Ericsson: România, sub Bulgaria și Grecia la 5G SA. Suedezii recomandă fonduri europene și propun schimbul spectru pentru investiții
Ericsson a organizat miercuri, 3 decembrie, la Ambasada Suediei din București, evenimentul anual de final de an, care în 2025 a avut ca temă principală o analiză comparativă a stării rețelelor 5G la nivel global. Prezentarea a plasat România într-o poziție delicată față de alte state și regiuni, aducând în prim-plan nu doar cifre îngrijorătoare despre decalajul tehnologic european, ci și propuneri concrete pentru redresarea situației. Daniel Tudose, Country Manager Ericsson România și Moldova, a deschis prezentarea pornind de la legăturile istorice ale companiei cu țara noastră. Ericsson este prezent în România din 1994, având 1.831 de angajați (45% femei), birouri în două orașe și o fabrică de antene la Timișoara care produce cele mai noi echipamente pentru piața europeană. Compania va sărbători 150 de ani de existență în 2026, iar investițiile globale în cercetare și dezvoltare depășesc 5 miliarde de euro anual. Europa, cu roșu pe harta 5G Standalone Ivan Rejon, Director Strategy Government and Public Advocacy la Ericsson Europe, a prezentat însă o imagine mai puțin flatantă despre situația bătrânului continent. Hărțile globale arată o Europă în mare parte în roșu, fără 5G Standalone (SA) adevărat, în timp ce China, India, SUA și chiar țări din Orientul Mijlociu strălucesc în verde și albastru. Diferența este evidentă: doar 4% dintre europeni folosesc 5G SA, comparativ cu 65% în India și peste 90% în China. India a reușit această tranziție în doar 18 luni, demonstrând că se poate face rapid cu politici coerente. Analiza Ericsson se bazează pe date Ookla colectate în perioada iunie-august 2025, exclusiv de pe smartphone-uri cu Android conectate la rețele 5G NSA sau SA. România se situează sub media europeană la majoritatea indicatorilor relevanți. Conform datelor MedUX prezentate la eveniment, viteza medie de download 5G în România este de 46,5 Mbps, plasându-ne sub Grecia (67,2 Mbps), Bulgaria (94,7 Mbps) și evident mult sub liderii europeni precum Elveția (183,5 Mbps) sau Danemarca (155,5 Mbps). Într-un test live efectuat în sală, în rețeaua 5G (nu știm operatorul sau aplicația), Ivan Rejon a măsurat pe propriul smartphone doar 12 Mbps și o latență de peste 100 ms, deși rezultatele ar putea fi influențate de roaming și de condițiile de recepție din clădirea ambasadei. 5G Standalone vs Non-Standalone Ericsson face o distincție clară între „basic 5G” și 5G Standalone (SA). Tehnologia 5G Non-Standalone (NSA) folosește în continuare infrastructura 4G pentru core network, fiind doar o îmbunătățire mică. 5G Standalone înseamnă o rețea nativă 5G, cu core network propriu, capabilă să ofere latență extrem de scăzută, diferențiere a serviciilor (network slicing) și securitate sporită, toate esențiale pentru aplicații industriale și AI. Problema pe care o ridică suedezii este că majoritatea operatorilor europeni, inclusiv cei din România, au implementat deocamdată doar varianta NSA, mai ieftină și mai rapid de instalat, dar incapabilă să susțină scenariile de utilizare pentru care 5G a fost conceput. Adică automatizări industriale avansate, vehicule autonome, aplicații AI care necesită procesare de tip edge computing, servicii medicale la distanță, sau controlul dronelor și al infrastructurii critice. Impactul asupra industriei și AI Prezentarea a inclus exemple concrete de utilizare industrială a 5G SA. În fabricile Mercedes-Benz din Germania eficiența a crescut cu 15%, iar eficiența energetică cu 25% folosind roboți colaborativi conectați prin 5G, sau fabrica Ford din Valencia unde roboți autonomi ghidați (AGV) au redus costurile de la 500.000 la 50.000 euro per unitate prin mutarea inteligenței artificiale în edge servers conectate prin 5G. Ericsson argumentează că fără 5G SA, România riscă să piardă competitivitatea în sectoare cheie. Potrivit estimărilor companiei, o implementare completă a 5G mid-band în România ar putea genera până la 7,6 miliarde euro contribuție suplimentară la PIB până în 2040, distribuită între producție și logistică inteligentă, zone urbane smart, zonele rurale și servicii publice. Propunerea Ericsson: spectru pentru infrastructură Soluția propusă de Ericsson este inspirată din experiența spaniolă și franceză: o compensare între costul spectrului și investițiile pe care operatorii trebuie să le facă în rețea. În Franța, guvernul a amânat colectarea taxelor pe spectru în schimbul desfășurării 4G în zonele rurale și de-a lungul liniilor de tren, un program care a costat operatorii aproximativ 3 miliarde euro în investiții de infrastructură, dar a accelerat acoperirea. În Spania, un program similar finanțat cu 672 milioane euro de la UE a adus conectivitate 5G pentru 1,8 milioane de locuitori din zonele rurale, generând efecte concrete precum creșterea veniturilor, reducerea șomajului și creșterea populației în zonele cu acoperire. Ericsson propune României cinci direcții de acțiune: folosirea fondurilor publice și europene pentru infrastructura digitală, strategie care să lege costul spectrului de investițiile în rețea, implicarea statului ca prim client al tehnologiilor 5G avansate, asigurarea securității rețelelor prin furnizori de încredere, și implementarea conectivității diferențiate, pentru valorificarea completă a 5G Standalone.
Nvidia sună alarma: China nu mai copiază, inovează. Ce înseamnă asta pentru viitorul tehnologic global
Într-un climat geopolitic tot mai tensionat, avertismentul recent al CEO-ului Nvidia zguduie lumea tehnologică: rivalii chinezi nu doar că încep să se desprindă de tehnologiile americane, ci dezvoltă rapid alternative avansate, care amenință supremația Silicon Valley. Mesajul vine într-un moment paradoxal — deși restricțiile SUA par să frâneze exporturile de semiconductori către China, Nvidia a raportat rezultate financiare spectaculoase, dar a și expus riscuri strategice pe termen lung. În spatele acestor cifre impresionante se ascunde o realitate mai sumbră: conflictul tehnologic dintre SUA și China nu doar că escaladează, ci schimbă complet regulile jocului. China nu mai este o piață de desfacere pentru cipurile americane — devine un laborator de inovație concurentă. După ani de dependență de tehnologii occidentale, companiile chineze par să răspundă tot mai eficient la sancțiunile și restricțiile impuse de Washington. Potrivit Bloomberg, CEO-ul Nvidia a remarcat că “diferențele tehnologice dintre cele două țări încep să se reducă”, iar restricțiile americane, în loc să frâneze inovația din China, au forțat dezvoltarea unor alternative proprii. Fenomenul nu e doar teoretic. În primele luni ale lui 2025, piața din China a absorbit cipuri H20 produse de Nvidia în valoare de 4,6 miliarde de dolari, într-o cursă contra-cronometru înaintea aplicării noilor restricții. Acest val de achiziții demonstrează nu doar nevoia acută de tehnologie de vârf în China, ci și faptul că acolo se pregătește terenul pentru o autonomie tehnologică de durată. În același timp, SUA au introdus reguli care interzic inclusiv utilizarea modelelor open-source AI chineze, precum DeepSeek sau Qwen, în afaceri din domenii sensibile. O astfel de mișcare are potențialul de a rupe legăturile esențiale dintre ecosistemele de inovație, accelerând procesul de “decuplare” tehnologică la nivel global. Nvidia crește, dar viitorul e tot mai nesigur Paradoxal, în ciuda acestor turbulențe geopolitice, Nvidia a raportat o creștere de 69% a vânzărilor în ultimul trimestru. Compania rămâne lider în dezvoltarea de cipuri grafice esențiale pentru inteligența artificială, sectorul cel mai fierbinte din tehnologie. Investitorii au reacționat imediat — acțiunile Nvidia au urcat, iar optimismul s-a extins și asupra altor giganți precum AMD, Qualcomm sau Taiwan Semiconductor. Totuși, succesul nu vine fără umbre. Nvidia estimează pierderi de aproximativ 8 miliarde de dolari doar din cauza restricțiilor viitoare, iar afacerile din China, care reprezintă încă 12,5% din veniturile totale, sunt sub semnul întrebării. În plus, divizia auto a companiei, care abia începea să aibă succes, riscă să fie din nou lovită de regulamentele SUA care interzic tehnologiile auto conectate provenite din China. În paralel, companii europene precum ASML și ASM International resimt și ele șocul acestor măsuri. ASML, producătorul echipamentelor esențiale pentru cele mai performante cipuri, a pierdut miliarde din capitalizarea de piață în urma blocajelor comerciale. Deși în Japonia și Coreea de Sud piața a reacționat pozitiv pe termen scurt, climatul global rămâne volatil. De la barometru la punct de inflexiune: ce ne spune Nvidia despre viitor Nvidia este considerată barometrul industriei de semiconductori și un lider incontestabil în domeniul AI. Tocmai de aceea, avertismentele sale nu pot fi ignorate. Dincolo de performanțele financiare remarcabile, mesajul transmis de companie este clar: dacă SUA continuă să izoleze China din rețelele globale de inovație, nu vor face decât să accelereze apariția unui ecosistem tehnologic paralel, în care Beijingul joacă un rol central. China a demonstrat deja că poate construi alternative credibile și, în unele cazuri, competitive. Într-un context global dominat de inteligență artificială, calcul cuantic și 5G, nu e vorba doar de economie, ci de putere geopolitică. Iar în acest joc, cine controlează hardware-ul, controlează viitorul. Pentru tine, ca utilizator sau profesionist în tech, e esențial să urmărești cu atenție aceste evoluții. Impactul nu se va resimți doar în bursă sau în bugetele companiilor, ci și în accesul la tehnologii, prețuri și standarde globale. Dacă vrei să înțelegi mai bine direcția în care se îndreaptă lumea digitală, privește către Nvidia — și mai ales către rivalii ei din China. Ei sunt viitorul care se scrie acum, în timp real.
Nici 5G-ul nu mai este ce era – Un nou studiu demonstrează cum adepții teoriei conspirației s-au speriat degeaba
Teoriile conspiraționiste privind rețelele de comunicații mobile există de zeci de ani, dar odată cu lansarea tehnologiei 5G în 2019, acestea s-au intensificat, alimentate de valul global de dezinformare din timpul pandemiei. În ciuda numeroaselor studii care au infirmat până acum aceste ipoteze, cercetătorii de la Constructor University din Germania au decis să realizeze o nouă cercetare, menită să ofere dovezi suplimentare privind inofensivitatea 5G pentru sănătatea umană, scrie revista Popular Science. Ce se știe despre acest studiu pentru rețelele 5G Studiul, publicat în ediția din mai 2025 a revistei PNAS Nexus, analizează în detaliu efectele posibile ale câmpurilor electromagnetice din rețelele 5G asupra celulelor umane. În prezent, rețelele 5G funcționează sub frecvența de 6 GHz, însă în următorii ani se preconizează extinderea acestora în intervalele 24,3–27,5 GHz și 39,5–43,3 GHz. Deși câmpurile electromagnetice foarte intense pot avea efecte fiziologice, frecvențele 5G pătrund doar câțiva milimetri în piele și nu au capacitatea de a produce daune biologice semnificative. Pentru acest studiu, echipa a făcut un experiment dublu-orb, în care două tipuri de celule cutanate umane, fibroblaste (din țesutul conjunctiv) și keratinocite (majoritare în epidermă), au fost expuse la frecvențe de 27 și 40,5 GHz, cu intensități variate, pentru perioade de două și 48 de ore. Prima cercetare care folosește atât secvențiere completă a ARN-ului Cercetarea este considerată prima de acest tip care folosește atât secvențiere completă a ARN-ului, cât și analiza metilării ADN-ului pentru a identifica eventuale modificări genetice și epigenetice cauzate de expunerea la frecvențele 5G. Rezultatele au fost clare: nici la nivelurile de expunere de zece ori mai mari decât cele recomandate, nu au fost observate modificări semnificative în expresia genelor sau în profilurile de metilare, în afara variațiilor normale determinate de întâmplare. Autorii spun că studiile anterioare care indicau efecte negative nu au controlat temperatura, ceea ce sugerează că „efectele” înregistrate erau, de fapt, consecințe ale încălzirii și nu ale undelor electromagnetice propriu-zise. „Pe de o parte, rezultatele sunt în concordanță cu datele biotehnice: la aceste frecvențe, energia cuantică este mult prea scăzută pentru a produce efecte fotochimice sau ionizante”, au precizat cercetătorii în concluzie. „Pe de altă parte, studiul arată cât de esențial este să controlăm și să compensăm cu precizie eventualele efecte ale temperaturii în experimentele de acest tip.” Cercetătorii speră ca noile dovezi să contribuie la închiderea definitivă a dezbaterilor legate de efectele non-termice ale expunerii la 5G. Totuși, în contextul actual al dezinformării globale, este puțin probabil ca teoriile conspiraționiste să dispară complet.
De la 5G la 220V: Cum a fost închisă poarta Chinei în telecom și deschisă larg în energie
România, ca și restul Europei, a făcut pași rapizi către tranziția energetică. Tot mai mulți români devin prosumatori, adică produc și consumă propria energie electrică cu ajutorul panourilor fotovoltaice. Ce se vorbește mai puțin este că, în spatele acestei independențe energetice aparente, se ascunde o dependență profundă: peste 70% dintre sistemele fotovoltaice din România folosesc invertoare chinezești, în special de la gigantul Huawei. Paradoxal, în timp ce România a interzis Huawei din rețelele 5G pentru motive de securitate națională, aceeași companie alimentează liniștit infrastructura energetică a zeci de mii de gospodării. Și nu doar că alimentează, ci și colectează date prin intermediul aplicațiilor și dispozitivelor conectate la internet, integrate în rețeaua WiFi a locuințelor. În lipsa unor reglementări clare sau a unei supravegheri stricte din partea autorităților, învertoarele – creierul sistemului fotovoltaic – pot deveni un punct sensibil de atac cibernetic, în special în cazul unei tensiuni geopolitice cu China. Statul român recunoaște: într-un conflict ipotetic, Beijingul ar putea perturba sistemul energetic „fără să tragă un foc de armă”, doar prin accesarea sau dereglarea invertoarelor deja instalate în mii de locuințe. Invertoarele nu sunt doar cutii negre: ele gândesc, comunică și pot fi controlate de la distanță Un exemplu concret vine din Moșnița, județul Timiș, unde Constantin Ștefănucă și-a montat în 2023 un sistem fotovoltaic de 5 kW. Invertorul era produs de Growatt, o companie chineză, iar aplicația propusă de producător îi colecta datele despre consum și performanța sistemului și le trimitea în cloud – în China. Într-o mișcare rar întâlnită în rândul utilizatorilor obișnuiți, Constantin a renunțat la aplicația producătorului și a instalat un mini-server local, astfel încât datele sale să nu mai fie transmise în afara locuinței. În plus, fără conexiune la internet, a eliminat și posibilitatea ca o terță parte să intervină în setările de funcționare ale invertorului. Potrivit experților în securitate cibernetică, îngrijorarea este întemeiată: invertoarele IoT pot fi reconfigurate de la distanță. În cazul unui atac cibernetic sofisticat, un astfel de dispozitiv ar putea fi folosit pentru a opri energia într-o locuință, pentru a afecta o rețea locală sau chiar pentru a genera un dezechilibru la scară mai largă. Alexandru Angheluș, expert în domeniu, atrage atenția, conform EuropaLiberă, că „în lipsa controlului asupra software-ului și asupra locului unde ajung datele, utilizatorii sunt expuși unor riscuri reale – unele vizibile, altele subtile și cu efect întârziat”. Huawei, interzisă la 5G, omniprezentă în energie În 2023, Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT) a interzis participarea Huawei la dezvoltarea rețelelor 5G din România, invocând riscuri de securitate. La scurt timp, compania a dat în judecată Guvernul, Administrația Prezidențială și CSAT pentru a anula decizia. Procesul este încă pe rol. Cu toate acestea, în paralel, Huawei vinde legal în România nu mai puțin de 53 de modele de invertoare, cu capacități de la câțiva kilowați pentru gospodării, până la 215 kW pentru parcuri industriale. Potrivit estimărilor din industrie, peste 85.000 de invertoare Huawei sunt deja montate în locuințele românilor. Compania susține că toate datele colectate de aplicația sa, FusionSolar, sunt stocate în Europa și accesibile doar cu autorizarea utilizatorului. Totuși, în manualul aplicației se precizează clar că datele pot fi partajate cu alte entități din grupul Huawei, inclusiv cu Huawei Technologies Co., Ltd. din Republica Populară Chineză – pentru „mentenanță”. Cu alte cuvinte, oricât s-ar garanta respectarea GDPR, datele pot ajunge tot acolo de unde, în teorie, se teme România să primească echipamente pentru infrastructura 5G: în China. O dilemă europeană: energie verde pe hardware roșu România nu e singura aflată în această dilemă. Întreaga Europă este prinsă în paradoxul tranziției verzi: pentru a atinge obiectivele de reducere a emisiilor și de creștere a energiei regenerabile, continentul depinde masiv de tehnologia și echipamentele din China. Costurile reduse și disponibilitatea pe scară largă au făcut din China liderul absolut în producția de panouri solare și invertoare. Însă aceste echipamente ieftine vin cu un preț ascuns – riscul de securitate cibernetică și lipsa controlului asupra infrastructurii esențiale. Autoritățile europene caută soluții, dar mișcările sunt lente și fragmentate. Între timp, zeci de milioane de echipamente chinezești sunt deja instalate și funcționează zi de zi în gospodăriile și rețelele energetice ale Uniunii Europene. România, la rândul ei, trebuie să decidă: va trata securitatea energetică cu aceeași seriozitate cu care a tratat securitatea digitală? Sau va continua să închidă ochii la faptul că a dat Chinei cheile către sistemul său electric, chiar în timp ce o acuza de spionaj? Concluzie: În numele energiei verzi, România a înlocuit un risc cu altul. Și poate că, de data asta, nu va fi nevoie de „focuri de armă” pentru a simți consecințele.