Preşedintele Senatului califică nominalizarea lui Adrian Veștea ca pe un act greu de digerat politic. Ce spune liberalul legat de ședința de luni
Preşedintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean, a afirmat că nominalizarea lui Adrian Veştea fără consultarea prealabilă a partidului este „un act care poate fi greu de digerat”, inclusiv pentru cei cu extinsă experiență politică. El afirmă că soluţia democratică şi constituțională ar fi presupus reluarea consultărilor şi identificarea unei majorităţi viabile. ”Nominalizarea lui Adrian Veştea fără consultarea prealabilă a partidului este un act care poate fi greu de digerat, inclusiv pentru cei care au văzut şi trăit multe în politică”, spune Mircea Abrudean pe Facebook. Abrudean precizează că, după depunerea mandatului de către Eugen Tomac, aşa cum a spus şi zilele trecute, soluţia democratică şi constituţională ar fi presupus reluarea consultărilor şi identificarea unei majorităţi viabile. ”În absenţa acestei noi runde de consultări, Partidul Naţional Liberal va discuta în forurile statutare pentru a lua o decizie oficială”, mai scrie Abrudean în mesaj. Ședință de urgență la PNL pentru excluderea lui Adrian Veștea din partid Președintele PNL, Ilie Bolojan, a convocat, luni la ora 17:00, ședința a BPN pentru excluderea lui Adrian Veștea din partid. Deputații, senatorii liberali, dar și primarii municipiilor și președinții de Consilii Județene care nu sunt membri BPN au fost invitați să participe. Biroul Politic Național și Biroul Politic Executiv se întâlnesc mâine în Parlament, unde a avut loc și precedentul BPN, pentru a-l exclude pe Adrian Veștea, noua propunere de premier a președintelui Nicușor Dan, din partid. Liderul PNL, premierul interimar Ilie Bolojan, a reacţionat dur la anunţul preşedintelui referitor la nominalizarea liberalului Adrian Veştea pentru postul de premier, afirmând că nu a fost anunţat în legătură cu această decizie, pe care o consideră ”un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL”. Ce prevede statutul PNL în acest caz La ultima modificare a statutului PNL, una dintre prevederi a fost că un prim-vicepreședinte poate fi exclus printr-un congres extraordinar. Este nevoie, așadar, de o mobilizare statutară, de un congres extraordinar. La congres este necesar un vot de 50% +1. Excluderea lui Veștea ar fi fost practic imposibilă într-un timp scurt și ar fi nevoie de 28 de voturi, la un congres a cărei convocare ar dura 15 zile. În aceste 15 zile, însă, Veștea poate rămâne membru de partid și poate începe negocierile pentru un guvern politic cu PSD, mai spun sursele Gândul. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Veștea după retragerea lui Eugen Tomac, fără ca Ilie Bolojan să fi fost informat în prealabil. Liderul PNL a calificat decizia drept un „act ostil” și o încercare evidentă de rupere a partidului. Veștea a anunțat, la rândul său, că își dorește formarea unui guvern politic și că va începe discuțiile cu partidele democratice.
Mircea Geoană, mesaj la aniversarea NATO: Un pilon esențial al securității euroatlantice
„Ziua NATO este mai mult decât o aniversare — este un moment de reflecție asupra rolului esențial pe care NATO îl joacă într-o lume marcată de incertitudini, mai ales într-un an complicat precum 2026. Experiența mea în cadrul Alianței mi-a confirmat că forța noastră stă în unitate, adaptare și valori comune. Supusă unor provocări extraordinare din exterior și din interior, NATO rămâne un pilon esențial al securității euroatlantice, capabil să se reinventeze și să răspundă ferm unui mediu strategic tot mai imprevizibil”, a scris Mircea Geoană. Mircea Abrudean, mesaj la aniversarea de 77 de ani a NATO Și președintele Senatului, Mircea Abdrudean, a publicat, sâmbătă, un mesaj cu prilejul aniversării alianței nord- atlantice. România este membră a NATO încă din 2004. „NATO marchează astăzi 77 de ani de la înființare. De-a lungul acestor decenii, forța NATO a izvorât din unitatea statelor membre întru respectarea valorilor democratice, libertății și principiului apărării colective în fața provocărilor globale. Am înțeles clar și noi acest lucru în 2004, când România a devenit membră”, a scris Abrudean, într-un mesaj transmis pe pagina de Facebook. Președintele Senatului a remarcat că unitatea NATO este „esențială pentru a răspunde provocărilor de securitate și pentru a proteja valorile care ne definesc”. NATO, fondată pentru a menține securitatea în regiune Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, a fost înființată la 4 aprilie 1949 de SUA, Canada și 10 state europene, care au semnat împreună Tratatul Atlanticului de Nord (cunoscut drept „Tratatul de la Washington”), formând o alianță politico-militară, menită să asigure libertatea, dar și securitatea membrilor săi din regiune. În prezent, NATO numără 32 de state membre, între care și România. Alianța a fost formată după cel de-Al Doilea război Mondial, pentru a descuraja acțiunile Uniunii Sovietice, dar și a menține pacea în Europa. De-a lungul timpului, Alianța a desfășurat operațiuni și în alte regiuni, precum Afganistan, Kosovo, Irak, dar și în Marea Mediterană. Totodată, NATO cooperează cu state terțe, pentru dezvoltarea capabilităților de apărare și creșterea rezilienței acestora, dar și cu organizații internaționale, în special cu Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite și Uniunea Africană în domenii de interes comun. De asemenea, NATO oferă sprijin Ucrainei, prin inițiativa PURL, pentru achiziționarea de armament fabricat de SUA. Cu toate acestea, există și rupturi Alianța traversează o perioadă mai dificilă, survenită pe fondul criticilor SUA legate de condițiile impuse de aliații europeni pentru a interveni în redeschiderea Strâmtorii Ormuz, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Donald Trump a amenințat că SUA ar putea părăsi Alianța, amenințări care au stârnit critici din partea unor oficiali europeni. Totuși, aliații au afirmat că vor interveni, în cazul în care Trump este de acord să pună capăt războiului din Orientul Mijlociu. Cu toate că alianța, prin Articolul 5 al Tratatul Nord Atlantic, este gata să intervină în apărarea tuturor membrilor, în cazul unui atac, au fost dăți în care NATO a decis să nu intervină. Reamintim cazul dronelor rusești care au intrat în spațiul aerian al Poloniei sau alte cazuri în care rachete Iraniene au pătruns în spațiul aerian al Turciei. Aceste cazuri au stârnit și oarecare îndoială din în rândul europenilor. Un oficial european a declarat, pentru New York Times că, în opinia sa, majoritatea europenilor nu mai cred că Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic mai are efect.
Mircea Abrudean, mesaj la 85 de ani de la Masacrul de la Fântâna Albă: A fost un act de genocid planificat împotriva identității noastre naționale
„Pe 1 aprilie 1941, trupele sovietice au masacrat mii de români din Bucovina care fugeau de teroarea ocupației, dorind doar să se întoarcă acasă. Înarmați doar cu icoane, cruci și steaguri albe, aproximativ 3.000 de bunici și străbunici de-ai noștri au pornit într-un marș pașnic spre granița cu țara mamă, România. Visul lor s-a frânt la doar 3 kilometri de libertate, în poiana Varnița”, se arată în mesajul publicat miercuri pe Facebook de Mircea Abrudean. Oficialul român a condamnat ferm actul trupelor sovietice și a făcut apel pentru menținerea memoriei colective: „A fost un act de genocid planificat împotriva identității noastre naționale. Sângele celor uciși în pădurea Varnița ne obligă să nu mai permitem niciodată ca istoria să fie rescrisă prin tăcere sau frică. Demnitatea și adevărul istoric sunt singurele arme împotriva uitării”. Petrecut la 1 aprilie 1941, aproximativ 3.000 de persoane care încercau să treacă granița în România pentru a scăpa de sub regimul sovietic de ocupație instituit în Bucovina de Nord, a fost ucise de trupele NKVD, serviciul sovietic de informații.
Negocieri pentru șefia SRI și SIE: Predoiu și Abrudean, favoriții PNL. PSD are propriile propuneri
PNL susține pentru conducerea Serviciului Român de Informații două nume cu greutate politică: ministrul de interne Cătălin Predoiu și președintele Senatului, Mircea Abrudean. Varianta propusă inițial de președintele Nicușor Dan, avocatul Gabriel Zbârcea, a fost respinsă în urma discuțiilor politice din coaliție, potrivit surselor apropiate negocierilor, relatează G4media. Gabriel Zbârcea nu mai este luat în calcul inclusiv din cauza poziționărilor sale publice, în contextul în care acesta se declarase naționalist și suveranist, etichetări care au creat reticență în interiorul partidelor. În paralel, PSD are cel puțin trei variante pentru conducerea Serviciului de Informații Externe. Cel mai vehiculat nume rămâne consilierul prezidențial Marius Lazurcă, însă în discuții au mai fost menționați Vasile Dâncu, Claudiu Manda și europarlamentarul Andi Cristea. Un acord final între partenerii de guvernare nu a fost încă stabilit. Un alt nume pomenit informal pentru SRI este Florin Vlădică, din cadrul Administrației Prezidențiale, însă acesta ar avea șanse mai mici de susținere oficială, în special din partea liberalilor. Funcția de director al SRI este vacantă de peste doi ani și jumătate, de la plecarea lui Eduard Hellvig. Președintele Nicușor Dan nu a anunțat oficial nicio propunere, dar a afirmat că va lua o decizie într-un termen „rezonabil”, după consultarea majorității parlamentare. Procesul de desemnare a șefilor SRI și SIE face parte dintr-un pachet politic mai larg care include și numiri la conducerea parchetelor, motiv pentru care PSD, principalul partid din Parlament, are un cuvânt decisiv. Negocierile arată tensiunile din coaliție în privința controlului asupra serviciilor de informații, într-un moment în care fiecare partid încearcă să își maximizeze influența instituțională.