Simona Halep i-a băgat pe toți la idei după ce s-a întâlnit cu Gheorghe Zamfir: Își caută apartament
Simona Halep (34 de ani) ar vrea să ia o nouă decizie surprinzătoare! Fosta campioană a tenisului a dat naștere la multe speculații după ultima apariție, alături de naistul Gheorghe Zamfir (84 de ani). Simona Halep a mers la unul dintre concertele Andre Rieu de la Cluj-Napoca, ocazie cu care l-a cunoscut personal pe maestrul Gheorghe Zamfir. Întrucât a luat decizia de a petrece mai multe zile aici, după concert, ziariștii locali au luat-o la ochi pe „Simo”. Halep și-a cumpărat de curând o casă într-un complex exclusivist de lângă București, dar se pare că fosta sportivă, originară de Constanța, are acum un nou oraș preferat. Simona Halep ar vrea să ia o decizie neașteptată și să își cumpere apartament la Cluj-Napoca Presa din Cluj speculează că Simona Halep, care mai deține proprietăți la București, Constanța, Poiana Brașov, dar și Dubai, ar intenționa să își cumpere un apartament și în Ardeal: „Tot mai mulți români sesizează o apropiere a Simonei de Cluj, lucru care dă naștere unor speculații privind o posibilă mutare a sa în inima Transilvaniei: ‘Simona, te vedem tot mai des la Cluj’, ‘Nu cumva îți cauți apartament aici?’, ‘Clujul te iubește, Simo!’. Nu este pentru prima dată când fosta lideră mondială petrece timp în oraș. De la evenimente sportive la festivaluri, Clujul pare să fie tot mai prezent pe harta preferințelor ei. Iar mesajele calde pe care le transmite despre oameni, locuri și atmosferă întăresc impresia că legătura ei cu orașul se consolidează”, notează publicația Foaia Transilvană. Simona Halep s-a cazat la un hotel de lux din Cluj-Napoca Până se va hotărî Simona Halep dacă își va cumpăra o locuință în Transilvania, campioana tenisului s-a cazat la un hotel de lux din Cluj-Napoca. Dubla campioană de Grand Slam are legături tot mai strânse cu acest oraș, semnând un contract de reprezentare cu firma Sports Festival din Cluj-Napoca. “Un vis devenit realitate! Pentru prima dată, am avut bucuria şi onoarea de a-l vedea live pe Maestrul Gheorghe Zamfir, alături de inconfundabilul André Rieu. Momentele acestea nu se pot descrie în cuvinte, doar trăite! Respect şi admiraţie fără margini pentru Maestrul care a dus sunetul naiului românesc pe cele mai mari scene ale lumii. BT Arena Cluj”, a mărturisit Simona Halep după concert.
Thrillerul MVM în România. Este compania maghiară care vrea să cumpere E.ON Furnizare un Cal Troian al Rusiei? Mituri politizate vs. realitate
Tranzacția prin care compania energetică maghiară MVM încearcă să achiziționeze E.ON Furnizare România a fost blocată. Mai mult, cazul „MVM în România” a fost trimis, spre analiză, către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Întreg scenariul ridică, însă, numeroase semne de întrebare referitoare la pericolul „spectacolului mediatic” și al „miturilor politizate” care ajung să cântărească mai mult decât faptele și să denatureze realitatea. Astfel, o tranzacție comercială de interes național s-a transformat, surprinzător, într-un adevărat thriller geopolitic, scrie Mediafax. Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD) a respins preluarea companiei E.On România de către ungurii de la MVM; Inițiativa a fost contestată la începutul anului de către Ministerul Energiei, care a argumentat că „MVM Zrt. are relații comerciale extinse cu Gazprom și Rosatom, companii rusești aflate sub sancțiuni internaționale”; După avizul negativ, dosarul acestei tranzacții va ajunge pe masa CSAT. „Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) informează publicul că operațiunea notificată privind achiziționarea a 68,18% din capitalul social al E.ON Energie Romania S.A. și 97,92% din capitalul social al E.ON Asist Complet S.A. de către MVM Energy Private Limited Liability Company, prin vehiculul investițional Sonnet Romania Holding S.A., face obiectul procedurii de cercetare detaliată, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2022”, s-a transmis prin intermediul unui comunicat. Spațiul public, inundat de acuzații grave În loc să se discute despre oportunitatea economică și despre cum ar putea consumatorii și piața de energie să beneficieze de pe urma acestei tranzacții, spațiul public a fost inundat de acuzații: „MVM este Calul Troian al Rusiei”, „MVM va aduce gaz rusesc în România”. „MVM amenință securitatea națională”. „MVM accesează bazele de date”, „Compania E.On Furnizare România va fi vândută entităților din afara UE”. Totuși, aceste narațiuni sunt mai degrabă arme retorice decât fapte demonstrate — cel puțin nu public. Zvonuri despre prețuri, presupuse influențe politice și scenarii catastrofale au ajuns să pară adevăruri imuabile și trebuie analizate punctual. Această analiză realizată de Gândul a ținut cont, în contextul general, și de informațiile oferite – într-un interviu recent – de Károly Mátrai, CEO-ul MVM. Mitul 1: „MVM este Calul Troian al Rusiei” Ideea că MVM nu ar fi decât un „Cal Troian al Rusiei” a prins rapid contur în România, mai ales pe fondul retoricii guvernului de la Budapesta, adesea perceput ca fiind apropiat de Moscova. Totuși, a echivala politica unui guvern cu strategia unei companii comerciale sau de stat este înșelător; Nu toate ideile guvernelor României sau ale miniștrilor energiei au dictat vreodată politicile comerciale ale companiilor precum Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz sau Nuclearelectrica; Același lucru este valabil și pentru MVM. Înainte de toate, trebuie precizat că MVM este o companie energetică ce operează strategic și comercial, ghidată de profit și expansiune regională, și nu de directive politice, după cum ar putea crede unii sau alții. În primul rând, MVM este a șasea cea mai mare companie din Europa Centrală după cifra de afaceri și a doua din Ungaria. Compania are o rețea vastă, de peste 90.000 de kilometri, de linii de transport și distribuție, una dintre cele mai mari din Europa Centrală și de Est. MVM a emis obligațiuni în euro și în dolari către investitori instituționali internaționali, iar aceste obligațiuni sunt listate la bursa Euronext Dublin. Toate aceste obligațiuni sunt deținute de investitori reputați din UE și SUA; În plus, compania are rating de investiții („investment grade”) acordat de principalele agenții globale de evaluare financiară (S&P, Fitch, Moody’s). MVM este, în esență, un gigant energetic, la fel ca Enel, E.ON, CEZ și altele; MVM emite rapoarte semestriale publice și are mecanisme de conformitate aliniate regulilor europene, inclusiv celor legate de sancțiuni. De altfel, acest lucru este reflectat și de ratingurile sale de credit de tip „investment grade”; Contractele istorice cu Gazprom nu o diferențiază fundamental de alte companii europene, inclusiv din Germania sau Italia, care au avut de-a lungul timpului relații mult mai profunde cu furnizorii de energie din Rusia. Și, la fel ca alte companii europene, MVM își continuă procesul de diversificare a surselor de aprovizionare cu gaze naturale, prin noi contracte pe termen lung pentru LNG (gaz natural lichefiat) încheiate în ultimele săptămâni cu Shell și Engie. Mai mult, MVM investește deja în proiecte de energie regenerabilă și tranziție energetică, având o strategie pentru 2035 care include România ca piață de expansiune regională, cu proiecte în domeniul hidro, solar și retail. Aceste investiții contrazic ideea că entitatea ar fi doar un vehicul al Kremlinului. Dincolo de aspectul comercial, Ungaria rămâne stat membru al UE și NATO, ceea ce înseamnă că este obligată să respecte regulile și standardele de securitate europene. În cele din urmă, indiferent de investitor, activitatea E.ON România rămâne strict reglementată de ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei), adică de însuși statul român însuși. Practic, MVM intră într-un parteneriat cu statul român, care va deține în continuare cealaltă parte a companiei. Mitul 2: „MVM va aduce gaz rusesc în România” În spațiul public s-a vehiculat și ideea potrivit căreia „MVM va aduce gaz rusesc în România”. Informația brută nu are o bază reală, iar statul român sau instituțiile mass-media nu au oferit până acum vreo dovadă în acest sens. România, dealtfel, se află într-o poziție energetică solidă. Are o producție internă semnificativă, interconectări regionale și o strategie clară de diversificare. Aceste aspecte au fost subliniate și de Károly Mátrai, CEO-ul MVM, în interviul acordat. Trebuie precizat că regulile europene și naționale fac imposibil ca un singur furnizor să schimbe direcțiile de import, astfel încât – dacă tranzacția ar fi aprobată – MVM ar deține doar o cotă de piață de aproximativ 10% (ca volum) în segmentul furnizării de energie electrică și de circa 20% în segmentul furnizării de gaze naturale. Nu există nicio logică economică pentru a aduce gaz rusesc într-o țară care dispune de rezerve interne abundente; Începând cu 2028, odată cu lansarea proiectului Neptun Deep, România ar putea deveni chiar exportator net de gaze naturale; În acel moment, scenariul realist ar fi invers: România ar putea exporta gaze către Ungaria, reducând astfel dependența Budapestei de
Așa ceva nu s-a mai auzit: Stăteam și comandam un Ferrari
Cea mai mare parte dintre sportivi, pe parcursul carierei, își fixează anumite borne. Atingerea acestora poate să vină și cu excentricități, așa cum a fost cazul jucătorului de tenis Alexander Bublik (Kazahstan), care și-a cumpărat un Ferrari când a intrat în Top 20, asta deși din punct de vedere financiar o putea face și înainte de acel moment. Potrivit ATP Tennis, câștigurile lui Bublik, din tenis, sunt de puțin peste 10 milioane de euro. Bublik are opt titluri ATP, cel mai recent l-a obținut la Hangzhou, ATP 250, rezultat cu care a urcat pe cea mai bună poziție din carieră, locul 16 ATP. Alexander Bublik (Kazahstan, 28 de ani) a vorbit deschis despre momentul în care a făcut una dintre cele mai excentrice achiziții din cariera sa, un Ferrari, pe care l-a comandat în timp ce se afla în vestiar. „Îmi amintesc că antrenorul meu m-a întrebat la un moment dat: «Sascha, ce îți doreşti?». I-am spus: «Artem (n.r. Suprunov, cel care îl pregătește din 2013), dacă intru în top 20, îți spun că îmi voi găsi cu adevărat ritmul. Asta îmi doresc cel mai tare». Deși uneori poate nu pare, sunt un fanatic al tenisului. Mi-am promis că, dacă voi intra în Top 20, îmi voi cumpăra un Ferrari. Chiar dacă mi-aș fi putut permite unul mult timp, nu l-am cumpărat din principiu. Apoi, de nicăieri, am cumpărat unul. Stăteam în vestiar și comandam un Ferrari…. L-am vândut deja, pentru că s-a dovedit că pur și simplu nu aveam nevoie de el, nu mi-a făcut nicio plăcere“, a declarat Alexander Bublik, potrivit chtv.ru. Trei luni în Top 20 și o cădere dramatică Prima dată a intrat în Top 20 anul trecut, în martie, dar a rezistat numai câteva luni, până în iunie, urmând o perioadă de cădere considerabilă. „După ce mi-am zis că am reușit, a urmat o cădere groaznică, Din iunie anul trecut pnă în mai anul acesta am câștigat, cred, doar nouă meciuri, deși nu am încetat să mă antrenez. Dimpotrivă, îmi doream și mai mult. Când am ajuns pe locul 86, voiam să mă las. De fapt, plănuiam să iau o pauză de trei luni după Wimbledon. Dar îi promisesem antrenorului meu în februarie, după un meci greu, pe care iar l-am pierdut. L-am sunat și i-am spus că las totul baltă, că o să stau acasă și o să beau vin pe insula Krestovski. Că, de fapt, nu mai am nevoie de nimic. El mi-a spus: «Promite-mi că până la Wimbledon o să joci, o să te antrenezi și o să dai totul în fiecare meci. Dacă nu iese nimic, ridic și eu mâinile și nu mai vorbim niciodată despre asta.» I-am dat cuvântul și, în cele din urmă, s-a întâmplat ce s-a întâmplat”, a mai spus Bublik. Jucătorul din Kazahstan s-a apropiat de top 20 în iulie 2025, după o perioadă în care a avut rezultate surprinzătoare, ca în 9 septembrie să reintre în primii 20 de jucători ai lumii. Iar succesul de la Hangzhou i-a permis să atingă cea mai bună poziție a carierei, locul 16 ATP. De la acel turneu câștigat, Bublik a mai jucat în alte două turnee din China, la Beijing ATP 500 (câștigat de Jannik Sinner) și Shanghai ATP 1.000, dar în ambele a pierdut încă din primul tur.
Pfizer va cumpăra producătorul de medicamente pentru obezitate Metsera pentru 4,9 miliarde de dolari
Prin această achiziţie, Pfizer îşi propune să-şi extindă portofoliul şi să intre pe piaţa imensă şi în creştere a medicamentelor pentru tratarea obezităţii, notează AFP. Tranzacţia prevede plata a 47,50 dolari pe acţiune în numerar la închidere, plus drepturi de valoare contingentă care ar putea aduce până la 22,50 dolari suplimentari pe acţiune, legate de atingerea anumitor obiective clinice şi de reglementare, potrivit Business Wire. „Obezitatea este un domeniu vast şi în creştere, cu peste 200 de afecţiuni asociate”, a declarat Albert Bourla, preşedintele şi CEO-ul Pfizer. Achiziţia „propulsează Pfizer în acest domeniu terapeutic cheie”, a adăugat el. Metsera, fondată în 2022 cu sediul în New York, dezvoltă medicamente pentru obezitate şi boli cardiometabolice. Compania are în portofoliu candidaţi terapeutici pentru tratamente injectabile săptămânale şi lunare, inclusiv MET-097i, un agonist al receptorului GLP-1 aflat în faza 2 de dezvoltare, şi MET-233i, un candidat analog al amilinei lunar în faza 1. „De la înfiinţare, Metsera a lucrat pentru a reduce povara fizică, emoţională şi economică a obezităţii”, a declarat Whit Bernard, cofondator şi CEO al Metsera. El a subliniat că portofoliul companiei „promite să transforme potenţial vieţile a sute de milioane de oameni”. Tranzacţia se preconizează a fi finalizată în al patrulea trimestru al anului 2025, sub rezerva aprobărilor reglementare şi ale acţionarilor Metsera. Consiliile de administraţie ale ambelor companii au aprobat în unanimitate acordul. Achiziţia permite Pfizer să concureze pe piaţa medicamentelor pentru obezitate, dominată în prezent de companii precum Novo Nordisk şi Eli Lilly cu produsele lor Ozempic şi Mounjaro.
Google, la un pas de a cumpăra Netflix – Cum a ratat gigantul tehnologic ocazia anului
CEO-ul Google, Sundar Pichai, a confirmat într-un interviu că gigantul tech a fost aproape de a cumpăra Netflix, însă a decis să nu finalizeze tranzacția. Într-un interviu recent acordat podcastului All-In, Sundar Pichai, CEO-ul Google și al companiei-mamă Alphabet, a vorbit deschis despre o serie de decizii importante luate în cadrul companiei de-a lungul anilor, scrie Business Insider. Netflix, o ocazie ratată în strategia de expansiune a Google Printre subiectele abordate s-a numărat și o posibilă achiziție a platformei de streaming Netflix, o oportunitate pe care Google a analizat-o cu seriozitate. Întrebat despre cele mai semnificative reușite și regrete ale sale în cariera de lider la Google, Pichai a mărturisit că achiziția Netflix a fost „dezbătută intens” în cadrul companiei. „Am discutat despre Netflix la un moment dat, foarte intens în interiorul companiei”, a spus el. Deși nu a calificat decizia de a nu merge mai departe cu achiziția ca fiind un regret personal, a admis că aceasta a fost una dintre marile întrebări strategice ale trecutului. La acea vreme, în jurul anului 2015, existau deja speculații din partea firmelor de analiză tehnologică, precum CCS Insight din Marea Britanie, care anticipau o posibilă preluare a Netflix de către Google. Totuși, nu au existat informații concrete sau confirmări oficiale privind negocieri directe. În interviul de acum, Pichai a clarificat că decizia finală nu a fost lipsită de dezbateri intense, dar compania a ales în cele din urmă să nu continue cu această direcție. Diferențe de traiectorie: YouTube TV versus dominația Netflix În timp ce Netflix a devenit lider global în domeniul divertismentului digital, cu peste 300 de milioane de abonați și o prezență internațională solidă începând din 2016, Google a adoptat o abordare diferită. Compania a investit în produse precum Google TV și serviciul de televiziune online YouTube TV, însă acestea nu au atins impactul și popularitatea Netflix în sfera conținutului video la cerere. Cu toate acestea, Google a rămas un actor important în industria tehnologică prin alte achiziții strategice, precum Android, YouTube, Fitbit, Nest, Waze sau recentul Wiz. Integrările au consolidat, practic, portofoliul companiei în domenii-cheie precum mobilitatea, conținutul digital, sănătatea și inteligența artificială. În același interviu, Pichai și-a exprimat mândria față de realizările Google în cercetare și dezvoltare. El a spus, de asemenea, că Google este una dintre puținele companii din lume care contribuie la progresul științific la nivel înalt, menționând câștigarea Premiului Nobel pentru Chimie în 2024 de către echipa DeepMind pentru proiectul AlphaFold, un sistem AI care prezice structura 3D a proteinelor. „Am făcut o treabă extraordinară în a depăși limitele tehnologiei și aspirăm să continuăm în acest sens”, a declarat Pichai, subliniind componenta unică a misiunii Google.