Spitalul de Psihiatrie din Sibiu, primul din România care promovează în Parlamentul European o campanie anti-stigmă
Evenimentul, găzduit de vicepreședintele Parlamentului European (PE), Nicu Ștefănuță, a reunit europarlamentari, psihiatri, psihologi, psihoterapeuți, reprezentanți ai organizațiilor europene și specialiști din domeniul sănătății mintale din mai multe state europene. Alături de Nicu Ștefănuță au fost prezenți și alți doi europarlamentari români, vicepreședintele PE, Victor Negrescu și europarlamentarul sibian Dan Barna. Directorul medical al Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu, președintele Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP), conf. univ. dr. Ciprian Băcilă, a subliniat necesitatea unei abordări colective și multidisciplinare în combaterea stigmei asociate afecțiunilor psihice. „Sănătatea mintală nu poate fi susținută de o singură profesie și nici schimbată de o singură instituție. Orice program anti-stigmă real are nevoie de o echipă formată din profesioniști din domeniul sănătății mintale (psihiatri, psihologi, asistenți sociali, ergoterapeuți, terapeuți ocupaționali și asistenți medicali) reprezentanți ai mediului politic, ai societății civile și ai mass-media. Este necesarǎ o colaborare între autoritǎți, care sǎ implice sistemul medical, juridic și de asistențǎ şi protecție socialǎ, susținutǎ de comunitate, școală, familie, media și, nu în ultimul rând, de oameni care au avut curajul să vorbească despre propria experiență”, a declarat președintele ARPP, Ciprian Băcilă. Scopul unui program anti-stigmă nu este toleranța Potrivit acestuia, „scopul unui program anti-stigmă nu este toleranța. Toleranța este ceea ce acordăm obiectelor neînsuflețite. Scopul este incluziunea, pentru că persoanele cu tulburări mintale nu sunt separate de noi. Sunt parte din comunitatea noastră”. Ciprian Băcilă a subliniat faptul că, schimbarea vine doar prin „asumare colectivă și recunoașterea demnității umane a fiecărei persoane”. „Deși subfinanțarea cronicǎ a sistemului de sǎnǎtate mintalǎ, lipsa medicamentelor și lipsa cunoașterii clinice sunt factori care impactează calitatea îngrijirii, stigma este principalul obstacol în calea accesului la servicii de sănătate mintală în aproape fiecare țară din lume. Schimbarea nu apare prin campanii simbolice sau prin declarații formale, ci prin asumare colectivă și prin recunoașterea demnității umane a fiecărei persoane”, a spus Băcilă. În cadrul evenimentului de la Parlamentul European a fost proiectat un material video dedicat sănătății mintale și luptei împotriva stigmatizării pacienților, realizat la spitalul sibian, cu exemplele oferite de familiile a doi copii spitalizați, una din județul Vâlcea, cealaltă din județul Dâmbovița, ambele alegând specialiștii din Spitalul Clinic de Psihiatrie din Sibiu. Evenimentul european a inclus mai multe sesiuni dedicate sănătății mintale în viața de zi cu zi, prevenirii, accesului la servicii și reformei sistemului de sănătate mintală, accentul fiind pus pe combaterea stigmei, dezvoltarea psihiatriei comunitare și integrarea serviciilor de sănătate mintală în politicile publice europene. Sănătatea mintală a copiilor și adolescenților este una dintre cele mai importante probleme medicale și sociale din Europa Coordonatorul Comisiei Psihiatrice a Copilului și a Adolescentului din Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie, profesor universitar doctor Elena Predescu, a punctat faptul că, „în acest moment, sănătatea mintală a copiilor și adolescenților este una dintre cele mai importante probleme medicale și sociale din Europa”. „Avem nevoie de educație, prevenție, acces mai bun la servicii de sănătate mintală și reducerea stigmatizării. A cere ajutor nu este un semn de slăbiciune. Este un act de responsabilitate și grijă față de copil. Felul în care avem grijă astăzi de sănătatea mintală a copiilor va decide nu doar viitorul lor, ci și sănătatea emoțională a întregii societăți de mâine”, a susținut Elena Predescu. Managerul spitalului din Sibiu, Florin Neag, care este și vicepreședinte al Asociației Spitalelor Publice de Psihiatrie din România (ASPP), a susținut și el în Parlamentul European o prezentare despre provocările managementului în spitalele de psihiatrie și necesitatea reformării sistemului de sănătate mintală din România. „Mesajul meu este simplu: sănătatea mintală nu poate funcționa dacă psihiatria continuă să fie tratată ca sectorul uitat al sistemului medical”, a declarat Florin Neag. Pacientul psihiatric trebuie sprijinit și după externare Vicepreședintele ASPP a subliniat că pacientul psihiatric trebuie sprijinit atât în timpul internării, cât și după externare, prin servicii comunitare funcționale și programe de reintegrare socială. „Pacientul psihiatric nu aparține doar spitalului. El aparține societății. Avem nevoie de screening, intervenție timpurie, tratament acut și cronic, monitorizare post-externare, urmărirea tratamentului și reintegrare socială. Aceasta este psihiatria comunitară, despre care România vorbește de peste 20 de ani, dar pe care încă nu a construit-o funcțional”, a afirmat managerul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda”. Acesta a atras atenția și asupra subfinanțării cronice a actului medical psihiatric din România. „Prima mare provocare este subfinanțarea cronică a actului medical psihiatric. Nu vorbesc doar despre investiții în clădiri sau dotări, care la Sibiu, din fericire, prin eforturile susținute ale ordonatorului principal de credite – Consiliul Județean Sibiu – există. Vorbesc despre finanțarea națională efectivă a actului medical psihiatric. Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu reflectă încă real complexitatea îngrijirii psihiatrice: durata tratamentului, povara socială, monitorizarea pe termen lung, activitățile de ergoterapie și nevoia de intervenție multidisciplinară”, a explicat acesta.
Eyewear cu identitate: Noul mod de a alege ochelarii premium (P)
Ochelarii sunt printre puținele piese care rămân constant vizibile, indiferent de context (profesional, social sau personal). Prin urmare, alegerea începe să fie tratată cu mai multă atenție, dincolo de criteriile strict funcționale. Contează forma, proporțiile, materialul, brandul, confortul și felul în care toate acestea se integrează în stilul de viață al fiecărei persoane. În acest context, OPTIblu Designer Selection din Băneasa Shopping City propune o abordare diferită față de retailul optic clasic. Noul concept este unul luxury, construit ca o experiență completă de selecție, consultanță și ghidare personalizată, adresată clienților interesați de eyewear premium și de mărci de designeri. Primul concept luxury implementat de Luxottica în România aduce pe piața locală un alt mod de a privi ochelarii, adică o piesă de design și un element de stil personal. Diferența începe chiar de la selecție. În locul unui volum foarte mare de opțiuni, conceptul Designer Selection funcționează pe baza unui „edit” atent de branduri și colecții din zona premium și luxury. Nume precum Prada, Burberry sau Persol sunt prezente ca repere de stil, fiecare cu un limbaj vizual distinct. Această selecție devine punctul de plecare pentru descoperirea variantei potrivite. În realitate, alegerea unei perechi de ochelari depinde de mult mai mult decât forma chipului. Ritmul zilnic, mediul profesional, preferințele vestimentare și nivelul de confort dorit sunt criterii care pot influența decisiv alegerea finală. De aceea, consultanța personalizată oferită în magazinul OPTIblu Designer Selection din Băneasa Shopping City devine o parte importantă a experienței. Alegerea nu se mai rezumă la probarea rapidă a mai multor modele, ci este ghidată prin dialog, observație și recomandări adaptate fiecărui client. Rezultatul este o decizie mai clară, mai sigură și mai bine conectată la stilul personal. Aceeași direcție este susținută și de designul magazinului. Spațiul este gândit pentru explorare și pentru descoperirea perechii potrivite, fie că este vorba despre ochelari de vedere sau de soare. Fiecare zonă și fiecare expunere contribuie la o experiență relaxată, în care clientul are timp să compare, să înțeleagă opțiunile și să aleagă informat. Despre Optical Investment Group Optical Investment Group (OIG) este cel mai mare retailer de optică din România, cu peste 600 de angajați cu 98 de magazine sub brandurile OPTIblu, Optiplaza și O51 – o rețea extinsă dedicată vederii sănătoase, stilului personal și inovației în îngrijirea ochilor. Din 2025, este parte din grupul EssilorLuxottica, liderul global în domeniul opticii și al ochelarilor premium. Articol susținut de Optical Investment Group
Eurovision 2026: Alexandra Căpitănescu luptă astăzi pentru calificarea în finală cu piesa Choke Me
Semifinala începe la ora 22:00, ora României, și va fi transmisă în direct pe TVR 1 și online, pe canalul oficial Eurovision de pe YouTube. România va intra a treia în concurs, după Bulgaria și Azerbaidjan. România revine la Eurovision după doi ani Participarea din acest an are o încărcătură specială pentru delegația română. România revine oficial în competiție după doi ani de absență, perioadă în care TVR a invocat probleme financiare și reorganizarea proiectului Eurovision. Alexandra Căpitănescu, cunoscută publicului după victoria de la „Vocea României”, a câștigat Selecția Națională 2026 cu piesa „Choke Me”, o combinație de rock alternativ, pop întunecat și influențe nu-metal, considerată una dintre cele mai neobișnuite propuneri românești din ultimii ani. Melodia a atras rapid atenția fanilor Eurovision și a devenit una dintre cele mai discutate piese ale ediției. Controverse internaționale în jurul piesei Succesul online a venit la pachet și cu reacții puternice. Titlul și versurile melodiei au generat controverse în presa internațională și pe rețelele sociale. Publicații precum The Guardian au relatat despre criticile formulate de unele organizații și experți, care au susținut că mesajul piesei ar putea fi interpretat ca o banalizare a violenței sexuale sau a relațiilor toxice. Alexandra Căpitănescu a respins acuzațiile și a explicat că piesa vorbește metaforic despre anxietate, presiune emoțională și dificultatea de a-ți păstra identitatea într-o industrie competitivă. Controversa a crescut însă vizibilitatea României în competiție. Clipurile cu repetițiile și prestațiile live au strâns milioane de vizualizări pe platformele sociale și pe canalele dedicate Eurovision. Ce șanse are România la calificare Casele de pariuri și comunitățile Eurovision plasează România într-o zonă de calificare incertă. Mulți fani consideră că România are una dintre cele mai memorabile și diferite apariții ale ediției 2026, ceea ce ar putea ajuta piesa să iasă în evidență într-o semifinală aglomerată. În același timp, multe voci susțin că stilul agresiv și neconvențional al melodiei ar putea limita voturile publicului mainstream. Specialiștii Eurovision spun că ordinea de intrare poate deveni un avantaj pentru Alexandra Căpitănescu. România urcă pe scenă devreme, într-o poziție care oferă vizibilitate și impact încă din primele minute ale show-ului. Cine participă în semifinala a doua A doua semifinală este considerată una dintre cele mai dificile din acest an. În concurs intră 15 țări: Bulgaria, Azerbaidjan, România, Luxemburg, Cehia, Armenia, Elveția, Cipru, Letonia, Danemarca, Australia, Ucraina, Albania, Malta și Norvegia. Doar 10 dintre acestea vor merge în finala de sâmbătă. În timpul semifinalei vor apărea și reprezentanții unor țări deja calificate direct în finală, inclusiv Franța și Austria, țara gazdă.
Ziua în care București a fost Metallica / În timp ce liderii NATO vorbeau despre înarmare, Bucureștiul vorbea Metallica
Bucureștiul a fiert miercuri aproape la propriu, în ciuda vântului turbat și a temperaturilor prea scăzute pentru această perioadă. Summitul B9 nu a fost singurul eveniment care a concentrat pe străzi cât se poate de multă poliție și echipaje de securitate. Zona înspre și dinspre Arena Națională a fost aglomerată și blocată încă de dimineață și, chiar dacă accesul încă nu era posibil pe la prânz, fani din mai multe țări se grupaseră ca niște sateliți în jurul stadionului. Heavy metal și heavy traffic în București Mai spre după-amiază, traficul în zonă devenise un act de curaj suprem și un test de răbdare pe care puțini l-au trecut. Însă totul avea un scop: concertul Metallica din această seară merita orice nerv întins la maxim și orice ambuteiaj. Există motive pentru care efortul este sută la sută justificat, iar concertul de la București, M72 World Tour, anunțat încă din noiembrie 2022, este unul dintre ele. Este al doilea concert din cadrul turneului european inaugurat la Atena, un concert puternic, cu piese clasice și interpretări de mare intensitate, în genul celor cu care fanii sunt obișnuiți. Nu degeaba este Metallica number 1! Postarea trupei pe rețelele de socializare „Astăzi în București, Arena Națională. Ne întoarcem la București pentru prima dată din 2019, iar Gojira și Knocked Loose dau startul show-ului! Veniți să ne vedeți în această seară? Intrați pe canalul „tour” din serverul oficial de Discord al Metallica și pe forumurile Metallica pentru a vă conecta cu familia Metallica și împărtășiți seara cu noi folosind hashtagul #M72Bucharest. Posterul concertului din această seară, realizat de Matei Apostolescu, va fi disponibil exclusiv la locația evenimentului” – da, un tricou-concept, care duce cu gândul la cover-ul capodoperei „Master of puppets”. Aceasta este postarea trupei cu aproximativ 7 ore înainte de show-ul conceput de o minte cu totul și cu totul ieșită din orice tipar. „No Repeat Weekend” M72 World Tour a debutat la Amsterdam pe 27 aprilie 2023. Formula originală a fost „no repeat weekend” – în majoritatea orașelor, Metallica cântă două seri cu un setlist complet diferit și cu line-up diferit de trupe în deschidere. Concertul adunase, la finalul din 2025, 4,2 milioane de spectatori, peste 500 de milioane de dolari încasări și aproape 100 de spectacole pe patru continente. Conceptul M72 al trupei este una dintre cele mai ambițioase reconstrucții de stadion din ultimii ani, făcând din acest turneu nu doar „un alt turneu”, ci un format nou de show, gândit aproape ca o experiență submersivă. Un branding absolut genial de turneu Concertul de la București este special pentru că e prima revenire a trupei după 2019 și prin aceea că Bucureștiul e unul dintre puținele orașe care beneficiază de producția completă M72, adică aceeași producție care a umplut Amsterdam, Los Angeles, Madrid și Chicago. Vorbim de un branding genial de turneu, gândit separat de album. Practic, M72 e un produs în sine – cu identitate vizuală proprie, merch separat și reguli proprii de producție. Dar ce este în ADN-ul conceptului este „No Repeat Weekend” – în mai multe orașe, Metallica nu face un singur concert, ci două, vineri plus duminică, cu două setlisturi diferite, după cum spuneam. Asta înseamnă că, dacă mergi la ambele show-uri, vezi 30-32 de piese diferite, cu alte trupe în deschidere de fiecare dată. „Una dintre cele mai inteligente mutări din live business-ul actual” Metal Hammer și Pollstar au numit formula una dintre cele mai inteligente mutări din live business-ul actual: mai multe bilete vândute, fără a dubla costurile de producție. Scena de 360° face bucăți tiparul. Publicul înconjoară trupa din toate direcțiile, adică asta înseamnă că, practic, nu există „locuri proaste”. În mijlocul scenei se află Snake Pit-ul, un concept de pe vremea „Wherever we may roam” din anii 90, adus, însă, la un alt nivel. Practic, loc bun înseamnă să fii la câțiva metri de James Hetfield, Kirk Hammet, Lars și Robert Trujillo – adică chiar la 1 m – 2 m. „O platformă industrială offshore” Cel mai recognoscibil element din M72 sunt cele opt turnuri cilindrice gigantice, care au rol multiplu: pe ele rulează close-ups, efecte video și animații, sunetul este distribuit uniform, iar lumina oferă o versatilitate mult mai mare. Presa de specialitate a numit asta „o platformă industrială offshore” sau „o instalație SF”. Billboard a scris că M72 „redefinește un concert de metal”. Există și o altă componentă, despre care se vorbește mai puțin, și anume cea ecologică și umanitară. Metallica a legat M72 de fundația All Within My Hands, care intermediază donații pentru bănci de alimente, acces la educație tehnică, training profesional, programe locale în fiecare oraș, pentru că o parte din prețul biletului este direcționat aici, către cauze locale. Este un efort uriaș pentru trupă, un consum inimaginabil de resurse, dar nimic nu este haotic. „Cea mai mare petrecere de heavy metal din lume” NME a notat concertul de debut din Amsterdam cu 4/5 și a scris: „Metallica este cea mai mare trupă de heavy metal”, Metal Hammer a notat trupa cu 5/5 și a scris că „a oferit cea mai mare petrecere de heavy metal din lume”. Pentru Billboard, M72 este „o experiență care dă vieții un nou sens”, iar Los Angeles Times a scris: „cea mai puternică și intensă versiune Metallica din ultimii ani”. Concertul de pe Arena Națională, sold-out la câteva ore în ziua în care biletele au fost puse în vânzare (30 mai 2025) și, spuneam, al doilea din turneul european după Atena, i-a avut în deschidere pe Knocked Loose și Gojira. La coada virtuală de bilete au fost aproximativ 140.000 de oameni. Arena Națională are aproximativ 55.000 de locuri pentru meciurile de fotbal, dar la un concert de tip „in-the-round”, cum e acesta, au fost estimate 50.000 – 65.000 de spectatori.
Povestea cusătoresei din Mărginimea Sibiului care a vândut straie populare în America și Japonia
În toamnă va împlini 80 de ani, iar primul lucru pe care îl face femeia, deosebit de vioaie la vorbă și cusut, este să lămurească proveniența numelui: „Mă cheamă Maria Ciucă, însă lumea mă știe după numele de copilă: ‘Oara lu’ Pușcășel. Bunicii și străbunicii din partea mamei au fost polițiști cu pușcă și, cum erau mai mici de statură, lumea le-a spus «Pușcășel».” Meșteșugul acului, al aței negre și al pânzei de nea l-a deprins de la cea care i-a dat viață: „Mama și-a cusut prima ie când era în clasa întâi. Eu, la șapte ani, am cusut un fileu (dantelă – n.r.) de lampă, pe care l-am vândut. Atunci am început să fac și eu un ban în casă, deși se plătea foarte puțin. Îmi amintesc că lucrai cu acul o săptămână întreagă și primeai cât pentru o feldără de cucuruz.” În Poiana Sibiului este liniște, iar în fața casei Mariei Ciucă un câine masiv stă de strajă. Îi este recunoscător noii sale stăpâne că l-a luat de pe stradă și l-a hrănit. În casa celei devenite „tezaur uman viu” înveți cuvinte vechi, însă foarte noi pentru majoritatea celor ce-i trec pragul. „Ciupag”, „pupejoare”, „cipcă cu suveică”, „floare de 13 muscuță”, „ciocănel” sau „beată” sunt termeni care fac referire la cusăturile de pe ia de Mărginime, cea care a traversat lumea aceasta mare. „Am cusături din America până în Japonia. Mult am cusut, mult am și umblat”, mai spune Maria Ciucă, devenită în anul 2022 tezaur uman viu prin susținerea Muzeului ASTRA. „M-au sunat să-mi spună că dosarul mi-a fost aprobat la București. Erau bucuroși că am fost singura care a obținut voturile tuturor.” Nu-ți trebuie doar răbdare și talent să coși straie populare Să coși o ie, o șurță, o fustă sau o chimeșă nu-i de ici-colo. Nu-ți trebuie doar răbdare și talent, ci și ajutor de Sus. „Io vă spui drept: când cos, mă rog. Zic de 33 de ori o rugăciune către Maica Domnului, de 24 de ori pe cea către Domnul Iisus și de 14 ori pe cea către Sfânta Cruce. Și tot așa, iar câteodată mă prinde noaptea, pe la unu sau doi, cu acul în mână.” Cusăturile ‘Oarei, admirate chiar și de Petre Roman Alături are un album cu imagini de la numeroasele festivaluri și târguri meșteșugărești la care a participat. Sunt amestecate cu cele în care îi apar copiii și nepoții. Chiar și Petre Roman: „Aici e copila mea, Roxana, cu Petre Roman și Corneliu Bucur, fostul director de la Muzeul ASTRA. Doamne, ce se mai minuna domnul Roman de straiele copilei!” Cunoscuta cusătoreasă din Mărginimea Sibiului se lasă ușor descusută. Vorbește despre primele amintiri pe acest pământ: „Pe mama o știu cu acul în mână, iar pe tata, tot pe fugă. În 1948, comuniștii l-au condamnat la închisoare pentru că era chiabur și i-au confiscat casa din Turda. Avea magazine și autobuze, era un om priceput în afaceri. A evadat de la Penitenciarul Aiud; câteva luni nimeni nu a știut de el. Mai apărea rar pe la o soră de-a lui din Rod, unde primea mâncare și haine. Până la urmă, l-au prins și a făcut 11 ani de închisoare.” În acele vremuri, un părinte în pușcărie era un stigmat pentru oricine dorea să facă școală sau să se angajeze. „M-au primit doar la școala de cooperație din Alba Iulia, după ce am fost refuzată de liceul din Deva din cauza «originii nesănătoase». Până la urmă, școala am terminat-o la Orăștie, cu ajutorul unei rude îndepărtate care m-a înscris într-o clasă formată din 30 de fete crescute la orfelinat.” Trăia din cusut, iar salariile de la cooperativă le punea la CEC Studiile în domeniul cooperației o ajută să ajungă vânzătoare la Daia Română. Aici îl cunoaște pe fiul primarului, care avea să-i devină soț. „Amândoi am ajuns să lucrăm la Cooperativa de consum din Poiana Sibiului, pe partea de achiziții și evidență a mărfii. Trăiam doar din ce coseam, iar salariile le puneam la CEC. Așa am strâns bani de casă.” La pensie a ajuns din poziția de contabil-șef al Primăriei Poiana Sibiului. Soțul i s-a prăpădit, însă i-au rămas alături cei trei copii și șapte nepoți. Pe toți îi iubește egal și îi îmbracă în strai românesc la fiecare sărbătoare. „Încă nu le-am pus la locul lor, le mai las să respire”, spune femeia, arătând spre o duzină de costume populare așternute în camera de dinainte. Au fost purtate nu demult de cei pe care-i iubește și le duce dorul. Cetățean de Onoare al comunei Poiana Sibiului În urmă cu câteva săptămâni, Maria Ciucă a primit titlul de „Cetățean de onoare al comunei Poiana Sibiului”, în fața a sute de oameni, mulți dintre ei tineri. Lor le trimite un gând: „Să aibă ambiție și să lucreze. Munca-i sfântă!” În casa aflată nu departe de vechea biserică din lemn, Oara lu’ Pușcășel își coase nemurirea cu ață neagră și aurie. Împunge pânza albă, murmurând rugăciuni în care cuvintele „familie” și „copiii” apar cel mai des. Poartă în gând seninul omului are împrumută din răbdarea sfinților la care se roagă. Mi-a spus că nu cere nimic de la Dumnezeu, pentru că deja fiecare a primit pe acest pământ ceea ce i-a fost hărăzit. Știe că va sta cu acul în mână până când Cel de Sus va decide că vrea să o cunoască personal. ‘Oara lu’ Pușcășel umple o altă filă din seria „Oameni și Locuri de Poveste”, campanie inițiată de Consiliul Județean Sibiu. Povestea Mariei Ciucă a fost împărtășită pe rețelele sociale de Daniela Câmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu.
Cultura din România primește peste 47 milioane de euro prin granturi norvegiene
Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, programul dedicat acestui sector pentru perioada 2021-2028 va beneficia de o alocare de 47,5 milioane de euro, marcând o creștere semnificativă față de bugetul de 34 milioane de euro alocat în exercițiul financiar anterior (2014 – 2021). Ministerul Culturii transmite că, prin Unitatea de Management a Proiectului, a gestionat, în perioada 2013-2025, trei programe succesive finanțate prin Granturile SEE, puse la dispoziția României de Norvegia, Islanda și Liechtenstein. Bilanțul acestor intervenții cuprinde peste 200 de proiecte culturale diverse, implementate la nivel național. Rezultatele includ restaurarea și revitalizarea unor monumente istorice, organizarea de expoziții muzeale, precum și susținerea de festivaluri de film, teatru și muzică. Această suplimentare de buget, cu aproximativ 40%, reprezintă o recunoaștere a impactului major pe care proiectele culturale l-au avut în comunitate. „Este o victorie de etapă a unei echipe de profesioniști care a demonstrat că expertiza culturală merită o susținere financiară pe măsură. Trecem de la 34 la peste 47 de milioane de euro, un succes care ne onorează și ne responsabilizează”, a declarat András István Demeter, ministrul Culturii. Semnarea memorandumurilor, făcută miercuri, este doar primul pas. În perioada următoare, Ministerul Culturii va parcurge etapele administrative necesare pentru definirea structurii programului și consultarea cu partenerii din statele donatoare.
Hantavirusul este foarte diferit de COVID. Iată de ce virusul din Anzi nu va provoca următoarea pandemie
Hantavirusurile sunt purtate de rozătoare. Oamenii se infectează prin inhalarea unor particule minuscule. Acestea provin din urina, excrementele sau saliva animalelor contaminate, conform The Conversation. Virusul Andes este singurul hantavirus cu transmitere dovedită între oameni. Această transmitere rămâne totuși neobișnuită. Ea apare în condiții precise: contact strâns, spații aglomerate și slab ventilate, expunere prelungită. Exact aceste condiții s-au regăsit la bordul navei MV Hondius. SARS-CoV-2 se răspândea prin aer, extrem de eficient. O persoană infectată transmitea virusul, în medie, la cel puțin două alte persoane. Transmiterea se producea chiar înainte ca persoana să știe că este bolnavă. Virusul Andes nu funcționează astfel. El necesită o combinație perfectă de factori pentru a se răspândi de la om la om. Tocmai de aceea a produs doar focare izolate, nu o pandemie. Simptome și perioadă de incubație Primele semne ale infecției seamănă cu o gripă obișnuită. Apar febră, dureri de cap, dureri musculare, greață și oboseală. La unele persoane, boala evoluează spre sindromul pulmonar hantavirus. Aceasta este o complicație gravă, care pune viața în pericol. OMS recomandă monitorizarea simptomelor timp de 42 de zile după ultima expunere. Autoritățile australiene au impus trei săptămâni de carantină pentru pasagerii repatriați. Cât de mortal este virusul Andes Tulpinile americane de hantavirus, inclusiv virusul Andes, pot ucide în până la 50% din cazuri. Hantavirusurile europene și asiatice au rate de mortalitate mult mai mici, sub 15%. Totuși, în 2025, opt țări din America au raportat doar 229 de cazuri și 59 de decese. Sunt infecții severe, dar extrem de rare. Un virus nu devine pandemic doar pentru că este mortal. Tratament și vaccin Nu există un antiviral specific pentru virusul Andes. Îngrijirea medicală vizează susținerea respirației și gestionarea complicațiilor cardiace și renale. Nu există niciun vaccin autorizat. Totuși, laboratoarele elvețiene au secvențiat rapid genomul complet al virusului. Datele au fost puse la dispoziția cercetătorilor din întreaga lume în câteva zile.
Statueta din plumb Le Crocodile, a lui Brâncuși, scoasă la licitație. Care e prețul de pornire
„Le Crocodile” are un preț de pornire de 3.000 de euro și se află în selecția celui mai nou eveniment dedicat artei contemporane, intitulat „Refresh” – Licitația de Artă Contemporană și organizat de Casa de Licitații A10 by Artmark în data de 21 mai, de la ora 19.00, atât la Palatul Cesianu-Racoviță, cât și online, pe Platforma Artmark Live. Statueta „Le Crocodile” a fost realizată din plumb și provine din fondul moștenitorilor Alexandru Istrati și Natalia Dumitresco — cei doi artiști români pe care sculptorul i-a primit în apropierea atelierului său din Impasse Ronsin și cărora le-a lăsat întreaga avere artistică. „Le Crocodile” a participat în 2010 la expoziția organizată la Paris cu ocazia licitației Artcurial „Fonds Constantin Brâncuși provenant de la collection d’Alexandre Istrati et Natalia Dumitresco” și este reprodusă în celebra monografie „Brâncuși”, semnată de Pontus Hulten, Natalia Dumitresco și Alexandre Istrati (la Ed. Flammarion, Paris, 1986). Istoricii de artă leagă acest obiect de una dintre serile de „divinație cu plumb topit” organizate în cercul intim al artistului — practică populară asociată ședințelor de spiritism și jocurilor de interpretare simbolică a formelor rezultate din plumbul turnat în apă rece. În licitația Artcurial din 2010 au fost oferite spre vânzare atât formele rezultate din acea experiență, cât și recipientele folosite.
De ce somnul în întuneric total este mult mai benefic pentru sănătate – și cum să te obișnuiești treptat cu el
Somnul în întuneric total este recomandat de specialiști ca parte esențială a igienei somnului. O cameră răcoroasă, liniștită și întunecată creează condițiile optime pentru odihnă. Problema este că mulți oameni se simt neliniștiți în întuneric – și există o explicație biologică pentru asta. De ce întunericul provoacă anxietate „Întunericul creează o reacție reală în creier, care eliberează substanțe chimice ce intensifică anxietatea”, explică Keisha Sullivan, DO, medic specialist în medicina somnului. Când vederea este blocată, celelalte simțuri devin mai ascuțite. Creierul completează golurile – un zgomot banal pare mai amenințător noaptea decât ziua, conform realsimple.com. Joseph Dzierzewski, PhD, psiholog clinic și vicepreședinte la Fundația Națională pentru Somn, nuanțează problema. „În multe cazuri, nu întunericul în sine este problema. Este sentimentul de vulnerabilitate pe care am învățat să-l asociem cu el.” De ce merită să faci schimbarea Ceasul biologic se reglează în funcție de lumină și întuneric. Lumina, inclusiv cea slabă, reduce producția de melatonină. Melatonina este hormonul care facilitează adormirea și menținerea somnului. Expunerea constantă la lumină nocturnă a fost asociată cu hipertensiune arterială, diabet de tip 2 și creștere în greutate, potrivit lui Sullivan. Cum te obișnuiești treptat cu întunericul Specialiștii recomandă câteva strategii practice: Reducerea treptată a luminii – nu stinge brusc lumina. Diminuează-i intensitatea progresiv înainte de culcare. Becurile inteligente sau becurile calde, de intensitate redusă, fac tranziția mai naturală. Lumină de veghe chihlimbarie sau roșie – dacă întunericul total te dezorientează, o lumină slabă pe hol poate ajuta. Oferă orientarea necesară fără să deranjeze somnul. Rutină constantă de culcare – repetată zilnic, antrenează creierul să producă melatonină pe măsură ce camera se întunecă. Include ritualuri relaxante: un duș cald, ceai de mușețel sau stretching. Evită ecranele cu cel puțin o oră înainte de somn. Confort senzorial – lenjeria familiară și temperatura răcoroasă a camerei compensează absența vizibilității. Dopurile pentru urechi sau aparatele de zgomot alb blochează zgomotele perturbatoare. Tehnici de relaxare – respirația 4-7-8, imagistica ghidată sau relaxarea musculară progresivă sunt utile. Ajută creierul să iasă din modul de alertă și să intre în cel de relaxare.
Buy European pentru medicamente. UE va favoriza producția europeană
Negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului au ajuns marți la un acord provizoriu privind noul Act european pentru medicamente critice, care urmărește să stimuleze producția în interiorul UE și să ofere statelor membre mai multe instrumente pentru achiziții comune și gestionarea crizelor de aprovizionare. Avantaj pentru producătorii care fabrică în Europa Potrivit Parlamentului European, noile reguli introduc o abordare de tip „Buy European” în achizițiile publice pentru medicamentele esențiale. Astfel, autoritățile statelor membre vor trebui să țină cont nu doar de preț, ci și de capacitatea companiilor de a produce în Uniunea Europeană și de siguranța lanțurilor de aprovizionare. Pentru medicamentele considerate critice și dependente de furnizori din afara UE, autoritățile vor putea favoriza companiile care fabrică în Europa o parte semnificativă din tratamente și din substanțele active utilizate în producție. Prioritate pentru piața europeană „Companiile care produc medicamente în Europa vor fi favorizate în procedurile de achiziție”, a declarat eurodeputatul croat Tomislav Sokol, membru al grupului PPE și raportor al dosarului în Parlamentul European. Acordul prevede și dezvoltarea unor „proiecte strategice” industriale în UE, destinate creării, modernizării sau extinderii capacităților de producție farmaceutică. Companiile care primesc finanțare europeană sau națională vor avea obligația de a prioritiza livrările către piața europeană. Sokol spune că acordul transmite „un semnal clar” privind intenția Europei de a-și consolida industria farmaceutică și capacitatea de producție din interiorul Uniunii. Europarlamentarul croat susține că noul mecanism de achiziții comune la nivel european ar trebui să contribuie la reducerea penuriei și la creșterea securității aprovizionării cu medicamente. „Luăm măsuri concrete pentru a combate lipsurile și pentru a asigura securitatea aprovizionării”, a declarat acesta. CE va putea cumpăra medicamente pentru statele membre Noile reguli permit organizarea unor achiziții comune de medicamente la nivel european atunci când cel puțin cinci state membre solicită acest lucru. Practic, Comisia Europeană va putea cumpăra în numele mai multor țări, pentru a negocia mai ușor prețurile și pentru a evita problemele de aprovizionare în perioade de criză. Executivul european va putea, de asemenea, să propună din proprie inițiativă astfel de proceduri comune de achiziție. „Piesa lipsă” din strategia UE Președintele Comisiei pentru Sănătate Publică din Parlamentul European, Adam Jarubas, a descris regulamentul drept „piesa lipsă” din răspunsul UE la crizele de aprovizionare cu medicamente și un sprijin pentru „reindustrializarea și competitivitatea” Uniunii. Regulamentul privind medicamentele critice a fost propus în martie 2025 de Comisia Europeană, după ce Bruxelles-ul a avertizat că peste jumătate dintre situațiile în care medicamentele lipsesc de pe piața europeană sunt cauzate de probleme de producție, inclusiv de deficitul de substanțe active farmaceutice. Înainte ca noile reguli să intre în vigoare, acordul trebuie aprobat atât de Parlamentul European, cât și de Consiliu.