nu pentru că aduce efecte grandioase, ci pentru că reușește ceva rar: te face să taci. Sâmbătă, 13 iunie, ora 19:00, este o invitație la o formă de intimitate artistică pe care rareori o mai întâlnim în spațiul public, iar uneori, exact această raritate îi conferă greutatea reală.
Budapesta a depășit Bucureștiul într-un sondaj privind muzeele naționale. Capitala României nu se află nici în top 10
Luna trecută, Time Out a publicat clasamentul anual al celor mai bune orașe din lume pentru cultură, realizat pe baza răspunsurilor a peste 24.000 de locuitori din orașe incluse în sondaj. Deși termenul „cultură” este unul larg, analiza a vizat mai multe componente ale ofertei culturale, de la muzică live și spectacole clasice, până la teatru, comedie și, desigur, muzee și galerii, pentru a vedea unde orașele performează cel mai bine. Conform Time Out, Londra a fost desemnată câștigătoarea generală, dar atunci când vine vorba de o nișă culturală, cum sunt muzeele naționale și lista orașelor care găzduiesc cele mai bune astfel de instituții, Budapesta ocupă un loc onorabil. Clasată pe locul 8 în topul orașelor cu cele mai importante muzee, demne de vizitat oricând, capitala Ungariei a întrecut Bucureștiul, care de data aceasta nu se află pe nicio poziție din primele zece. Tot la capitolul muzee, Londra, câștigătoarea de anul trecut, a avut o evoluție foarte bună, ocupând locul trei, cu o rată de aprobare de 88% din partea localnicilor chestionați. Unul dintre motivele principale este accesul gratuit la multe muzee importante și accesibilitatea generală a scenei culturale. Totuși, Londra nu este pe primul loc. Cu o rată de aprobare de 90%, Madrid se clasează pe locul doi, în timp ce Paris ocupă prima poziție, fiind considerat cel mai bun oraș pentru muzee în acest an. Surpriză sau nu, lucrurile se inversează când vine vorba de galerii de artă. Aici, Paris și New York sunt la egalitate, cu o rată de aprobare de 68%, însă Londra conduce clasamentul cu 81%, poziționându-se pe primul loc. Clasamentul Time Out demonstrează că există în continuare o competiție foarte strânsă între marile capitale culturale, fiecare având puncte forte diferite în zona artistică. Muzeele din București și Budapesta, diferențe de viziune Când ne gândim la Budapesta, ne gândim automat la muzee mai mari, mai organizate și cu accent puternic pe artă europeană și istorie central-europeană, în timp ce Bucureștiul pune mult mai mult accent pe istoria națională, tradiții și colecții eclectice. Printre cele mai importante muzee din Budapesta se numără Muzeul Național al Ungariei, care prezintă istoria Ungariei de la antichitate până în epoca modernă, inclusiv revoluția din 1848, Muzeul de Arte Frumoase, un muzeu de talie europeană cu opere de Rembrandt, Goya, Rafael și artiști moderni, Galeria Națională a Ungariei, Muzeul de Arte Aplicate, Muzeul de Artă Contemporană Ludwig, dar și altele. Nici Bucureștiul nu se lasă mai prejos la capitolul muzee care încântă localnicii și turiștii, pentru că orașul a adunat de-a lungul anilor un arsenal mare de instituții culturale care pot fi vizitate. Pe lista muzeelor celor mai vizitate și căutate din București se numără Muzeul Național de Artă al României, unul dintre cele mai importante muzee din țară, găzduit în fostul Palat Regal din Piața Revoluției, Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC), un spațiu dedicat artei moderne și contemporane, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul Național de Istorie a României și poate chiar și Muzeul Colecțiilor de Artă. Totuși, sondajul a clasat Londra pe două poziții destul de importante în ambele categorii, atât când vine vorba de muzee, cât și la capitolul galerii. Pentru cei care ajung în Londra, recomandările includ vizitarea noului Muzeu V&A East, dar și expoziția „Frida: The Making of an Icon” de la Tate Modern. O altă atracție europeană când vine vorba de cultură este, bineînțeles, Parisul, unde vizitatorii pot descoperi instalația „La Caverne du Pont Neuf”, o lucrare imersivă amplasată pe cel mai vechi pod al orașului, cu acces gratuit după finalizarea amenajărilor. În topul general al muzeelor, primele zece orașe cele mai căutate sunt: Paris (97%), Madrid (90%), Londra (88%), New York (85%), Chicago (79%), Florența (78%), Praga (77%), Budapesta (76%), Viena (76%) și Lisabona (73%). La categoria galerii, clasamentul arată astfel: Londra (81%), Paris (68%), New York (68%), Florența (63%), Madrid (61%), Edinburgh (61%), Roma (60%), Melbourne (60%), Praga (58%) și Washington D.C. (56%).