Cum poate Nicușor să anuleze votul românilor? Palada: Până și Băsescu sau Iohannis au mimat ceva mai bine democrația
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Mirel Palada, sociolog, afirmă că Băsescu și Iohannis au mimat mai bine democrația decât Nicușor Dan. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Mirel Palada: „Noi ne uităm hipnotizați, noi suntem precum iepurele care se uită sau căprioara care se uită în faruri sau se uită în ochii mangustei. Da, până și ăia au mimat cumva ceva mai puțin patetic democrația. Au mai ținut cât de cât cont. Poporul român a dat semnale repetate că nu protestează, că nu are niciun fel de mecanism de a opri abuzul și nesimțirea.” Invitat la Marius Tucă Show, Mirel Palada afirmă că Băsescu și Iohannis au mimat mai bine democrația decât Nicușor Dan. El spune că, totuși, au respectat democrația într-o anumită măsură. Acesta spune că cetățenii români nu au dat semnale pentru oprirea abuzului de putere. Cetățenii români nu au un mecanism prin care să poată opri această formă de abuz. Sociologul subliniază că cei aflați acum la putere au dus abuzurile la cote maxime. Știau că nu vor păți nimic. Palada susține că în această situație suntem precum căprioara care se uită la faruri. Prin această comparație, el descrie o societate care privește pasiv, fără reacție, în fața abuzurilor. „Noi ne uităm hipnotizați, noi suntem precum iepurele care se uită sau căprioara care se uită în faruri sau se uită în ochii mangustei. Da, până și ăia au mimat cumva ceva mai puțin patetic democrația. Au mai ținut cât de cât cont. Au făcut un pic de ipocrizie, dar în momentul de față avem de-a face cu… Pentru că poporul român a dat semnale repetate că nu protestează, că nu are niciun fel de mecanism de a opri abuzul și nesimțirea. Și iată că acum, cei care sunt la butoane și-au dat seama că pot să împingă abuzul până dincolo de orice limită, pentru că nu se întâmplă nimic.”, a declarat sociologul.
Presa străină a reacționat după suspendarea Cameliei Voinea: Scandalul a escaladat
Presa străină a reacționat după suspendarea Cameliei Voinea (56 de ani), antrenoarea care a fost surprinsă în timp ce își abuza verbal fiica, pe Sabrina Voinea (18 ani), componenta lotului olimpic de gimnastică de la Paris 2024. Pe lângă aceste imagini, care au ajuns la Federația Română de Gimnastică (FRG), pe numele Cameliei Voinea au mai fost făcute plângeri, unele având acuzații grave la adresa antrenoarei. Camelia Voinea (56 de ani) a fost suspendată temporar de către Federația Română de Gimnastică, după apariția în toamnă a mai multor imagini în care se vedea cum aceasta își abuza fiica, pe gimnasta Sabrina Voinea, în timpul unui antrenament. Presa străină a reacționat și susține că „scandalul a escaladat”, de aici și suspedarea pe care a anunțat-o forul pe 15 mai, decizie contestată de fosta vicecampioană olimpică, cu echipa, la la JO Seul 1988. „Au apărut imagini de la antrenamente în care se vede cum antrenoarea principală a echipei naționale de gimnastică a României, Camelia Voinea, în vârstă de 56 de ani, o jignește verbal pe fiica sa, Sabrina Voinea, participantă la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024. Ca răspuns la videoclipul care a devenit viral, Federația Română de Gimnastică a deschis o procedură disciplinară oficială. Șase luni mai târziu, scandalul a escaladat, ducând la suspendarea Cameliei Voinea”, au scris cei de la Essentials Sports. În prima sa reacție după ce a primit suspendarea din partea FR Gimnastică, antrenoarea a tunat. Camelia Voinea, apărată de clubul din Constanța La scurt timp după apariția imaginilor, despre care Camelia Voinea spune că sunt vechi, de mai bine de 10 ani, Sabrina Voinea a venit în apărarea mamei sale și a transmis un mesaj, în care a ținut să precizeze că nu a fost niciodată constrânsă sau abuzată. După decizia FR Gimnastică de a o suspenda pe Camelia Voinea, conducerea Clubului Sportiv Municipal Constanța, unde antrenoarea își desfășoară activitatea, a lansat un atac dur la adresa forului, în care susține că ceea ce face acesta este un abuz și va face tot ce este legal posibil pentru a o repune în drepturi. „Suspendarea Cameliei Voinea este un abuz grosolan! Clubul Sportiv Municipal Constanța a luat act de Hotărârea Comitetului Executiv nr. 26 din 15.05.2026 prin care s-a dispus suspendarea campioanei noastre, Camelia Voinea, «de la toate acțiunile organizate de FRG, până la soluționarea cercetărilor ce se vor efectua în cauză de către autoritățile competente». Clubul condamnă cu fermitate această hotărâre pe care o consideră un abuz de drept fără precedent, luată cu o iresponsabilitate ce poate avea implicații catastrofale asupra gimnasticii românești în competițiile naționale și internaționale”, se arată în comunicatul Clubului Sportiv Municipal Constanța. Totodată, conducerea clubului a precizat că „va uza de toate pârghiile legale pentru a contesta această hotărâre nelegală și iresponsabilă și pentru a proteja drepturile antrenorilor și sportivilor săi”.
Nou proces împotriva lui Michael Jackson: patru frați susțin că au fost abuzați în copilărie
Cei patru reclamanți – Edward, Dominic, Marie-Nicole și Aldo Cascio – susțin că au fost abuzați de Jackson în perioada copilăriei. Procesul a fost depus în februarie la un tribunal federal din Los Angeles. Un al cincilea frate, Frank Cascio, afirmă și el că ar fi fost victimă, însă nu s-a alăturat acțiunii din motive legale. Acuzațiile au devenit publice recent, după ce cei implicați au oferit detalii într-un interviu pentru The New York Times. O relație de lungă durată cu starul pop Familia Cascio l-a cunoscut pe Michael Jackson în anii ’80, când tatăl copiilor administra un hotel din Manhattan unde artistul era cazat frecvent. Relația s-a apropiat în timp, iar copiii au petrecut ani la rând în preajma cântărețului, inclusiv la reședința sa celebră, Neverland Ranch. Aceștia l-au însoțit în turnee și au participat la concerte, fiind considerați parte din cercul apropiat al artistului. Până recent, frații Cascio au susținut constant că Michael Jackson este nevinovat. În 2010, unii dintre ei au apărut în emisiunea The Oprah Winfrey Show, unde au respins orice comportament nepotrivit din partea artistului. Frank Cascio a publicat chiar și o carte în 2011 în care descria relația cu Jackson și respingea acuzațiile existente la acea vreme. În prezent, reclamanții spun că acele declarații au fost „minciuni” și susțin că ar fi fost manipulați psihologic în copilărie. Detalii din mărturii și contextul procesului Trei dintre frați au oferit descrieri detaliate ale presupuselor abuzuri, care ar fi avut loc atât în locuința familiei, cât și în timpul călătoriilor cu artistul. Potrivit acestora, nu au vorbit despre experiențele lor până în 2020, după vizionarea documentarului Leaving Neverland, care a readus în atenția publicului acuzații similare formulate de alte persoane. Mama lor a confirmat ulterior că nu știa despre aceste situații în perioada respectivă. Avocații Michael Jackson Estate au respins acuzațiile, calificând procesul drept „o tentativă disperată de a obține bani” și susținând că reclamanții și-au schimbat versiunea de mai multe ori de-a lungul timpului. Anterior, familia Cascio ajunsese la un acord extrajudiciar cu reprezentanții averii lui Jackson, estimat la aproximativ 17 milioane de dolari. La finalul anului 2024, aceștia au solicitat despăgubiri suplimentare de peste 200 de milioane de dolari, cerere respinsă, ceea ce a dus la noul proces. Un caz care reaprinde controverse vechi Michael Jackson a fost acuzat pentru prima dată de abuzuri în 1993, iar de-a lungul anilor au existat mai multe investigații și procese. În 2005, artistul a fost achitat într-un proces penal major. Noul caz reaprinde controversele legate de moștenirea artistică și imaginea publică a cântărețului, într-un moment în care industria încearcă din nou să-i reabiliteze reputația, inclusiv prin lansarea recentă a unui film biografic dedicat vieții sale. Procesul este în fază incipientă, iar instanța urmează să stabilească dacă acuzațiile pot fi susținute în fața legii.
Anchetă în Biserică! Episcop din România, vizat într-un caz de abuz asupra unei minore
Episcopul romano-catolic de Iași, Iosif Păuleț, a intrat oficial în vizorul procurorilor sub acuzația de nedenunțare. Anchetatorii susțin că acesta ar fi avut cunoștință despre agresiunea sexuală comisă de preotul Augustin Benchea asupra unei minore de 13 ani, însă a ales să gestioneze cazul exclusiv prin mecanisme interne ale Bisericii, fără a alerta autoritățile statului. Autosesizarea procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău a avut loc la o zi după publicarea anchetei, deși informațiile potrivit cărora episcopul romano-catolic de Iași, Iosif Păuleț, a știut că o minoră a fost agresată sexual de un preot erau deja incluse în dosarul penal al preotului Augustin Benchea. Ancheta a pornit după dezvăluirile jurnalistei Emilia Șercan Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău s-a sesizat din oficiu pe 27 ianuarie 2026, la doar o zi după ce cazul a fost expus public. Dosarul, care vizează infracțiunea prevăzută de art. 266 din Codul Penal, a fost preluat ulterior de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, conform publicației PressOne. Deși preotul abuzator fusese deja condamnat definitiv în 2024, anchetatorii nu deschiseseră la acel moment o investigație separată privind tăcerea superiorilor ierarhici ai acestuia. Explicațiile episcopului În urma presiunii publice, Iosif Păuleț a recunoscut într-un mesaj video publicat pe pagina de Facebook a Episcopiei că au existat deficiențe în gestionarea crizei, dar a invocat „buna-credință”. Documentele din dosar relevă însă o realitate cruntă: în 2022, deși a aplicat sancțiuni canonice validate de Vatican, episcopul nu a sesizat Poliția. Această abordare a limitat intervenția statului până când faptele au ieșit la iveală prin alte canale, deși normele Sfântului Scaun recomandă cooperarea cu autoritățile civile în cazurile de pedofilie. Agresorul, condamnat la 4 ani, ar putea ieși deja din închisoare Preotul Augustin Benchea, care slujea în parohia Cleja din județul Bacău, a primit o pedeapsă de patru ani de închisoare cu executare pentru agresiune sexuală în formă continuată asupra unei fetițe de 13 ani. Marți, 3 februarie, Judecătoria Vaslui a dispus eliberarea condiționată a fostului preot, stabilind un program strict de supraveghere. Decizia nu este însă definitivă, fiind deja contestată de procurori. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Controversă uriașă în Marea Britanie: circumcizia, considerată abuz asupra copiilor. Reacții puternice din partea liderilor religioși israelieni
Documentul de lucru arată că, spre deosebire de mutilarea genitală feminină, nu există în prezent o infracțiune penală specifică pentru circumcizia băieților. Totuși, textul sugerează că procedura poate deveni „o formă de abuz asupra copiilor sau o infracțiune împotriva persoanei” dacă este efectuată incorect sau în condiții nepotrivite, cauzând suferință sau vătămări, scrie The Guardian. Această posibilă reevaluare a statutului legal al circumciziei a atras critici puternice din partea comunităților evreiești și musulmane, care consideră că practica are o importanță profundă culturală și religioasă. Jonathan Arkush, fost președinte al Board of Deputies of British Jews și co‑președinte al Milah UK, a declarat că a sugera că circumcizia este per se o practică dăunătoare este „profund peiorativ și nepotrivit”. El a subliniat că, în comunitatea evreiască, „incidența complicațiilor este extrem de rară” și că circumcizia este „o parte esențială a identității noastre”. Reprezentanții Consiliului Musulman al Marii Britanii au transmis, de asemenea, că susțin solicitările privind măsuri de siguranță mai stricte și un sistem de acreditare a practicienilor, dar că practica în sine nu ar trebui catalogată automat ca abuz asupra copiilor. Ei au subliniat că circumcizia masculină este o practică legală, cu baze medicale, religioase și culturale recunoscute, și că regulile trebuie să protejeze copiii fără a stigmatiza tradițiile religioase. Medicii susțin că procedura este inutilă din punct de vedere medical Argumentul autorităților britanice vine și în contextul unor cazuri tragice din trecut legate de circumcizii nesigure sau practicate de persoane necalificate. De exemplu, un copil de șase luni, Mohamed Abdisamad, a murit în 2023 din cauza unei infecții după o circumcizie, iar în 2014 un alt băiat, Oliver Asante‑Yeboah, a decedat din cauza septicemiei după o procedură efectuată de un rabin. Începând cu 2001, au fost înregistrate cel puțin șapte decese ale băieților sub 18 ani în care circumcizia a fost un factor major în vătămare. Argumentele medicilor și ale unor organizații laice merg mai departe. Un chirurg britanic a susținut că procedura este „inutilă din punct de vedere medical” și ar putea fi considerată o formă de abuz, sugerând că decizia ar trebui lăsată persoanei în cauză după ce ajunge la maturitate. Criticii spun că ghidul CPS pune accent prea mare pe riscuri, fără a reflecta complexitatea culturală și religioasă a practicii. De partea cealaltă, susținătorii ghidului afirmă că reglementarea și acreditarea practicanților sunt necesare pentru a proteja sănătatea copiilor și pentru a preveni vătămările grave generate de proceduri efectuate în condiții improprii. Discuțiile sunt în curs, iar CPS ar putea revizui documentul final în urma consultărilor cu părțile interesate înainte de adoptarea unor noi orientări oficiale.
Trecutul dureros al Laurei Andreșan. În copilărie am fost abuzată de unchiul meu
Laura Andreșan a făcut mărturisiri dureroase în cadrul unui podcast. În copilărie a fost abuzată ani de zile de unchiul său. Laura Andreșan a fost una dintre cele mai controversate apariții din anii 2000. Aceasta este acum psiholog și are o fetiță. Prezentă la podcastul realizat de Ioana Ginghină, Laura Andreșan a făcut dezvăluiri dureroase din trecutul său. Aceasta a mărturisit că a fost abuzată în copilărie de unchiul ei. Trecutul dureros al Laurei Andreșan. ”A fost un abuz întins pe mai mulți ani” ”În copilărie am fost abuzată de unchiul meu, de soțul mătușii mele, sora tatălui meu, de la o vârstă foarte fragedă. A fost un abuz întins pe mai mulți ani, am disociat masiv și lupta de delegare și travaliul terapeutic nu a fost un lucru ușor și nici nu este. Eu nu știu ce înseamnă să te simți vreodată total vindecat, pentru că eu și venind la tine, mă rugam să nu disociez de frică, de emoții… Din nou, am simțit compasiune față de mine, pentru că nu este ușor să nu te simți viu în viața ta. Unchiul meu nu mai trăiește, dar nici nu vreau să bat mare tam-tam pe acest subiect. Sunt între copila care a trecut printre toate astea și femeia de acum, care îmbrățișează copila aia. Uneori sunt pusă să aleg între copila care nu a fost salvată și fiica mamei mele, gândindu-mă că o doare ca mamă”, a mărturisit Laura Andreșan, citată de click.ro. ”Cum poți ierta un om care ți-a sfâșiat viața? Cred că dacă nu exista Maria (n.r. fiica ei), nu cred că aș fi putut duce trauma asta, dar a trebuit să trăiesc. Copila m-a salvat. Știu că dacă nu s-ar fi întâmplat ce s-a întâmplat, eu nu aș fi avut parcursul de viață pe care l-am avut. Probabil nu aș fi ales să îl iubesc cu toată dăruirea pe tatăl Mariei. Nu știu dacă îl iert pe unchiul meu, în schimb spun «ok, să fie iertat de alte puteri mai mari ca mine»”, a mai spus aceasta.
Patru bărbați inculpați într-o anchetă asupra unei presupuse rețele internaționale de distribuire de materiale de abuz sexual
Poliția statului New South Wales a anunțat duminică descoperirea unei „rețele internaționale de distribuire de materiale de abuz sexual asupra copiilor cu teme satanice”, după o operațiune amplă desfășurată în Sydney. Ancheta, derulată de echipa de infracțiuni sexuale în cadrul Strike Force Constantine, a vizat activități online desfășurate printr-un website administrat la nivel internațional. Potrivitt poliției, rețeaua era activă în posesia, distribuirea și facilitarea diseminării acestor materiale, cu bază operațională în Sydney. Săptămâna trecută, detectivii, sprijiniți de trupele speciale, au efectuat șase percheziții în zonele Waterloo, Ultimo și Malabar. La adresa din Waterloo, polițiștii au reținut un bărbat de 26 de ani, despre care spun că avea un rol central în rețea. Acesta a fost inculpat pentru deținere și distribuire de materiale de abuz sexual asupra minorilor și alte infracțiuni similare. A fost reținut fără posibilitatea de a fi eliberat pe cauțiune și a apărut în fața instanței vineri. Alți trei bărbați, cu vârste d e 46, 42 și 39 de ani, au fost arestați într-un bloc de apartamente din Malabar. Aceștia se confruntă cu acuzații de posesie de materiale de abuz sexual asupra copiilor și infracțiuni conexe. Toți cei patru inculpați urmează să revină în fața instanței la o dată ulterioară, în timp ce ancheta internațională continuă.
Ce înseamnă temporar în Olanda / Un angajat în Olanda a lucrat cu contract temporar timp de 13 ani, iar acum instanța spune că asta e un abuz
Unele companii olandeze au nevoie să li se explice pe litere ce înseamnă „temporar”, pentru că au demonstrat că sunt incapabile să înțeleagă că „temporar” înseamnă ceva care durează o anumită perioadă de timp, nu tot timpul. A ieșit, de curând, la suprafață, în toată presa olandeză, cazul unei persoane angajate „temporar” timp de 13 ani și toată țara a luat foc! Curtea Supremă de Justiție, forul cel mai înalt de acest fel din Olanda, spune că „un astfel de contract de muncă temporară pe termen lung poate constitui un abuz al contractului de muncă temporară”. Angajatul a fost, în mod evident, victima unui abuz la locul de muncă Asta înseamnă, mai pe înțelesul companiei olandeze, că nu poți să angajezi pe cineva „temporar” timp de 13 ani. Persoana respectivă a început lucrul pe 2 iulie 2009 cu un contract „temporar” de muncă și a lucrat în producție la Upfield, Rotterdam. În 2022, Upfield a încetat producția și a elaborat un plan social, însă acest plan nu a fost aplicat și angajaților cu contracte temporare, astfel că angajatul s-a adresat instanței, căreia i-a cerut să decidă că are un contract de muncă pe perioadă nedeterminată și că are dreptul să fie inclus în contractul colectiv de muncă al Upfield și, de asemenea, să i se aplice și lui planul social întocmit. Interesant este că Tribunalul Districtual din Rotterdam și Curtea de Apel din Haga nu au fost de acord cu el. Cu toate acestea, Curtea Supremă a anulat deciziile celor două instanțe, iar cazul trebuie, acum, să fie reexaminat. UE trebuie să se asigure că „temporar” e chiar „temporar” Având în vedere Directiva Europeană privind munca prin agent de muncă temporară și hotărârile Curții Europene de Justiție, statele membre ale UE trebuie să se asigure că munca temporară este cu adevărat temporară. Nu contează dacă avem de-a face cu o misiune continuă sau cu o serie de misiuni consecutive, ceea ce este „temporar” trebuie să rămână temporar și nu să se permanentizeze. Curtea Supremă spune că, dacă angajarea unui lucrător temporar durează mai mult decât ceea ce „poate fi considerat în mod rezonabil temporar”, avem de-a face cu un abuz al angajatorului. Angajatul „temporar” – un deschizător de drumuri Cazul lucrătorul angajat „temporar” permanent ar putea avea consecințe și pentru alte persoane angajate „temporar” pe perioade lungi de timp. Lidera Federației Sindicatelor Olandeze spune că „este regretabil că, din cauza sesizării către o altă instanță, încă nu există claritate cu privire la ce este și ce nu este angajarea temporară”, așa cum se întâmplă în Germania. Acolo, un lucrător temporar poate lucra la același angajator maximum optsprezece luni, dar sindicalista olandeză pledează pentru o perioadă încă și mai scurtă.
UE întărește directiva care protejează fermierii împotriva abuzurilor marilor supermarketuri și companii de procesare. Consiliul a introdus un mecanism de asistența reciprocă
Reprezentanții Consiliului (țărilor UE) și ai Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu privind un regulament care, printre alte caracteristici noi, introduce un „mecanism de asistență reciprocă” ce va permite autorităților naționale de aplicare a legii să solicite și să facă schimb de informații, precum și să colaboreze la anchetele legate de practici comerciale neloiale, a anunțat Parlamentul European într-un comunicat, notează EFE. În plus, noua lege include norme privind acoperirea costurilor în cazurile de asistență reciprocă , precum și privind protecția datelor și confidențialitatea informațiilor pentru a se asigura că furnizorii sunt protejați de represalii, și un mecanism de acțiune coordonată în cazurile de practici comerciale transfrontaliere neloiale la scară largă care implică cel puțin trei țări ale UE. Regulamentul conține, de asemenea, prevederi pentru cooperarea statelor membre atunci când astfel de practici sunt efectuate de cumpărători din țări terțe, deoarece aproximativ 20% din produsele agricole și alimentare consumate într-un stat membru provin dintr-o altă țară a UE. Acordul la care s-a ajuns astăzi trebuie acum ratificat de Consiliu și Parlament înainte de adoptarea sa finală. Protecția fermierilor față de practici comerciale neloiale UE are deja norme pentru combaterea acestor tipuri de practici; în 2019, a intrat în vigoare Directiva privind combaterea practicilor comerciale neloiale, cu scopul de a corecta dezechilibrele în puterea de negociere dintre furnizorii și cumpărătorii de produse agricole. Acest regulament îi protejează în special pe fermierii care, de exemplu, își vând produsele către supermarketuri mari și companii de procesare a alimentelor. Noua legislație, propusă de Comisia Europeană în decembrie 2024, urmărește, de asemenea, să abordeze dimensiunea transfrontalieră a practicilor comerciale neloiale. Regulamentele „nu modifică Directiva privind practicile comerciale neloiale, dar acest angajament va asigura o mai bună cooperare între țări (…) fără a adăuga birocrație inutilă sectorului agroalimentar”, a declarat ministrul danez al alimentelor, Jacob Jensen, a cărui țară deține președinția UE în acest semestru.
Cazul primarului care și-a hărțuit sexual angajata. Psiholog, în exclusivitate pentru GÂNDUL: „Este una dintre cele mai grave forme de abuz de putere”
Sunt agresate pe stradă, în mijloacele de transport în comun, la serviciu sau acasă, lucru care le induce în fiecare moment o stare de frică și nesiguranță. Statisticile existente în România lui 2025 dezvăluie o realitate cruntă și anume faptul că o femeie este bătută la fiecare patru minute în România, iar multe și-au pierdut viața în urma unor episoade de violență domestică. În plus, o treime dintre femeile din țara noastră au fost hărțuite sexual, iar 40% dintre ele susțin că au fost martore la astfel de scene, pe stradă sau chiar în instituțiile de învățământ superior, conform unui studiu al Coaliției Pentru Egalitate de Gen. Cazul primarului din comuna Livezile, din județul Bistrița-Năsăud, Traian Simionca – imaginile în care edilul agresează sexual o angajată, chiar în biroul său de la primărie au devenit virale – a deschis „Cutia Pandorei” în ceea ce privește hărțuirea, iar în cazul de față hărțuirea în instituțiilor publice. Referitor la imaginile apărute edilul se apără și susține că ele au fost trucate cu ajutorul inteligenței artificiale. (Materialul integral AICI) Nu mai este un secret pentru nimeni că granița dintre acțiunile de hărțuire până la agresiunile sexuale, viol sau omor este una foarte fină, iar de cel ami multe ori femeile abuzate se feresc să vorbească de teamă că agresorul le-ar putea face și mai mult rău. Cazul primarului din Livezile care și-a hărțuit sexual angajata „În contextul instituțiilor publice, unde ierarhiile sunt adesea rigide, agresorul profită de poziția de autoritate” Ana Bogdan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, psiholog clinician, dar și analist comportamental, susține, într-un interviu pentru Gândul, că „hărțuirea sexuală în instituțiile publice reprezintă una dintre cele mai grave forme de abuz de putere, având consecințe profunde asupra persoanei, asupra climatului profesional și asupra încrederii generale în instituțiile statului.” Specialistul punctează că, deși este adesea minimizată sau trecută sub tăcere, această problemă are un impact complex, care se extinde dincolo de locul de muncă, afectând sănătatea psihică, fizică și relațiile sociale ale victimei. „Aceste comportamente, care vizează hartuirea sexuala, indiferent de intensitatea lor, generează un climat ostil, de teamă și rușine. Victima ajunge să trăiască cu sentimentul constant că nu este respectată ca profesionist și că este redusă la o dimensiune sexualizată a identității sale. În contextul instituțiilor publice, unde ierarhiile sunt adesea rigide, agresorul profită de poziția de autoritate, transformând relațiile de muncă într-un spațiu de dominare și control. Efectele psihologice sunt adânci și de durată. Persoanele care trec prin experiențe de hărțuire dezvoltă frecvent anxietate, depresie, pierderea încrederii în sine, tulburări de somn sau atacuri de panică. Se instalează o stare de nesiguranță permanentă, care afectează capacitatea de concentrare și performanța profesională. În unele cazuri, victima alege să demisioneze, fie din teama de a nu fi din nou expusă, fie din lipsa de încredere în mecanismele instituționale de protecție”, a explicat psihologul Ana Bogdan. „Victimele se simt responsabile pentru comportamentul agresorului” Psihoterapeutul susține că teama de a nu fi hărțuite la locul de muncă le determină pe multe femei să-și schimbe comportamentul social și chiar modul de a se îmbrăca, cu scopul de a evita orice formă de atenție nedorită. „Consecințele nu se limitează însă la mediul profesional. Trauma se poate extinde în sfera personală și familială, generând distanțare emoțională, dificultăți de comunicare și o teamă profundă de relaționare. Multe femei ajung să-și modifice comportamentul social și chiar modul de a se îmbrăca, din dorința de a evita orice formă de atenție nedorită. Se creează, astfel, o cultură a tăcerii și a autocenzurii, în care victimele se simt responsabile pentru comportamentul agresorului. Efectele fizice completează tabloul acestei suferințe: dureri de cap frecvente, tulburări gastrointestinale, tensiune arterială crescută, oboseală cronică și slăbirea sistemului imunitar. Toate acestea arată că hărțuirea sexuală nu este doar o problemă morală sau socială, ci o veritabilă problemă de sănătate publică. Numai prin recunoașterea gravității fenomenului și prin sprijin real pentru victime se poate construi un mediu profesional sigur „, a conchis specialistul Ana Bogdan. Ana Bogdan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, despre cazurile de agresiune asupra femeilor „ Nu există un loc fix unde are loc hărțuirea și nici o categorie socială din care fac parte violatorii sau pedofilii” Sex terapeutul Zoltan Nagy preciza în 2024, într-un interviu pentru Gândul, că „hormonii sunt prezenți și își fac jocul lor”, numai că abuzatorii pot interpreta absolut greșit un anumit comportament al unei femei. Cercetările recente au stabilit că „6-7 % dintre bărbați nu își pot controla dorința animalică, imboldul sexual”, avertizează Zoltan Nagy. Când aceștia trec linia imaginară dintre flirt și hărțuire sexuală, devin prădători sexuali și intră în „zona violenței sexuale.” Hărțuirea sexuală este un fenomen alarmant, iar Zoltan Nagy punctează că, din nefericire, se dovedește a fi tot mai des întâlnit. „Putem spune că nu există un loc fix unde are loc hărțuirea și nici o categorie socială din care fac parte violatorii sau pedofilii. În mai toate instituțiile, hărțuirea sexuală – și uneori violul – sunt prezente. Uneori, totul iese la iveală, cum s-a întîmplat și în aceste zile, alteori, totul este mușamalizat sau se trece cu vederea mult prea ușor. Dar trebuie știut că acești psihopați – nu le pot spune altfel – trăiesc printre noi, trecem zilnic pe lângă ei pe stradă, în magazine sau la locul de muncă. În școli, în spitale, ei sunt peste tot. De asemenea, nu contează profesia, vârsta, religia… Ei apar atunci când nu te aștepți și, din păcate, uneori este prea târziu”, a spus sex terapeutul Zoltan Nagy, pentru Gândul. (Materialul integral AICI) O treime dintre femeile din țara noastră au fost hărțuite sexual Primarul acuzat de agresiune sexuală și-a luat concediu de odihnă Polițiștii au deschis un dosar penal în urma apariției pe rețelele de socializare a unor imagini în care primarul comunei Livezile din județul Bistrița-Năsăud, Traian Simionca, apare în ipostaze intime alături de o angajată. După ce a publicat din greșeală mai multe fotografii în care își hărțuia sexual colega, primarul din comuna Livezile, Bistrița-Năsăud, și-ar fi luat concediu de odihnă. Primarul comunei bistrițene Livezile, Traian Simionca, a publicat