Orange Office net 5G+, șah cu tura la regele fibră (review)
Pe tabla de șah a Internetului, regele este fibra optică. Este cea mai valoroasă piesă: stabilă și aproape imposibil de învins… atât timp cât ajunge până la tine. Doar că în viața reală partida nu se desfășoară pe un teren fix. Ai sediu nou, chiria curge, oamenii sunt la birou, POS-ul stă pe tejghea și exact atunci auzi replica clasică: cablul va fi tras… curând! Aici intervine The White Tower. Tura. Nu promite minuni și nu încearcă să fie regele. Apare exact acolo unde lipsește tabla și oferă internet fără cablu. Routerul acesta nu așteaptă să vină fibra. Ia rețeaua mobilă din aer și o transformă într-un birou funcțional în câteva minute. Îi pui cartela SIM, îl bagi în priză și, teoretic, ai internet imediat. Sună simplu. Aproape prea simplu. Unboxing, specificații și preț Așa că azi testăm Orange Office net 5G+, un serviciu de internet prin SIM destinat firmelor. Vine cu un router HUAWEI H153-381 5G Flybox, discret, alb, cu un design curat de birou, și promite conexiune gata în 5 minute. Și nu știu dacă e intenționat, dar arată exact ca o tură albă: simplu, vertical și pus acolo ca să rezolve poziția. Promisiune mare, hai să vedem dacă o ține! Cutia e simplă, minimalistă, HUAWEI știe că dacă ambalajul e prea extravagant oamenii se simt vinovați când îl aruncă. Și da, cartela SIM Orange vine lipită pe cutie. Semn că instalarea n-ar trebui să fie rocket science. În cutie găsești routerul, un cablu de alimentare, un cablu de rețea și documentația minimală. Cam atât. Nu e nimic complicat, e literally plug-and-play. HUAWEI H153-381 5G Flybox nu e un router clasic. Nu e hotspot pe telefon. Este fibră optică… dar prin aer. 5G-ul încearcă să înlocuiască internetul prin fibră folosind un spectru radio foarte larg. Adică Orange mută cablul de pe stâlp în antenă. Și ca să fie clar, pachetul Orange Office net 5G+ costă 11 euro pe lună fără TVA, cu abonament pe 24 de luni. Nu e un preț mic, dar nu e nici mare pentru ce oferă, trafic nelimitat fără throttling plus mobilitate. Există și varianta 4G+ la 5,5 euro pe lună, cu viteze de până la 355 Mbps download și 47 Mbps upload, cu un router Huawei B535. Dacă ești într-o zonă fără acoperire 5G încă, 4G+ e o opțiune rezonabilă la jumătate de preț. Ambele sunt oferte exclusiv online la contract pe 24 de luni. Comparativ cu fibra de business, care pornește de la 30-40 euro pe lună, plus costul instalării, plus timpul de așteptare al tehnicianului, aici vorbim de 11 euro pe lună și câteva minute până ai internet funcțional. Deși routerul are port WAN clasic, WAN-ul adevărat este rețeaua mobilă Orange. Antena din interior devine „priza de internet”. Nu conectăm cablul la internetul pe fir. Internetul vine singur la HUAWEI H153-381 5G Flybox prin cartela SIM de la Orange. Ca pisicile când aud cum desfaci pliculețul de mâncare. Și mă întorc la ideea că o conexiune fixă presupune instalarea în locație, cu programare și intervenție tehnică pentru a aduce linia până în birou. Cu Orange Office net 5G+ nu mai e nevoie de tragerea unui cablu dedicat către sediu, pentru că infrastructura există deja: routerul se conectează direct la rețeaua mobilă Orange prin antenele din zonă. Diferența reală e simplă: la fibră cineva vine fizic până la tine, la 5G tu te conectezi la o rețea care era deja prezentă în oraș înainte să deschizi ușa biroului. Asta explică de ce unul durează zile sau săptămâni, iar celălalt, minute. Datele de pe cutia HUAWEI H153-381 5G Flybox vorbesc despre 5G până la 3.6 Gbps rezultând un Wi-Fi 6 de 3000 Mbps. Dar nu, nu vei avea 3 Gbps în birou. Asta este viteza maximă a rețelei radio, nu a abonamentului și nici a mediului real. Pentru că ideea nu e să bată fibra, ci să fie suficient de rapid încât să nu conteze că nu ai fibră. Fibra excelează prin stabilitate absolută, ping foarte mic, download constant. Orange Office net 5G+, excelează prin instalare instant, mobilitate, locații imposibile pentru cablu sau backup când cade fibra. Fibra este cel mai bun internet din lume… acolo unde există. Orange Office Net 5G+, e cel mai bun internet atunci când „realitatea nu cooperează”. Un business mic nu are nevoie de 10 Gbps în majoritatea scenariilor. Are nevoie să meargă POS-ul, să dea emailuri, descarce / încarce documente (Excel-uri sau PDF-uri) și să nu se blocheze apelul cu clientul când îi spune prețul. Așa că, dacă ești pe șantier, la cabană, în depozit, la cabinetul medical sau în cafeneaua de la colț, dacă ai semnal Orange, ai birou. Instalarea routerului din pachetul Orange Office net 5G+ Orange zice că instalarea durează 5 minute „but I didn’t buy it”. Așa că haideți să numărăm.Pasul 1: introduci SIM-ul în router. Există un slot dedicat ca la telefon, nu trebuie să dezasamblezi nimic. 30 de secunde. Pasul 2: bagi routerul în priză. Atât. Fără cablu de date, fără cablu telefonic, fără să suni la un număr verde și să aștepți ascultând o muzică repetitivă. 10 secunde. Pasul 3: pe telefon sau laptop, cauți rețeaua Wi-Fi a routerului, numele și parola sunt pe fundul unității și te conectezi. 20 de secunde. Și gata. Internet. Funcțional. Fără tehnician. Fără programare. Fără tras cabluri. Puțin mai mult de 1 minut. Majoritatea oamenilor se pot opri aici pentru că vorba aia „it just works”. Dar, dacă vrei mai mult, scanezi qr-codul de pe cartonașul din cutie și descarci aplicația HUAWEI AI Life, de unde ai control complet asupra Orange Flybox H153-381 5G. Am instalat-o manual, ca APK. A găsit imediat routerul, am dat connect, mi-a cerut parola de Wi-Fi și parola routerului și m-a trimis direct în Internet Access Wizard, la configurarea inițială. Acolo vezi rețelele Wi-Fi ale routerului și te pune să-i schimbi parola apoi se restartează. Flybox-ul oferă implicit două rețele, una care combină 2,4 GHz și 5 GHz sub același nume, iar separat mai există încă o rețea
Ce inovații a adus Orange în România anul trecut și care sunt planurile de viitor
2025 a fost unul dintre cei mai importanți ani din istoria recentă pentru Orange Romania, în special în termeni de inovație. La finalul anului, operatorul își extinsese acoperirea 5G/5G+, ajungând la 88 de orașe și ajunsese cu cea mai recentă generație de fibră optică în aproximativ 4,5 milioane de gospodării. Totodată, în 2025 Orange și-a păstrat poziția de cea mai rapidă rețea, accelerând integrarea infrastructurilor și creșterea rețelelor pentru a acoperi nevoile de digitalizare ale clienților, după ce în 2024 a fost finalizată fuziunea cu Orange Romania Communications SA (rezultată în urma achiziție fostei companii Telekom Romania Communications). Transformare prin digitalizare Extinderea tehnologiei 5G/5G+ este unul dintre vectorii cei mai importanți de inovare în telecomunicații. Aceasta reprezintă nu doar o creștere a vitezei și acoperirii, ci un mod de a facilita digitalizarea multor localitați, încurajarea dezvoltării mai multor orașe smart și eficientizarea mai multor industrii. Pe de o parte, vitezele sunt de până la 10 ori mai mari pe 5G comparativ cu 4G, fișierele se transferă mult mai rapid, iar aplicațiile, site-urile web și dispozitivele smart de acasă se încarcă aproape instant, streaming-ul video este mult mai stabil și se poate face la calitate mult mai mare. Noua tehnologie aduce transformări pe termen lung în viața de zi cu zi a cetățenilor unui oraș, pentru că face mult mai ușoară implementarea de case smart, senzori de mediu, contorizare inteligentă pentru utilități, monitorizarea și fluidizarea traficului, și alte tehnologii legate de educație, sănătate, energie, mediu, mașini electrice. Pe de altă parte, prin 5G/5G+ pot fi create rețele private de viteză mare și cu latență scăzută care pot eficientiza masiv facilitățile de producție și fabricile care folosesc automatizări. În 2025, Orange Romania a ajuns cu acoperirea 5G/5G+ în 88 orașe. Cele mai recente orașe în care s-a făcut trecerea la noua tehnologie, în ultimele 6 luni, sunt: Bârlad, Buzău, Câmpia Turzii, Câmpina, Câmpulung, Caracal, Comănești, Dej, Fetești, Mediaș, Moinești, Onești, Pașcani, Rădăuți, Râmnicu Sărat, Roman, Slatina, Slobozia, Târgu Jiu, Turda, Valea Prahovei (Azuga, Bușteni, Predeal, Sinaia), Vaslui, Zalău. În aceeași perioada a fost extinsă acoperirea la 100% în Mun. Timișoara. O actualizare la fel de importantă ca rețeaua 5G a fost îmbunătățirea infrastructurii de servicii fixe. Orange schimbă vechile tehnologii pe cupru și FTTB (Fiber-to-the-Building) cu FTTH (Fiber-to-the-Home), atingând cifra de 412.000 de conexiuni modernizate în 2025. Astfel, anul trecut s-a ajuns la o acoperire cu fibră optică prin FTTH pentru aproximativ 4,5 milioane de gospodării. Noua tehnologie a adus și o îmbunătățire relevantă de viteză. Toți abonații care se află pe fibră prin FTTH au eligibilitate pentru cea mai mare viteză de internet pentru clienți casnici de la noi din țară – 2,1 Gbps (prin serviciul Fibră 2300). În următorii ani compania își propune ca peste 90% din infrastructura grupului Orange în România să fie eligibilă pentru cea mai mare viteză. Un alt pas major spre digitalizare a fost realizat într-una dintre cele mai izolate zone din România: Delta Dunării. Prin proiectul 5G Connect Danube Delta, pornit în 2024, a fost activată noua generație de tehnologii mobile în zonă. Concret, în 2025 a fost introdusă pentru prima dată în România tehnologia 5G SA (Standalone), care funcționează independent de rețeaua 4G preexistentă și care permite eficientizarea traficului. Echipamentele sunt conectate la rețeaua core 5G Orange din București și la un nod local de procesare a traficului, provenit de la utilizatorii din regiune. Pe lângă aceasta există și o infrastructură dedicată de servere Edge Cloud, care reduce distanța dintre utilizator și servicii, asigurând latență mică și vitezele necesare pentru scenariile de utilizare locală. Cea mai importantă componentă a proiectului este cea socială. Tehnologia 5G/5G+ aduce multe oportunități pentru locuitorii din zonă, fiind identificate patru mari direcții critice de acțiune: accesul la educație digitală, facilitarea telemedicinei, turismul lent și monitorizarea mediului înconjurător. Proiectul este susținut de Către Comisia Europeană, prin programul Connecting Europe Facility. Următoarea generație de viteze și aplicații Orange Romania este implicată constant în implementarea următoarelor generații de echipamente și tehnologii. La începutul lunii decembrie, operatorul a testat pentru prima dată în țara noastră tehnologia 5G millimeter Wave (mmWave) într-o rețea de tip 5G Standalone (SA). Probele au fost realizate în laboratorul 5G din București, pe o licență temporară oferită de ANCOM pentru spectrul radio din banda de 26 GHz. Folosind un sistem radio mmWave de la Ericsson și terminale 5G de la Nokia ce integrează capabilități Wi-Fi 7, au fost obținute viteze de până la 10 Gbps download și 1,2 Gbps upload. Această tehnologie oferă nu doar viteze multi-gigabit, ci și stabilitate mai mare în zonele cu trafic intens. Sunt multiple scenarii pentru care există aplicabilitate viitoare: hotspot-uri în locuri aglomerate (stadioane, arene, festivaluri, aeroporturi, gări, centre comerciale), alternativă la internetul fix prin fibră în orice zonă (urbană, suburbană, rurală), producție media și broadcasting (transmisii live 4K/8K, upload rapid de conținut din teren), aplicații imersive disponibile de la distanță fără probleme de latență (AR, VR, XR), rețele private 5G+ pentru aplicații industriale care necesită viteze și stabilitate ridicate și latență extrem de scăzută, înlocuind obișnuitele echipamente Wi-Fi (fabrici smart și Industry 4.0). Rețele mai eficiente energetic Trecerea la 5G și ultima generație de fibră optică înseamnă și servicii mai sustenabile. Consumul de energie scade semnificativ, pe măsură ce traficul majoritar se mută din 4G. Ceea ce înseamnă că 5G/5G+ este de până la 10 ori mai eficientă pentru aceeași cantitate de trafic decât tehnologiile anterioare. În același timp, rețelele moderne pot intra în „mod economic” atunci când sunt utilizate mai puțin, reducând impactul asupra mediului. O altă inițiativă importantă care a generat o reducere substanțială a consumului de energie în 2025 a fost decomisionarea treptată a rețelelor de cupru, și înlocuirea acestora cu fibră optică, proiect care continuă și anul acesta. Un alt angajament al companiei pe termen lung în ce privește sustenabilitatea este utilizarea energiei electrice verzi. 90% din energia electrică consumată de Orange Romania provine din surse regenerabile. 5G+ la metrou Tot la finalul anului trecut, Orange a început implementarea celei mai rapide rețele mobile și în metroul
Ericsson: România, sub Bulgaria și Grecia la 5G SA. Suedezii recomandă fonduri europene și propun schimbul spectru pentru investiții
Ericsson a organizat miercuri, 3 decembrie, la Ambasada Suediei din București, evenimentul anual de final de an, care în 2025 a avut ca temă principală o analiză comparativă a stării rețelelor 5G la nivel global. Prezentarea a plasat România într-o poziție delicată față de alte state și regiuni, aducând în prim-plan nu doar cifre îngrijorătoare despre decalajul tehnologic european, ci și propuneri concrete pentru redresarea situației. Daniel Tudose, Country Manager Ericsson România și Moldova, a deschis prezentarea pornind de la legăturile istorice ale companiei cu țara noastră. Ericsson este prezent în România din 1994, având 1.831 de angajați (45% femei), birouri în două orașe și o fabrică de antene la Timișoara care produce cele mai noi echipamente pentru piața europeană. Compania va sărbători 150 de ani de existență în 2026, iar investițiile globale în cercetare și dezvoltare depășesc 5 miliarde de euro anual. Europa, cu roșu pe harta 5G Standalone Ivan Rejon, Director Strategy Government and Public Advocacy la Ericsson Europe, a prezentat însă o imagine mai puțin flatantă despre situația bătrânului continent. Hărțile globale arată o Europă în mare parte în roșu, fără 5G Standalone (SA) adevărat, în timp ce China, India, SUA și chiar țări din Orientul Mijlociu strălucesc în verde și albastru. Diferența este evidentă: doar 4% dintre europeni folosesc 5G SA, comparativ cu 65% în India și peste 90% în China. India a reușit această tranziție în doar 18 luni, demonstrând că se poate face rapid cu politici coerente. Analiza Ericsson se bazează pe date Ookla colectate în perioada iunie-august 2025, exclusiv de pe smartphone-uri cu Android conectate la rețele 5G NSA sau SA. România se situează sub media europeană la majoritatea indicatorilor relevanți. Conform datelor MedUX prezentate la eveniment, viteza medie de download 5G în România este de 46,5 Mbps, plasându-ne sub Grecia (67,2 Mbps), Bulgaria (94,7 Mbps) și evident mult sub liderii europeni precum Elveția (183,5 Mbps) sau Danemarca (155,5 Mbps). Într-un test live efectuat în sală, în rețeaua 5G (nu știm operatorul sau aplicația), Ivan Rejon a măsurat pe propriul smartphone doar 12 Mbps și o latență de peste 100 ms, deși rezultatele ar putea fi influențate de roaming și de condițiile de recepție din clădirea ambasadei. 5G Standalone vs Non-Standalone Ericsson face o distincție clară între „basic 5G” și 5G Standalone (SA). Tehnologia 5G Non-Standalone (NSA) folosește în continuare infrastructura 4G pentru core network, fiind doar o îmbunătățire mică. 5G Standalone înseamnă o rețea nativă 5G, cu core network propriu, capabilă să ofere latență extrem de scăzută, diferențiere a serviciilor (network slicing) și securitate sporită, toate esențiale pentru aplicații industriale și AI. Problema pe care o ridică suedezii este că majoritatea operatorilor europeni, inclusiv cei din România, au implementat deocamdată doar varianta NSA, mai ieftină și mai rapid de instalat, dar incapabilă să susțină scenariile de utilizare pentru care 5G a fost conceput. Adică automatizări industriale avansate, vehicule autonome, aplicații AI care necesită procesare de tip edge computing, servicii medicale la distanță, sau controlul dronelor și al infrastructurii critice. Impactul asupra industriei și AI Prezentarea a inclus exemple concrete de utilizare industrială a 5G SA. În fabricile Mercedes-Benz din Germania eficiența a crescut cu 15%, iar eficiența energetică cu 25% folosind roboți colaborativi conectați prin 5G, sau fabrica Ford din Valencia unde roboți autonomi ghidați (AGV) au redus costurile de la 500.000 la 50.000 euro per unitate prin mutarea inteligenței artificiale în edge servers conectate prin 5G. Ericsson argumentează că fără 5G SA, România riscă să piardă competitivitatea în sectoare cheie. Potrivit estimărilor companiei, o implementare completă a 5G mid-band în România ar putea genera până la 7,6 miliarde euro contribuție suplimentară la PIB până în 2040, distribuită între producție și logistică inteligentă, zone urbane smart, zonele rurale și servicii publice. Propunerea Ericsson: spectru pentru infrastructură Soluția propusă de Ericsson este inspirată din experiența spaniolă și franceză: o compensare între costul spectrului și investițiile pe care operatorii trebuie să le facă în rețea. În Franța, guvernul a amânat colectarea taxelor pe spectru în schimbul desfășurării 4G în zonele rurale și de-a lungul liniilor de tren, un program care a costat operatorii aproximativ 3 miliarde euro în investiții de infrastructură, dar a accelerat acoperirea. În Spania, un program similar finanțat cu 672 milioane euro de la UE a adus conectivitate 5G pentru 1,8 milioane de locuitori din zonele rurale, generând efecte concrete precum creșterea veniturilor, reducerea șomajului și creșterea populației în zonele cu acoperire. Ericsson propune României cinci direcții de acțiune: folosirea fondurilor publice și europene pentru infrastructura digitală, strategie care să lege costul spectrului de investițiile în rețea, implicarea statului ca prim client al tehnologiilor 5G avansate, asigurarea securității rețelelor prin furnizori de încredere, și implementarea conectivității diferențiate, pentru valorificarea completă a 5G Standalone.
Nvidia sună alarma: China nu mai copiază, inovează. Ce înseamnă asta pentru viitorul tehnologic global
Într-un climat geopolitic tot mai tensionat, avertismentul recent al CEO-ului Nvidia zguduie lumea tehnologică: rivalii chinezi nu doar că încep să se desprindă de tehnologiile americane, ci dezvoltă rapid alternative avansate, care amenință supremația Silicon Valley. Mesajul vine într-un moment paradoxal — deși restricțiile SUA par să frâneze exporturile de semiconductori către China, Nvidia a raportat rezultate financiare spectaculoase, dar a și expus riscuri strategice pe termen lung. În spatele acestor cifre impresionante se ascunde o realitate mai sumbră: conflictul tehnologic dintre SUA și China nu doar că escaladează, ci schimbă complet regulile jocului. China nu mai este o piață de desfacere pentru cipurile americane — devine un laborator de inovație concurentă. După ani de dependență de tehnologii occidentale, companiile chineze par să răspundă tot mai eficient la sancțiunile și restricțiile impuse de Washington. Potrivit Bloomberg, CEO-ul Nvidia a remarcat că “diferențele tehnologice dintre cele două țări încep să se reducă”, iar restricțiile americane, în loc să frâneze inovația din China, au forțat dezvoltarea unor alternative proprii. Fenomenul nu e doar teoretic. În primele luni ale lui 2025, piața din China a absorbit cipuri H20 produse de Nvidia în valoare de 4,6 miliarde de dolari, într-o cursă contra-cronometru înaintea aplicării noilor restricții. Acest val de achiziții demonstrează nu doar nevoia acută de tehnologie de vârf în China, ci și faptul că acolo se pregătește terenul pentru o autonomie tehnologică de durată. În același timp, SUA au introdus reguli care interzic inclusiv utilizarea modelelor open-source AI chineze, precum DeepSeek sau Qwen, în afaceri din domenii sensibile. O astfel de mișcare are potențialul de a rupe legăturile esențiale dintre ecosistemele de inovație, accelerând procesul de “decuplare” tehnologică la nivel global. Nvidia crește, dar viitorul e tot mai nesigur Paradoxal, în ciuda acestor turbulențe geopolitice, Nvidia a raportat o creștere de 69% a vânzărilor în ultimul trimestru. Compania rămâne lider în dezvoltarea de cipuri grafice esențiale pentru inteligența artificială, sectorul cel mai fierbinte din tehnologie. Investitorii au reacționat imediat — acțiunile Nvidia au urcat, iar optimismul s-a extins și asupra altor giganți precum AMD, Qualcomm sau Taiwan Semiconductor. Totuși, succesul nu vine fără umbre. Nvidia estimează pierderi de aproximativ 8 miliarde de dolari doar din cauza restricțiilor viitoare, iar afacerile din China, care reprezintă încă 12,5% din veniturile totale, sunt sub semnul întrebării. În plus, divizia auto a companiei, care abia începea să aibă succes, riscă să fie din nou lovită de regulamentele SUA care interzic tehnologiile auto conectate provenite din China. În paralel, companii europene precum ASML și ASM International resimt și ele șocul acestor măsuri. ASML, producătorul echipamentelor esențiale pentru cele mai performante cipuri, a pierdut miliarde din capitalizarea de piață în urma blocajelor comerciale. Deși în Japonia și Coreea de Sud piața a reacționat pozitiv pe termen scurt, climatul global rămâne volatil. De la barometru la punct de inflexiune: ce ne spune Nvidia despre viitor Nvidia este considerată barometrul industriei de semiconductori și un lider incontestabil în domeniul AI. Tocmai de aceea, avertismentele sale nu pot fi ignorate. Dincolo de performanțele financiare remarcabile, mesajul transmis de companie este clar: dacă SUA continuă să izoleze China din rețelele globale de inovație, nu vor face decât să accelereze apariția unui ecosistem tehnologic paralel, în care Beijingul joacă un rol central. China a demonstrat deja că poate construi alternative credibile și, în unele cazuri, competitive. Într-un context global dominat de inteligență artificială, calcul cuantic și 5G, nu e vorba doar de economie, ci de putere geopolitică. Iar în acest joc, cine controlează hardware-ul, controlează viitorul. Pentru tine, ca utilizator sau profesionist în tech, e esențial să urmărești cu atenție aceste evoluții. Impactul nu se va resimți doar în bursă sau în bugetele companiilor, ci și în accesul la tehnologii, prețuri și standarde globale. Dacă vrei să înțelegi mai bine direcția în care se îndreaptă lumea digitală, privește către Nvidia — și mai ales către rivalii ei din China. Ei sunt viitorul care se scrie acum, în timp real.
Nici 5G-ul nu mai este ce era – Un nou studiu demonstrează cum adepții teoriei conspirației s-au speriat degeaba
Teoriile conspiraționiste privind rețelele de comunicații mobile există de zeci de ani, dar odată cu lansarea tehnologiei 5G în 2019, acestea s-au intensificat, alimentate de valul global de dezinformare din timpul pandemiei. În ciuda numeroaselor studii care au infirmat până acum aceste ipoteze, cercetătorii de la Constructor University din Germania au decis să realizeze o nouă cercetare, menită să ofere dovezi suplimentare privind inofensivitatea 5G pentru sănătatea umană, scrie revista Popular Science. Ce se știe despre acest studiu pentru rețelele 5G Studiul, publicat în ediția din mai 2025 a revistei PNAS Nexus, analizează în detaliu efectele posibile ale câmpurilor electromagnetice din rețelele 5G asupra celulelor umane. În prezent, rețelele 5G funcționează sub frecvența de 6 GHz, însă în următorii ani se preconizează extinderea acestora în intervalele 24,3–27,5 GHz și 39,5–43,3 GHz. Deși câmpurile electromagnetice foarte intense pot avea efecte fiziologice, frecvențele 5G pătrund doar câțiva milimetri în piele și nu au capacitatea de a produce daune biologice semnificative. Pentru acest studiu, echipa a făcut un experiment dublu-orb, în care două tipuri de celule cutanate umane, fibroblaste (din țesutul conjunctiv) și keratinocite (majoritare în epidermă), au fost expuse la frecvențe de 27 și 40,5 GHz, cu intensități variate, pentru perioade de două și 48 de ore. Prima cercetare care folosește atât secvențiere completă a ARN-ului Cercetarea este considerată prima de acest tip care folosește atât secvențiere completă a ARN-ului, cât și analiza metilării ADN-ului pentru a identifica eventuale modificări genetice și epigenetice cauzate de expunerea la frecvențele 5G. Rezultatele au fost clare: nici la nivelurile de expunere de zece ori mai mari decât cele recomandate, nu au fost observate modificări semnificative în expresia genelor sau în profilurile de metilare, în afara variațiilor normale determinate de întâmplare. Autorii spun că studiile anterioare care indicau efecte negative nu au controlat temperatura, ceea ce sugerează că „efectele” înregistrate erau, de fapt, consecințe ale încălzirii și nu ale undelor electromagnetice propriu-zise. „Pe de o parte, rezultatele sunt în concordanță cu datele biotehnice: la aceste frecvențe, energia cuantică este mult prea scăzută pentru a produce efecte fotochimice sau ionizante”, au precizat cercetătorii în concluzie. „Pe de altă parte, studiul arată cât de esențial este să controlăm și să compensăm cu precizie eventualele efecte ale temperaturii în experimentele de acest tip.” Cercetătorii speră ca noile dovezi să contribuie la închiderea definitivă a dezbaterilor legate de efectele non-termice ale expunerii la 5G. Totuși, în contextul actual al dezinformării globale, este puțin probabil ca teoriile conspiraționiste să dispară complet.
De la 5G la 220V: Cum a fost închisă poarta Chinei în telecom și deschisă larg în energie
România, ca și restul Europei, a făcut pași rapizi către tranziția energetică. Tot mai mulți români devin prosumatori, adică produc și consumă propria energie electrică cu ajutorul panourilor fotovoltaice. Ce se vorbește mai puțin este că, în spatele acestei independențe energetice aparente, se ascunde o dependență profundă: peste 70% dintre sistemele fotovoltaice din România folosesc invertoare chinezești, în special de la gigantul Huawei. Paradoxal, în timp ce România a interzis Huawei din rețelele 5G pentru motive de securitate națională, aceeași companie alimentează liniștit infrastructura energetică a zeci de mii de gospodării. Și nu doar că alimentează, ci și colectează date prin intermediul aplicațiilor și dispozitivelor conectate la internet, integrate în rețeaua WiFi a locuințelor. În lipsa unor reglementări clare sau a unei supravegheri stricte din partea autorităților, învertoarele – creierul sistemului fotovoltaic – pot deveni un punct sensibil de atac cibernetic, în special în cazul unei tensiuni geopolitice cu China. Statul român recunoaște: într-un conflict ipotetic, Beijingul ar putea perturba sistemul energetic „fără să tragă un foc de armă”, doar prin accesarea sau dereglarea invertoarelor deja instalate în mii de locuințe. Invertoarele nu sunt doar cutii negre: ele gândesc, comunică și pot fi controlate de la distanță Un exemplu concret vine din Moșnița, județul Timiș, unde Constantin Ștefănucă și-a montat în 2023 un sistem fotovoltaic de 5 kW. Invertorul era produs de Growatt, o companie chineză, iar aplicația propusă de producător îi colecta datele despre consum și performanța sistemului și le trimitea în cloud – în China. Într-o mișcare rar întâlnită în rândul utilizatorilor obișnuiți, Constantin a renunțat la aplicația producătorului și a instalat un mini-server local, astfel încât datele sale să nu mai fie transmise în afara locuinței. În plus, fără conexiune la internet, a eliminat și posibilitatea ca o terță parte să intervină în setările de funcționare ale invertorului. Potrivit experților în securitate cibernetică, îngrijorarea este întemeiată: invertoarele IoT pot fi reconfigurate de la distanță. În cazul unui atac cibernetic sofisticat, un astfel de dispozitiv ar putea fi folosit pentru a opri energia într-o locuință, pentru a afecta o rețea locală sau chiar pentru a genera un dezechilibru la scară mai largă. Alexandru Angheluș, expert în domeniu, atrage atenția, conform EuropaLiberă, că „în lipsa controlului asupra software-ului și asupra locului unde ajung datele, utilizatorii sunt expuși unor riscuri reale – unele vizibile, altele subtile și cu efect întârziat”. Huawei, interzisă la 5G, omniprezentă în energie În 2023, Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT) a interzis participarea Huawei la dezvoltarea rețelelor 5G din România, invocând riscuri de securitate. La scurt timp, compania a dat în judecată Guvernul, Administrația Prezidențială și CSAT pentru a anula decizia. Procesul este încă pe rol. Cu toate acestea, în paralel, Huawei vinde legal în România nu mai puțin de 53 de modele de invertoare, cu capacități de la câțiva kilowați pentru gospodării, până la 215 kW pentru parcuri industriale. Potrivit estimărilor din industrie, peste 85.000 de invertoare Huawei sunt deja montate în locuințele românilor. Compania susține că toate datele colectate de aplicația sa, FusionSolar, sunt stocate în Europa și accesibile doar cu autorizarea utilizatorului. Totuși, în manualul aplicației se precizează clar că datele pot fi partajate cu alte entități din grupul Huawei, inclusiv cu Huawei Technologies Co., Ltd. din Republica Populară Chineză – pentru „mentenanță”. Cu alte cuvinte, oricât s-ar garanta respectarea GDPR, datele pot ajunge tot acolo de unde, în teorie, se teme România să primească echipamente pentru infrastructura 5G: în China. O dilemă europeană: energie verde pe hardware roșu România nu e singura aflată în această dilemă. Întreaga Europă este prinsă în paradoxul tranziției verzi: pentru a atinge obiectivele de reducere a emisiilor și de creștere a energiei regenerabile, continentul depinde masiv de tehnologia și echipamentele din China. Costurile reduse și disponibilitatea pe scară largă au făcut din China liderul absolut în producția de panouri solare și invertoare. Însă aceste echipamente ieftine vin cu un preț ascuns – riscul de securitate cibernetică și lipsa controlului asupra infrastructurii esențiale. Autoritățile europene caută soluții, dar mișcările sunt lente și fragmentate. Între timp, zeci de milioane de echipamente chinezești sunt deja instalate și funcționează zi de zi în gospodăriile și rețelele energetice ale Uniunii Europene. România, la rândul ei, trebuie să decidă: va trata securitatea energetică cu aceeași seriozitate cu care a tratat securitatea digitală? Sau va continua să închidă ochii la faptul că a dat Chinei cheile către sistemul său electric, chiar în timp ce o acuza de spionaj? Concluzie: În numele energiei verzi, România a înlocuit un risc cu altul. Și poate că, de data asta, nu va fi nevoie de „focuri de armă” pentru a simți consecințele.