Autor: Ioana Păun

Țara care a comis cea mai mare eroare de politică monetară: ambiția i-a determinat să tipărească bani în mod necontrolat pentru a finanța războaie

Ascensiunea Imperiului Mongol a fost unul dintre cele mai importante evenimente din istoria omenirii. În vastele stepe eurasiatice, mii de triburi de călăreți trăiau prinse într-un cerc vicios de război, sânge și devastare care a durat secole. În aceste câmpii din Asia Centrală nu existau mari resurse, ci doar strictul necesar pentru supraviețuire. Nu existau orașe, nimeni nu aparținea unui loc anume, se trăia pe spatele calului, iar singura lege și singura cale de a supraviețui era forța, notează El Economista. În acest context, un om pe nume Temujin, care a pornit singur și exilat din propriul clan încă din adolescență, a reușit, după decenii de lupte, să unească toate triburile și să se ridice ca Ginghis Han („cel care conduce totul sub cer”). Conducând hoardele nomade, a cucerit mare parte din China și întreaga Persie, precum și teritorii vaste din stepă. Fiii săi au guvernat un imperiu care se întindea de la coastele Coreei până în Rusia și Ucraina și de la Bagdad și actualul Ormuz până în Siberia. În apogeu, au pornit spre cucerirea Europei și, după ce i-au învins pe polonezi, unguri și duci germani, doar moartea „regelui regilor” i-a împiedicat să-și atingă obiectivul. A fost cel mai mare imperiu pe care lumea îl cunoscuse până atunci și al doilea ca întindere din istorie, depășit doar de Imperiul Britanic. Cum a putut cădea un asemenea imperiu? Răspunsul este că nu a fost învins de sabie, ci de o simplă bucată de hârtie. Mongolii, care au învins aproape toți adversarii, au colapsat dintr-o serie de motive, însă totul indică faptul că un factor decisiv a fost ambiția economică legată de o invenție chineză pe care au dus-o la extrem: moneda de hârtie. Adică ceea ce astăzi numim bancnote și care, la acea vreme, era de neimaginat în mare parte a lumii. Marea rută comercială Totul a început când Imperiul Mongol se afla la apogeu. Existau zeci de regate independente (ilhanate), dar toate îi erau supuse lui Kublai Han, marele lider care conducea lumea din China. Nepotul lui Temujin a înțeles că mongolii deveniseră stăpânii Drumului Mătăsii, cea mai importantă rută comercială din istoria omenirii, care lega industria chineză de piețele occidentale. Cu un singur conducător asupra întregii rute, comerțul a înflorit ca niciodată, iar Drumul Mătăsii a intrat în epoca sa de aur, cunoscută drept Pax Mongolica. În această perioadă de siguranță și prosperitate, Europa descoperă Asia, iar un călător precum Marco Polo vizitează China și petrece ani în curtea Marelui Han Kublai. Unul dintre marile avantaje care le-au permis mongolilor să treacă de la statutul de stăpâni tribali ai stepei la cucerirea lumii a fost capacitatea lor de a identifica și valorifica inovațiile popoarelor cucerite. De aceea, când au ajuns în China, au fost fascinați de o invenție care exista de secole, dar care nu se răspândise aproape deloc în restul lumii: moneda de hârtie. Există dovezi că în China, încă din secolul al VII-lea, se foloseau „jiaozi”, un fel de titluri de plată care funcționau în practică drept bani fără valoare intrinsecă în aur, argint sau cupru. La început erau utilizate rar, dar în timpul dinastiei Song, unul dintre regatele cucerite ulterior de mongoli, sistemul a fost instituționalizat. Comercianții locali au descoperit că era mult mai util să transporte aceste hârtii decât să călătorească cu aur, argint și cupru. Statul a înțeles riscurile de a lăsa acest sistem în mâini private și a decis că doar guvernul poate emite această monedă. În teorie, valoarea ei era echivalentă cu metalele prețioase, însă tentația de a tipări mai mult în momente de nevoie a dus la apariția inflației. Utilizarea obligatorie a bancnotelor După secole de utilizare, sistemul funcționa, cu suișuri și coborâșuri. În plus, nu era obligatoriu, oamenii puteau folosi în continuare monede și lingouri. Bancnotele erau mai degrabă o soluție comodă pentru comerțul la distanță. Însă mongolii au fost fascinați de ideea de a crea bogăție bazată doar pe voință și încredere. Kublai Han, confruntat cu cheltuieli tot mai mari pentru războaie, a decis să transforme această idee într-un sistem central. A lansat „chao”, o monedă unică pe bază de hârtie, obligatorie în întreg imperiul. Toate tranzacțiile comerciale, plățile oficiale și taxele trebuiau realizate în această monedă. Orice comerciant care refuza era pedepsit, uneori chiar cu moartea. Deși metalele continuau să circule în mediul rural, dominația bancnotelor era totală în economie. Falsul sprijin în aur, argint și cupru Teoretic, valoarea era legată de metale prețioase, însă în realitate era stabilită de stat. Nu exista convertibilitate liberă. Sistemul funcționa pentru că toți primeau salariile în hârtie și o foloseau în schimburi. Marco Polo descria fascinat acest sistem, subliniind că toate plățile se făceau în hârtie și că nimeni nu putea folosi altă monedă. El observa că Marele Han putea crea oricât „bani” dorea. În practică, statul putea tipări peste valoarea reală fără consecințe imediate. Cheltuielile erau uriașe, iar tentația de a emite bani a crescut constant. Deși inițial sistemul a stimulat comerțul, o criză latentă începea să se contureze. Criza din Persia Ideea s-a răspândit rapid în întreg imperiul. Gaykhatu, conducătorul Ilhanatului Persiei, confruntat cu cheltuieli mari și o criză agravată de o epidemie, a decis să adopte sistemul chinezesc. A ordonat tipărirea masivă de bancnote și a interzis utilizarea aurului și argintului. Cei care refuzau erau executați. Astfel, întreaga populație a fost obligată să folosească moneda de hârtie. Rezultatul a fost devastator și imediat. În acel moment, lumea a înțeles că un astfel de sistem se bazează pe încredere. Un mecanism fără rezerve în metale prețioase, impus peste noapte și susținut doar de teama de moarte, a fost pus sub semnul întrebării chiar din clipa în care a fost decretat. Populația și comercianții au refuzat să își schimbe aurul și argintul valoros pe hârtie, interpretând măsura ca pe o confiscare. Pentru a evita pedeapsa capitală, supușii Ilhanatului au ales să își abandoneze activitățile. Oamenii au ascuns tot ce avea valoare, și-au închis prăvăliile, au încetat să mai vândă și au revenit la troc, întorcându-se cu sute

Cine este pacientul zero al focarului de hantavirus care a lovit nava de croazieră

Decesul cuplului olandez a fost anunțat pe 4 mai, când un purtător de cuvânt al Ministerului olandez de Externe a confirmat decesul celor doi soți la bordul navei de croazieră MV Hondius, operată de compania de transport maritim Oceanwide Expeditions, potrivit Le Figaro. Compania a invocat o „situație medicală gravă” la bordul navei, care naviga din Ushuaia, Argentina, spre Capul Verde. Nava a fost afectată de un val de infecții cu hantavirus, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, un virus transmis adesea de rozătoare. Miercuri, 6 mai, ministrul sud-african al Sănătății a specificat că tulpina virusului detectată la unul dintre pasagerii croazierei evacuați în Africa de Sud era tulpina andină, transmisibilă între oameni. Se întorceau dintr-o călătorie în Argentina Leo și Mirjam Schilperoord erau ornitologi care se întorceau dintr-o călătorie în Argentina, unde observaseră fauna locală. Potrivit AFP, bărbatul în vârstă de 70 de ani a fost primul care a murit. Acum a fost identificat ca fiind presupusul pacient zero al focarului de hantavirus care a lovit nava de croazieră. S-a îmbolnăvit la bord și a prezentat simptome compatibile cu infecția – probleme respiratorii, febră, dureri de cap, dureri abdominale și diaree – înainte de a muri pe 11 aprilie. Corpul său a fost debarcat de urgență în Saint Helena, un teritoriu britanic din Atlanticul de Sud. Soția sa, în vârstă de 69 de ani și inițial cu o sănătate bună, îl însoțise în călătorie. Dar la întoarcere, și ea a dezvoltat simptome, suferind de dureri și vărsături. Evacuată în Africa de Sud, a murit două săptămâni mai târziu într-un spital din Johannesburg.

Bucureștiul devine, timp de patru weekenduri, un spațiu viu pentru design și creativitate

Programul se desfășoară în perioada 27 mai – 21 iunie și include 15 expoziții curatoriate, realizate cu ajutorul a peste 50 de organizații, artiști și instituții culturale. Inițiativa este semnată de Cartierul Creativ și propune o serie de intervenții urbane menite să reactiveze zonele cu potențial cultural din Capitală. „Comunitățile creative sunt cel mai valoros activ al unui oraş. Nu sunt doar grupuri de oameni cu interese comune, sunt motoare de schimbare urbană, capabile să transforme un cartier, o stradă sau o idee într-un catalizator de energie şi valoare pentru întregul oraş. Din 2017, experimentăm această dinamică prin acțiunile Cartierului Creativ, iar BDF Communities pune exact această forță în mişcare, printr-un traseu de intervenții urbane şi 15 expoziții curatoriate în Amzei, Grivița şi Brezoianu, organizate şi dezvoltate prin energia a peste 50 de colaboratori. Odată cu Bucharest Design Festival, vrem să arătăm că designul nu se face doar în studiouri, ci se face pe stradă, împreună.” a declarat Ioana Pîrvu, Project Director Cartierul Creativ. Zona Grivița devine, între 29 mai și 21 iunie, o microzonă creativă activă. La Muzeul Național al Literaturii Române este prezentată expoziția ALT+REALITY, care explorează procesul de concept art, de la schiță la forme tridimensionale. Punct central pentru industriile creative La Teatrul Grivița 53, publicul poate descoperi o expoziție dedicată designerului Simone Rocha, iar la Grivița Creative Corner sunt expuse lucrările lui Andrei Tripșa, reunite sub titlul Desene animate din România. În plus, Phenomena Laboratory își deschide noul sediu și propune o instalație care explorează relația dintre spațiu, lumină și timp, într-o reinterpretare contemporană a arhitecturii. În Piața Amzei, în clădirea deGalben, sunt reunite șase expoziții care acoperă mai multe domenii ale designului. De la proiecte de design grafic premiate la nivel național, până la instalații dedicate lui Constantin Brâncuși și proiecte despre transformarea urbană, spațiul devine un punct central pentru industriile creative. Publicul poate vedea și expoziții despre arhitectură sustenabilă, identitate artistică sau reinterpretări ale bucătăriei românești ca spațiu cultural. Zona Brezoianu aduce împreună designul internațional și scena locală. La Entrance Store este prezentată colaborarea dintre artistul Dan Perjovschi și brandul Comme des Garçons, într-o expoziție construită în jurul acestui parteneriat artistic. La Palatul Universul, expoziția Legături Chimice explorează industria chimică din România, iar alte spații găzduiesc proiecte dedicate publicității și designului contemporan. Programul este completat de un târg de design independent, dedicat producătorilor locali. Bucharest Design Festival 2026 are loc între 20 mai și 21 iunie, în peste 150 de spații din București. Prin BDF Communities, organizatorii propun o experiență care aduce designul mai aproape de oameni și transformă orașul într-un traseu cultural accesibil, construit în jurul ideilor, colaborării și comunității. Prima ediție a Bucharest Design Festival va fi organizată sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, Nicușor Dan. Inițiativa marchează o recunoaștere oficială a rolului designului în promovarea identității culturale contemporane a României.

13 schimbări simple care pot îmbunătăți instantaneu calitatea aerului din casa ta

Calitatea aerului din interior poate afecta sănătatea mai mult decât îți dai seama. Dureri de cap, iritații și amețeli sunt doar câteva dintre simptome. Experții recomandă o abordare simplă în trei pași: filtrarea aerului, introducerea aerului proaspăt și gestionarea umidității, conform Real Simple. Potrivit datelor Agenției pentru Protecția Mediului, oamenii petrec aproximativ 90% din timp în interior. Calitatea aerului respirat în această perioadă are un impact direct asupra sănătății generale, spune dr. Steven Haywood, medic de urgență și fost terapeut respirator. Primul pas: elimină sursele de poluare „Primul pas este eliminarea din locuință a oricărui element care degradează calitatea aerului”, spune Peter Mann, fondatorul unei companii de purificare a aerului. Produsele de curățenie, vopselele și substanțele chimice pot fi mutate în garaj. Când este posibil, alege vopsele fără compuși organici volatili (COV). Lumânările parfumate, odorizantele și difuzoarele conțin adesea COV precum formaldehidă, benzen și toluen. Expunerea prelungită la aceste substanțe poate provoca dureri de cap și iritații. Aerisirea și circulația aerului Deschiderea ferestrelor rămâne cea mai simplă metodă de îmbunătățire a calității aerului. Un termostat poate ventila casa și atunci când nu funcționează încălzirea sau aerul condiționat. Ventilatoarele de evacuare din baie sau bucătărie, lăsate pornite 20 de minute după un duș, contribuie la eliminarea aerului umed. Gestionarea umidității Umiditatea ideală în interior este între 30 și 50%. Un dezumidificator este util în sezonul cald și umed, iar un umidificator devine necesar iarna, când aerul uscat afectează căile respiratorii, recomandă specialistul HVAC Joseph Wood. Alte măsuri utile Filtrele de aer trebuie schimbate la 30 de zile sau la șase luni, în funcție de capacitate. Conductele de aer necesită curățare periodică de către un profesionist. Covoarele și preșurile acumulează păr, praf și polen și trebuie aspirate regulat. Proiectele de bricolaj –  șlefuire, vopsire, gătit intens – este recomandat să fie realizate în aer liber ori de câte ori este posibil.

Metoda prin care ajungi să fii în formă fără să petreci ore la sală, potrivit experților

Nu ai nevoie de ore petrecute la sală pentru a fi în formă. Experții în fitness susțin că un plan simplu, repetat săptămânal, este suficient pentru a construi un corp mai puternic și mai sănătos pe termen lung. Planul recomandat presupune bifarea a trei obiective săptămânale: două antrenamente de forță pentru întregul corp, câteva sesiuni de mișcare care accelerează ritmul cardiac și cel puțin 7.000 de pași pe zi. De ce funcționează antrenamentul minimalist Antrenorul de forță Darren Ellis susține că progresul nu necesită efort excesiv. Două sesiuni solide de antrenament de forță pe săptămână, combinate cu numărul recomandat de pași și una sau două sesiuni aerobice, sunt suficiente pentru rezultate vizibile. Abordarea menține inima și plămânii sănătoși, construiește articulații rezistente, îmbunătățește forța și mobilitatea și reduce riscul majorității bolilor cronice. Câți pași pe zi sunt suficienți Cercetătorii au stabilit că 7.000 de pași zilnici reprezintă pragul la care se obțin cele mai multe beneficii cardiovasculare. Un studiu realizat în 2023 de Universitatea din Granada a confirmat această cifră. O meta-analiză publicată în The Lancet în 2025 a arătat că, față de 2.000 de pași pe zi, 7.000 de pași zilnici sunt asociați cu un risc cu 22% mai mic de simptome depresive, cu 38% mai mic de demență, cu 47% mai mic de mortalitate din toate cauzele și cu 25% mai mic de boli de inimă. Micro-plimbările, soluția practică Dr. Courtney Conley recomandă „micro-plimbările” ca metodă simplă de a atinge obiectivul zilnic. Acestea sunt plimbări scurte de cinci minute, echivalentul a aproximativ 500 de pași, integrate în pauzele obișnuite ale zilei. Specialiștii subliniază că planul trebuie adaptat nivelului personal de fitness. Persoanele mai puțin active obțin beneficii semnificative chiar și din cantități mici de mișcare.

72% dintre părinți recunosc că ajung să cumpere ce le cer copiii la supermarket, chiar dacă nu voiau

Copiii influențează tot mai mult deciziile de cumpărare ale familiei la supermarket. Părinții cedează frecvent cererilor de mâncare nesănătoasă. Concluzia aparține unui studiu făcut pe 1.050 de părinți din Anglia, prezentat recent la Congresul European privind Obezitatea de la Istanbul, conform The Independent. Peste jumătate dintre părinții chestionați (58%) au recunoscut că sunt bătuți la cap frecvent să cumpere produse bogate în grăsimi, sare sau zahăr. În consecință, aproape trei sferturi (72%) au raportat că achiziționează adesea produsele solicitate. Ce produse cer cel mai des copiii Printre cele mai căutate produse s-au numărat înghețata și acadelele (45%), bomboanele și ciocolata (43%), dulciurile și biscuiții (42%). Copiii cu vârste între patru și 11 ani au fost cei mai insistenți. Peste jumătate dintre ei cer verbal produsele, unul din trei le pune direct în coș, iar aproximativ unul din șase indică un display sau o reclamă din magazin. Marketingul alimentar, factor agravant Cercetătoarea Emma Boyland, profesoară la Universitatea din Liverpool, atrage atenția că mediul actual de cumpărare nu îi ajută pe părinți să facă alegeri sănătoase. Ambalajele cu personaje prietenoase și reclamele văzute înainte de cumpărături influențează semnificativ cererile copiilor. Aproape un sfert dintre părinți (23%) au mărturisit că insistențele copiilor îi fac să se simtă supărați, vinovați sau stresați. Studiul semnalează că părinții cu insecuritate alimentară sunt sâcâiți mai frecvent, ceea ce reprezintă o sursă suplimentară de stres.

Serialul Adolescence a dominat Premiile BAFTA TV 2026, obținând patru trofee

Premiile BAFTA pentru televiziune au fost decernate duminică la Londra, oferind premii celor mai bune programe, actori și prezentatori de pe micul ecran din ultimele 12 luni. Serialul „Adolescence”, care a stârnit controverse în rândul publicului pentru portretizarea cutremurătoare a violenței comise de adolescenți dezorientați, a dominat Premiile BAFTA TV. Serialul a obținut patru trofee, printre care premiul pentru cel mai bun serial dramatic limitat, în timp ce Stephen Graham a câștigat premiul pentru cel mai bun actor principal, relatează The Guardian. De asemenea, Owen Cooper, cel care îl interpretează pe Jamie Miller în serial, un băiat de 13 ani arestat pentru uciderea unei fete în școala în care învăța, a câștigat și premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar, iar Christine Tremarco a obținut titlul de cea mai bună actriță în rol secundar. Lista principală a câștigătorilor și a celor nominalizați Seriale dramatice CÂȘTIGĂTOR: Code Of Silence A Thousand Blows Blue Lights This City Is Ours Seriale dramatice limitate CÂȘTIGĂTOR: Adolescence I Fought The Law Trespasses What It Feels Like For A Girl Cel mai bun actor CÂȘTIGĂTOR: Stephen Graham – Adolescence Colin Firth – Lockerbie: A Search for Truth Ellis Howard – What it Feels Like for a Girl James Nelson-Joyce – This City is Ours Matt Smith – The Death of Bunny Munro Taron Egerton – Smoke Cea mai bună actriță CÂȘTIGĂTOARE: Narges Rashidi – Prisoner 951 Aimee Lou Wood – Film Club Erin Doherty – A Thousand Blows Jodie Whittaker – Toxic Town Sheridan Smith – I Fought The Law Siân Brooke – Blue Lights Actor în rol secundar CÂȘTIGĂTOR: Owen Cooper – Adolescence Ashley Walters – Adolescence Fehinti Balogun – Down Cemetery Road Joshua Mcguire – The Gold Paddy Considine – MobLand Rafael Mathé – The Death of Bunny Munro Cea mai bună actriță în rol secundar CÂȘTIGĂTOARE: Christine Tremarco – Adolescence Aimee Lou Wood – The White Lotus Chyna McQueen – Get Millie Black Emilia Jones – Task Erin Doherty – Adolescence Rose Ayling-Ellis – Reunion Cel mai bun actor într-o comedie CÂȘTIGĂTOR: Steve Coogan – How Are You? It’s Alan Jim Howick – Here We Go Jon Pointing – Big Boys Lenny Rush – Am I Being Unreasonable? Mawaan Rizwan – Juice Oliver Savell – Changing Ends Cea mai bună actriță într-o comedie CÂȘTIGĂTOARE: Katherine Parkinson – Here We Go Diane Morgan – Mandy Jennifer Saunders – Amandaland Lucy Punch – Amandaland Philippa Dunne – Amandaland Rosie Jones – Pushers Divertisment CÂȘTIGĂTOR: Last One Laughing The Graham Norton Show Michael Mcintyre’s Big Show Would I Lie To You Emisiuni de divertisment CÂȘTIGĂTOR: Bob Mortimer – Last One Laughing Amanda Holden & Alan Carr – Amanda & Alan’s Spanish Job Claudia Winkleman – The Celebrity Traitors Lee Mack – The 1% Club Rob Beckett & Romesh Ranganathan – Rob & Romesh Vs… Romesh Ranganathan – Romesh: Can’t Knock the Hustle Reality CÂȘTIGĂTOR: The Celebrity Traitors The Jury: Murder Trial Squid Game: The Challenge Virgin Island

Începe Festivalul de Film de la Cannes. O producție românească, printre favorite

Spectacolul de pe Coasta de Azur va găzdui, începând de marți, unele dintre cele mai așteptate filme ale anului, într-o paradă constantă de covoare roșii și premiere de amploare. Anul acesta, studiourile de la Hollywood sunt în mare parte pe tușă. Dar, timp de peste 78 de ani, Cannes a fost o vitrină de neegalat pentru unii dintre cei mai buni producători cinematografici, potrivit AP. Anul trecut, printre nominalizările la Oscar s-au numărat și filme precum „Sentimental Value”, „The Secret Agent” și „It Was Just an Accident”. Anul acesta este la fel de probabil să producă o serie de concurenți. În ultimii ani, filme precum „Parasite” și „Anora” au fost lansate la Cannes și au câștigat premiul pentru cel mai bun film la Premiile Academiei. Juriul care decide premiul Palme d’Or din acest an este prezidat de cineastul sud-coreean Park Chan-wook . La ceremonia de deschidere de marți, Cannes va acorda, de asemenea, un Palme d’Or onorific lui Peter Jackson. Ulterior, va primi și Barbra Streisand unul. Așadar, vor fi multe de urmărit la Cannes-ul din acest an, inclusiv „Lotusul Alb”. Serialul HBO a ajuns pe Croisette – faimoasa promenadă a orașului mediteranean – pentru a filma cel de-al patrulea sezon. Câteva dintre filmele care ar trebui să facă furori la Cannes, potrivit AP, sunt: „Speranţă” Na Hong-jin nu este la fel de cunoscut ca unii dintre colegii săi cineaști coreeni, dar s-ar putea să fie pregătit pentru un moment de succes anul acesta. Cel mai recent film al său este un thriller SF de lungă durată, despre care directorul artistic de la Cannes, Thierry Fremaux, a spus că „schimbă constant genurile”. Distribuția include atât vedete coreene, cât și de la Hollywood, printre care Hwang Jung-min, Zo In-sung, Jung Ho-yeon, Michael Fassbender, Alicia Vikander și Taylor Russell. „Tigru de hârtie” Deși inițial nu a fost anunțat ca parte a competiției festivalului, cel mai recent film al lui James Gray, plasat în Queens, a fost adăugat ulterior. Și a devenit instantaneu unul dintre cele mai așteptate și cu vedete filme americane de la festival. Gray, cineastul filmelor „Armageddon Time” și „The Immigrant”, spune povestea a doi frați (Adam Driver, Miles Teller) care se implică în mafia rusă. Scarlett Johansson joacă în rol principal. „Fiord” Regizorul român Cristian Mungiu este un personaj important al cinematografiei europene datorită unor filme precum „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, câștigător al Premiului Palme d’Or în 2007, și „RMN” în 2022. Sebastian Stan și Renate Reinsve joacă în cel mai recent film al său în rolul unui cuplu româno-norvegian care se mută în orașul natal izolat din Norvegia al soției lor. „Sex și moarte între adolescenți în tabăra Miasma” Jane Schoenbrun s-a impus rapid ca o voce vitală în filmul american contemporan cu „I Saw the TV Glow” din 2024 și „We’re All Going to the World’s Fair” din 2021. Prezentat în secțiunea Un Certain Regard, noul film al lui Schoenbrun îi are în distribuție pe Hannah Einbinder și Gillian Anderson într-un film despre realizarea unui film slasher. „Patrie” Cineastul polonez Pawel Pawlikowski este cel mai bine cunoscut pentru două drame de epocă alb-negru, puternic concise: „Ida” și „Războiul Rece”. Cel mai recent film al său este al treilea. În rol principal, Hanns Zischler îl interpretează pe scriitorul german Thomas Mann, aflat într-o călătorie cu mașina după cel de-al Doilea Război Mondial. Îl însoțește fiica sa, interpretată de Sandra Hüller. „Din seninătate” Autorul japonez Ryusuke Hamaguchi își face debutul în limba franceză. Opusul lui Hamaguchi din 2021, „Drive My Car”, a intrat în istorie ca primul film japonez nominalizat la categoria cel mai bun film. Următorul său film din 2023, „Evil Does Not Exist”, a fost, de asemenea, aclamat. „All of a Sudden”, cu Virginie Efira și Tao Okamoto în rolurile principale, este despre un director de azil de bătrâni și un dramaturg japonez aflat în fază terminală. „Oi în cutie” Mult timp venerat pentru umanismul său delicat, cineastul japonez Hirokazu Kore-eda își va dezvălui cel mai recent film. Kore-eda a câștigat deja Palme d’Or în 2018 pentru „Shoplifters”. Dar cele trei decenii de experiență cinematografică l-au transformat într-un cineast de neratat, cu o tandrețe deosebită. Filmul SF „Sheep in the Box” este despre un cuplu care îndureră pierderea fiului lor și adoptă un robot umanoid bebeluș.

Primul avion cu pasageri evacuați de pe nava de croazieră afectată de hantavirus a plecat din Tenerife

Cetățenii spanioli au fost primii care au părăsit nava MV Hondius, care rămâne ancorată în largul insulei Tenerife, cea mai mare insulă din arhipelagul spaniol de pe coasta Africii de Vest. Nava a sosit cu câteva ore mai devreme, relatează AP. Ministerul Sănătății din Spania, Organizația Mondială a Sănătății și compania de croaziere Oceanwide Expeditions au declarat că niciuna dintre cele peste 140 de persoane de pe Hondius nu a prezentat simptome ale virusului. Cei care debarcau și personalul care lucra în portul Granadilla din Tenerife purtau echipament de protecție în timpul procesului de evacuare, inclusiv măști de protecție, costume de protecție a materialelor periculoase și respiratoare. „Întreaga operațiune decurge normal”, a spus ministrul spaniol al Sănătății, Mónica García. De la avion pasagerii vor intra în carantină Pasagerii și unii membri ai echipajului de peste 20 de naționalități aflați la bord vor fi evacuați pe parcursul zilei de duminică până luni. După ce ajung la Madrid, cei evacuați în primul avion vor fi în carantină, spun autoritățile sanitare spaniole. Doar cei 14 cetățeni spanioli aflați la bord vor fi în carantină în țară. Autoritățile au declarat că pasagerii și membrii echipajului care debarcă vor fi verificați pentru simptome, nu vor avea contact cu populația locală și vor fi scoși de pe navă doar după ce zborurile de evacuare vor fi gata să îi transporte la destinațiile lor. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, și miniștrii sănătății și ai internelor din Spania supraveghează operațiunea din Tenerife.

10 Mai, Ziua Independenței Naționale a României. Cele trei momente istorice care au marcat evoluția statului modern

România sărbătorește, pe 10 mai 2026, Ziua Independenței Naționale, una dintre cele mai importante date din istoria modernă a țării. Ziua are o puternică încărcătură simbolică și istorică, pentru că reunește trei evenimente fundamentale pentru formarea și consolidarea statului român modern: sosirea principelui Carol I în România, proclamarea și oficializarea Independenței de Stat, dar și proclamarea Regatului României. Totodată, ziua de 10 mai este asociată cu Ziua Regalității, având o importanță aparte în evoluția politică și instituțională a țării. Potrivit Legii nr. 189/2021, promulgată și publicată în Monitorul Oficial în anul 2021, data de 10 mai a fost declarată oficial Ziua Independenței Naționale a României. Conform actului normativ adoptat de Parlament, această zi este sărbătoare națională, însă nu este considerată zi liberă legală. 10 Mai, o zi cu triplă semnificație istorică Semnificația zilei de 10 mai este strâns legată de unele dintre cele mai importante momente din istoria modernă a României. Primul dintre acestea a avut loc în anul 1866, când Carol I a venit în România și a depus jurământul ca domnitor al Principatelor Unite. Evenimentul a reprezentat începutul dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen și debutul unei bune perioade de modernizare administrativă, militară și politică a statului român. A doua mare semnificație este legată de anul 1877. În contextul războiului ruso-turc, România a decis să își afirme independența față de Imperiul Otoman. La 9 mai 1877, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a proclamat în Parlament independența de stat a României, iar pe 10 mai actul a fost promulgat oficial de domnitorul Carol I, dobândind astfel valoare juridică și simbolică drept act fundamental al statului român. Cea de-a treia semnificație istorică este legată de anul 1881, moment în care România a fost proclamată Regat, iar Carol I a devenit primul rege al României. În perioada monarhiei, 10 mai a devenit Ziua Națională a României și una dintre cele mai importante sărbători oficiale ale statului. Cum și-a câștigat România independența Independența României nu a fost doar rezultatul unui act politic, dar mai ales consecința unei confruntări militare care a rămas în istoria țării. În timpul Războiului de Independență din 1877-1878, armata română a luptat alături de trupele ruse împotriva Imperiului Otoman. Printre cele mai importante confruntări s-au numărat Asediul Plevnei, luptele de la Grivița și operațiunile militare desfășurate pe linia Dunării. Implicarea armatei române a avut un mare rol în desfășurarea campaniei militare și a arătat cât de puternică este capacitatea statului român de a-și apăra independența prin organizare proprie și forță militară. Victoria din război a fost urmată de recunoașterea internațională a independenței României în cadrul Congresului de la Berlin din 1878. Prin Tratatul de la Berlin, marile puteri europene au recunoscut oficial România ca stat independent și suveran, consfințind, deci, pe plan internațional, procesul început prin proclamarea independenței și susținut ulterior pe câmpul de luptă. Ceremonie militară organizată în București de Ziua Independenței Ceremonia militară organizată la București cu ocazia sărbătoririi Zilei Independenței Naționale a României, a Zilei Victoriei în Europa și a Zilei Europei/Zilei Uniunii Europene va avea loc duminică, 10 mai, începând cu ora 10.00, la Monumentul Eroilor Patriei, amplasat în fața Universității Naționale de Apărare „Carol I”. Astfel de activități vor fi organizate, în colaborare cu autoritățile locale, și în municipiile reședință de județ, dar și în alte localități din țară unde sunt amplasate monumente dedicate acestor evenimente istorice