Patriarhul graficii românești, cu o expoziție-eveniment în anul Brâncuși. Desen, sculptură, muzică și film la muzeul marelui sculptor
Mircia Dumitrescu, membru titular al Academiei Române, supranumit și „patriarhul graficii românești”, va expune la Târgu Jiu lucrări de desen și sculptură. Expoziția, care va fi vernisată joi, 3 septembrie, este gândită să depășească spațiul expozițional propriu-zis, lucrările urmând să fie prezentate atât în interiorul Muzeului Național Constantin Brâncuși, cât și în curtea acestuia. Alături de creațiile academicianului vor fi expuse desene și acuarele ale artistei Alina Roșca, dispărută prematur și considerată unul dintre talentele importante ale graficii și gravurii românești din perioada de dinainte și de după 1989. „Fiecare dintre aceste manifestări artistice este construită în relație cu celelalte, pentru a oferi publicului experiența unui demers integrativ, în care arta, cu diferitele sale forme de expresie, definește personalități și destine artistice”, a explicat Denisa Șuță, managerul Muzeului Național Constantin Brâncuși. Cele două expoziții sunt curatoriate de criticul de artă și jurnalistul Mimi Necula. Proiectul nu se limitează la artele vizuale. Întâlnirea dintre diferite forme de expresie artistică va fi completată de un recital susținut de Ion Bogdan Ștefănescu, prim-flautist al Filarmonicii George Enescu și profesor la Universitatea Națională de Muzică București. Tot joi, la Târgu Jiu, va avea loc lansarea națională a proiectului „Video Forum Virtual al Artiștilor Români de Pretutindeni”, realizat de Daniela Voicilă și Bogdan Drăgulescu, prin Fantasia Internațional și Centrul Cultural ART4ALL. Proiectul cuprinde o expoziție foto-video și cinci filme despre artiști români contemporani: graficianul Mircia Dumitrescu, sculptorii Mircea Roman și Aurel Vlad, pictorul George Tzipoia și artista textilistă Ruxandra Sibil Mermeze. Dintre acestea, la muzeu vor fi proiectate cele despre Mircia Dumitrescu, George Tzipoia și Ruxandra Sibil Mermeze. Mircia Dumitrescu, de la grafică și gravură la sculptură Mircia Dumitrescu a devenit, în 2025, cel de-al nouălea artist vizual membru titular al Academiei Române. Grafician, gravor, sculptor și ilustrator de carte, artistul ocupă un loc aparte în arta românească contemporană, fiind supranumit de-a lungul timpului „patriarhul graficii românești”. Expoziția de la Târgu Jiu urmează unui amplu periplu expozițional al artistului în Republica Moldova și continuă seria proiectelor dedicate aniversării lui Constantin Brâncuși. Artistul a participat și la proiectul internațional „BRÂNCUȘI 150”, care a reunit 29 de graficieni români și a fost prezentat în 21 de țări de pe șase continente. Brâncuși 150, un an de artă fără granițe Evenimentul din septembrie face parte din amplul program desfășurat în 2026 de Muzeul Național „Constantin Brâncuși”, anul în care se împlinesc 150 de ani de la nașterea sculptorului. Programul a debutat pe 19 februarie cu proiectul internațional „BRÂNCUȘI 150”. Lucrările a 29 de artiști români contemporani au fost expuse simultan în 21 de țări de pe șase continente, într-o premieră pentru arta românească. Au urmat expoziții de artă contemporană, proiecte multimedia și muzicale, precum și prima ediție a Trienalei Internaționale de Sculptură „Constantin Brâncuși”. Muzeul, găzduit de casa în care a locuit Brâncuși Muzeul Constantin Brâncuși funcționează în Casa „Barbu Gănescu”, clădirea în care sculptorul român a fost găzduit în perioada 1937-1938, când lucra la realizarea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu. În curtea muzeului se află și „Mesele de piatră aranjate de Constantin Brâncuși”, cunoscute drept „Grădina cu vietăți de piatră”, precum și „Masa rotundă”, o altă piesă realizată de sculptor, la care acesta a renunțat ulterior.
Chimistul Marius Andruh, ales președinte al Academiei Române / A câștigat în fața filosofului Mircea Dumitru
Academicianul Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române, după ce a obținut 84 de voturi în scrutinul desfășurat marți, 7 aprilie 2026, devansându-l clar pe contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru, care a adunat aproximativ 60 de voturi, potrivit EduPedu. Alegeri cu miză mare în forul suprem al culturii și științei din România Votul pentru alegerea președintelui Academiei Române a început la ora 10:00, membrii titulari, corespondenți și de onoare exprimându-și opțiunea atât fizic, cât și online. Potrivit regulilor instituției, câștigătorul trebuie să obțină o majoritate calificată de două treimi din voturile membrilor prezenți, nu o majoritate simplă. Procedura poate include două tururi de scrutin, însă rezultatul obținut de Marius Andruh indică o susținere consistentă în interiorul Academiei. Un nume asociat cu unul dintre cele mai importante verdicte de plagiat din România Marius Andruh este cunoscut și pentru rolul său decisiv în cel mai răsunător caz de etică academică din România: în 2012, în calitate de președinte al CNATDCU, el a anunțat oficial că teza de doctorat a fostului premier Victor Ponta este plagiată. Decizia a venit într-un context tensionat, în care instituția a fost chiar reorganizată în aceeași zi în care verdictul a fost făcut public. Continuitate în conducerea Academiei Andruh nu este un nume nou în conducerea instituției. A ocupat funcția de vicepreședinte al Academiei Române între 2022 și 2026 și a condus, timp de aproape două decenii, Secția de științe chimice. De asemenea, a fost director al Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu”. Cine este Marius Andruh – profilul noului președinte Marius Andruh (72 de ani) este unul dintre cei mai respectați chimiști români, cu o carieră academică și științifică de peste patru decenii. Originar din județul Buzău, a fost elev olimpic, premiat atât la nivel național, cât și internațional, și a absolvit ca șef de promoție Facultatea de Chimie a Universității din București. A obținut doctoratul în 1988, iar ulterior a urmat stagii postdoctorale în Franța și Germania, fiind bursier al prestigioasei Fundații „Alexander von Humboldt”. Cariera sa universitară este legată de Universitatea din București, unde a devenit profesor titular și ulterior profesor emerit, dar a avut și o activitate internațională intensă, ca profesor invitat la universități de top din Europa și America de Sud. În paralel, Andruh s-a implicat activ în promovarea științei, fiind inițiatorul conferințelor „Ora de știință”, un proiect dedicat popularizării cercetării în rândul publicului larg. Un mandat într-un context dificil al Academiei Române Alegerea lui Marius Andruh la conducerea Academiei Române vine într-un moment în care instituția este chemată să își consolideze rolul în spațiul public, inclusiv în domenii sensibile precum etica academică și promovarea științei. Noul președinte preia mandatul cu un profil puternic științific și cu o reputație legată de integritate profesională, într-un context în care credibilitatea instituțiilor academice rămâne o temă majoră în societatea românească.