Gândul publică raportul SAFE privind achizițiile de armament
Cum arată raportul pe fondurile SAFE și pe ce va cheltui România miliarde de euro. Gândul a intrat în posesia draftului de proiect de lege care detaliază toate componentele împrumutului european SAFE, parte a proiectului pan-european de înarmare. România a primit a doua alocare bugetară din Uniunea Europeană, după Polonia. Se detașează cooperarea strategică cu Germania (7 miliarde de euro) și Franța (peste 3 miliarde de euro). Scadența maximă a împrumutului gigant este de 45 de ani la o dobândă maximă de 3%. Comisiile reunite din Senat și Camera Deputaților s-au întrunit marți, 28 aprilie, la ora 10:00, pentru a aviza programele de înzestrare militară, prin programul SAFE. Prin SAFE, statele membre ale Uniunii Europene pot accesa împrumuturi cu dobânzi avantajoase care pot fi achitate în termen de 45 de ani. Mai trebuie precizat că toate produsele trebuie să fie livrate până în anul 2030. Așa cum arată raportul obținut de Gândul, suma totală de 16,6 miliarde de euro alocate României cuprinde 35 de programe prin hotărârea CSAT 138/2025. Dintre care 21 de programe revin Ministerului Apărării. A doua cea mai mare alocare după Polonia. 4,2 miliarde pentru autostrăzi România beneficiază prin Instrumentul european SAFE (Security Action for Europe) de o alocare de 16.680.055.394 euro – a doua cea mai mare alocare după Polonia. Autostrada Moldovei / Sursa FOTO: Facebook Cristian Pistol Suma este distribuită astfel: 4,2 miliarde euro pentru infrastructura duală gestionatä de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (capetele Autosträzii Moldovei: Pașcani—Ungheni și Paşcani—Siret, totalizând 222 km) 9,6 miliarde euro pentru înzestrarea modernă a Armatei Române 2,8 miliarde euro pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe ale Sistemului Național de Apărare. Prin Hotărårea Consiliului Suprem de Apärare a Țärii nr. 138 din 24 noiembrie 2025 au lost aprobate 35 de programe, dintre care Ministerul Apärării Naționale coordonează 21. Prezentul raport supune aprobärii Parlamentului 14 programe coordonate de MApN, însumând o valoare estimată de aproximativ 8,83 miliarde euro. Condiții financiare Maturitate maximă 45 de ani Perioadă de grație 10 ani – România începe rambursarea efectivă din 2035 Dobândă maximă 3%, cu ratingul AAA al Comisiei Europene Termenul-limită pentru semnarea contractelor invidivuale care permit maximul de localizare: 31 mai 2025. Structura pachetului supus aprobării Pachetul integrat Rheinmetall AG: 5,69 miliarde euro pentru 6 programe (vehicule de luptă a infanteriei Lynx, două nave de patrulare maritimă, două vedete pentru scafandri, sisteme antiaeriene SKYNEX/Skyranger/Millennium, muniție 35 mm). Potrivit autorităților, negocierea condusă de Prim-ministrul Ilie Bolojan cu CEO-uI Rheinmetall (foto) a redus prețul cu aproximativ 820 milioane euro față de oferta de listă din martie 2026 (6,51 miliarde euro). Pachetul Airbus (Franța—Germania): 1,012 miliarde euro pentru 12 elicoptere H225M şi 2 sisteme de comandä C2 antirachetä, cu interes de continuare pentru 30 de elicoptere H225M suplimentare începând cu 2030, finanțate dìn fonduri naționale. Programul Thales (Franța): 258 milioane euro pentru 12 radare Gap Sistemul Diehl IRIS-T (Germania): S74,83 milioane euro pentru 3 sisteme rachete sol-aer cu rază Programul de armament individual: 816 milioane euro printr-a asociere in participație ROMARM x SSI Legion (SigSauer), cu localizare 100% a producției la Cugir şi Sadu. Transportoare Piranha 5: g31,2 milioane euro pentru 139 transportoare blindate, cu localizare de 100% a carcaselor la Uzina Mecanicä București şi 65% + pe turelă. Platforme auto IDV: 344,4 rnilioane euro pentru 115 platforme multifuncționale (60,2896 localizare). Mini UAS Quantum Systems: 31,4 milioane euro pentru 34. Soluție C4I5R prin NSPA: 19 milioane euro pentru 72 instanțe. Cadrul normativ Documentul stipulează și contextul instituțional al aprobării programului, după cum urmează. Coordonator național Potrivit documentului, coordonatorul național este Șeful Cancelariei primului-ministru. Numire: prin Decizia Prim-ministrului nr. S24 din 21 noiembrie 2025, conform OUG 62/2025 art. 2 alin. (3)—(6). Prerogative principale (art. 2—6 OUG 62/2025): Negociază cu Comisia Europeană (prin DG DEFIS și DG BUDG) toate aspectele Planului SAFE și ale Acordului de împrumut Convocarea și prezidarea Grupului de lucru interinstituțional SAFE Aprobă prin Ordin cerințele de cooperare aferente fiecărui proiect realizate de MEDAT (art. 4 OUG 62/2025) Aprobă în grupul de lucru, propunerea de furnizor și sumele oferite de autorit*t› e Co’îtî”actante ca urmare a cererilor de ofertă pe care Ie-au derulat; Întocmește, prin Grupul de lucru, Documentul de analiză prin care se aprobă propunerea de furnizor, statul membru sau organizația internațională, valoarea estimată și cerințele de cooperare (art. 5 (6) OUG 62/2025) Înaintează Documentele de analiză spre avizare la Prim-ministru și apoi spre aprobare la CSAT (art. 6 alin. (3)) Coordonează implementarea Planului SAFE și raportarea către Comisia Europeană. Componența Grupului de Lucru SAFE Membri permanenți, conform Deciziei PM nr. 524/2025: Cancelaria Prim-Ministrului (coordonator) Administrația Prezidențială Ministerul Apărării Naționale Ministrul Apărării Radu Miruță Ministerul Afacerilor Interne Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) Ministerul Afacerilor Externe Ministerul Finanțelor Serviciul Român de lnformații (SRI) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Serviciul de lnformații Externe Serviciul de Telecomunicații Speciale Serviciul de Protecție și Pază Administrația Națională a Penitenciarelor. Programul are două componente majore: cu Germania și Franța. Pachetul strategic România – Germania în valoare de 5,7 miliarde euro Pachetul include pro8ramele coordonate cu Rheinmetall AG, Diehl Defence și Quantum Systems. Valoarea totală a pachetului Rheinmetall este de 5, 689 miliarde de euro. Cifra e obținută în urma unei negocieri care a redus oferta inițială cu aproximativ 820 milioane euro, se arată în document. Acesta structurează pachetul cu Germania astfel: Mașina de luptă a infanteriei (MLI) Lynx Cantitate: 232 buc. (contract subsecvent finantat SAFE), parte a unui Acord-cadru pentru 298 de bucăți Valoare estimată SAFE: 598.400.000 € (-11,2 mii €/buc.) Valoarea Acordului-cadru complet: 337.000.000’E pentru 298 buc. Furnizor: Rheinrnetall Automecanica SRL (filială locală) Procedură: Negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare (NFPPAP) Localizare industrialM: 40% (Automecanica Mediaș) + transfer de proprietate intelectuală Mecanism de compensare: Rheinmetall garanteazM că un numMr de vehicule egal cu cele livrate inițial din facilități UE va fi ulterior livrat din facilitatea din România către ake state, atingându-se de facto un volum de producție în România egal cu cel achiziționat de România. Programele SAFE_RO_2_S_004 (vedete scafandri) și SAFE_RO 2 S 005 (nave patrulare) Cantitate: 2 nave de patrulare maritimă + 2 vedete
Polonia primește cea mai mare sumă prin SAFE. Majoritatea fondurilor merg în industria poloneză
Suma a fost anunțată vineri de oficialii guvernamentali, care au recunoscut că, fără acest mecanism, Polonia nu ar putea accelera modernizarea armatei într-un interval atât de scurt. Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz – citat de Breaking Defense – a transmis că, pentru țara sa, SAFE „nu este un program politic, ci unul patriotic”. Dobândă avantajoasă prin UE Programul, lansat în luna mai 2025, funcționează printr-un sistem de împrumuturi: UE se finanțează de pe piețele internaționale și apoi împrumută statele membre în condiții avantajoase. Împrumuturile au o perioadă de rambursare de 45 de ani și un termen de grație de 10 ani pentru principal, ceea ce înseamnă că, în primul deceniu, bugetele naționale plătesc doar dobânda. Pentru Polonia, rata dobânzii este de 3,17%, un nivel apropiat de costul de finanțare al Uniunii Europene pe piețele internaționale. Practic, Polonia beneficiază de condițiile de împrumut ale UE, care se finanțează la costuri mai reduse decât multe state individuale. Artilerie, drone și infrastructură Potrivit guvernului polonez, banii vor fi cheltuiți în perioada 2026-2030 și vor fi direcționați către artilerie, apărare antiaeriană și antirachetă, sisteme fără pilot și anti-dronă, muniție, sisteme de luptă terestră, transport aerian strategic, securitate cibernetică și soluții de inteligență artificială. O parte din fonduri vor sprijini și mobilitatea militară – modernizarea drumurilor și podurilor, precum și proiecte implementate de Poliție și Poliția de Frontieră. 89% din fonduri merg în industria poloneză Una dintre condițiile programului este ca cel puțin 65% din echipamentele finanțate să fie produse în Uniunea Europeană, Spațiul Economic European sau Ucraina. Ministerul polonez al Apărării, care a prezentat estimările oficiale prin structura responsabilă de achizițiile militare, spune că aproximativ 89% din fonduri ar urma să ajungă la industria poloneză. Oficialii estimează că aproape 12.000 de companii din Polonia ar putea beneficia de aceste investiții. Restul sumei va fi folosit pentru achiziții externe, inclusiv din Statele Unite și Coreea de Sud. Mai mult armament cu aceiași bani Premierul Donald Tusk a prezentat programul ca pe o prioritate strategică pentru stat. „Țara noastră nu mai poate aștepta – este necesar să consolidăm rapid și decisiv securitatea statului”, a declarat acesta. „O Polonie bine înarmată, cât mai autosuficientă, cooperând modern cu aliații – aceasta este prioritatea absolută. Nu există o problemă mai importantă astăzi”. „Acest program eliberează fonduri semnificative și ne permite să cumpărăm mai mult echipament cu aceiași bani”, spun oficialii din apărare. Acordul ar putea fi blocat Programul SAFE nu este însă lipsit de controverse politice. Opoziția conservatoare a criticat inițiativa, susținând că ar putea afecta suveranitatea Poloniei și ar crește influența Bruxelles-ului asupra deciziilor interne. Președintele Karol Nawrocki și-a exprimat, la rândul său, rezervele, iar promulgarea nu este garantată, întrucât acesta a criticat public acordul și a sugerat că ar putea refuza semnarea. El a argumentat că, fiind un împrumut și nu un grant, programul ar putea împovăra bugetul pe termen lung. Tusk: banii rămân în Polonia Guvernul polonez respinge însă aceste critici. Tusk a explicat că Polonia a fost unul dintre principalii promotori ai programului la nivel european și a respins ideea că alte state ar beneficia disproporționat. „Peste 80% din fonduri vor merge către Polonia și companiile noastre”, a spus premierul. „Știți cât va beneficia industria germană din programul SAFE implementat în Polonia? Doar 0,37%!” Distribuția fondurilor SAFE Pe lângă Polonia, alte 17 state membre ale UE au accesat împrumuturi prin instrumentul SAFE. România va primi 16,7 miliarde de euro, în timp ce Franța și Ungaria câte 16,2 miliarde de euro fiecare. Italia va beneficia de aproape 15 miliarde de euro, iar Belgia de peste 8,3 miliarde de euro. Printre beneficiari se mai numără Lituania – cu 6,37 miliarde de euro, Portugalia – cu 5,84 miliarde de euro, Letonia – 3,49 miliarde de euro, Bulgaria – cu 3,26 miliarde de euro, Estonia – 2,34 miliarde de euro și Slovacia cu 2,31 miliarde de euro. Croația va primi 1,7 miliarde de euro, Cipru 1,18 miliarde de euro, Finlanda și Spania câte 1 miliard de euro fiecare, iar Grecia 787 de milioane de euro. Cea mai mică alocare o are Danemarca: 46,8 milioane de euro.
The Associated Press: Rusia și Vietnamul folosesc profituri din energie pentru a evita sancțiunile SUA /Moscova și Hanoi mențin contractele militare
Rusia și Vietnamul au creat un mecanism prin care folosesc profitul obținut de o companie de petrol și gaze, care nu este supusă sancțiunilor internaționale, pentru tranzacții cu armament, ocolind transferurile de fonduri prin sistemul financiar global. Reporterii Associated Press au obținut documente guvernamentale vietnameze care arată că sistemul, despre care s-a aflat prima dată în 2023, a fost recent îmbunătățit pentru a continua să funcționeze chiar și în cazul impunerii unor sancțiuni mai dure împotriva Rusiei. Documentele le-au fost furnizate reporterilor de către un oficial vietnamez care, sub protecția anonimatului, a indicat că face parte dintr-o facțiune care se opune strângerii legăturilor cu Rusia, care riscă să pună în pericol relația cu Washingtonul. Vietnamul a cumpărat echipament militar din Rusia pe credit – inclusiv avioane de luptă, tancuri și nave – apoi a rambursat acel credit din partea sa din profiturile obținute de Rusvietpetro, o companie petrolieră comună Vietnam-Rusia care operează în Siberia. Toate tranzacțiile au evitat sistemul global SWIFT, care este monitorizat de Statele Unite și alte națiuni occidentale. Detaliile planului au fost stabilite într-un document din vara lui 2024, înaintea unei vizite a președintelui rus Vladimir Putin la Hanoi. Cum funcționează mecanismul În primul rând, profitul obținut de Vietnam din joint-venture-ul Rusvietpetro din Siberia este trimis la Moscova pentru a rambursa creditul acordat pentru achiziții militare; Sumele care rămân după rambursarea împrumuturilor sunt transferate în conturile din Rusia ale companiei ruse de petrol și gaze de stat Zarubezhneft; În cele din urmă, în Vietnam, Zarubezhneft își folosește compania joint-venture de acolo pentru a transfera o sumă egală de bani către Petrovietnam (PVN, compania vietnameză de petrol și gaze), evitând orice transfer financiar internațional. De ce este necesar mecanismul? Mecanismul conturat în documentele obținute de Associated Press pare menit să evite posibilitatea unor sancțiuni viitoare și amenințarea cu sancțiuni secundare, impuse celor care facilitează activitățile entităților aflate sub sancțiuni primare. „În contextul impunerii de sancțiuni împotriva Rusiei în general și a eliminării Rusiei din SWIFT în special, această metodă de plată este considerată relativ confidențială și adecvată, deoarece banii circulă doar pe teritoriul Vietnamului și Rusiei iar Vietnamul nu trebuie să-și facă griji cu privire la riscurile de a fi afectat de embargoul SUA,” a scris directorul general al Petrovietnam, Le Ngoc Son, în documentul din 11 iunie 2024. Zarubezhneft nu se confruntă în prezent cu sancțiuni impuse în urma atacurilor Rusiei asupra Ucrainei, deși directorul său general Serghei Kudriașov a fost numit într-o serie de sancțiuni vaste asupra sectorului energetic rus, anunțate în ianuarie, cu zece zile înainte de învestirea lui Trump. Președintele consiliului de administrație al Zarubezhneft, Evgheni Murov, un fost ofițer KGB, a fost, de asemenea, sancționat de SUA în 2014, când conducea Serviciul Federal de Protecție, responsabil pentru siguranța președintelui rus Vladimir Putin și a altor oficiali de rang înalt. Operațiuni în curs de extindere În timpul vizitei lui Putin la Hanoi din iunie 2024, Zarubezhneft a primit o licență pentru a dezvolta zăcământul de gaze „Block 11-2” de pe platoul continental al Vietnamului. În mai 2025, în timpul unei vizite la Moscova, o delegație vietnameză a semnat o serie de acorduri legate de explorarea petrolului și gazelor și un „Plan de parteneriat strategic” pentru apărare și alte forme de cooperare, care acoperă perioada 2026-2030. Importanța strategică a Vietnamului, între Rusia, China și SUA Vietnamul are una dintre cele mai capabile armate din Asia de Sud-Est și lucrează la a-și consolida puterea navală și aeriană, în mare parte orientată spre o posibilă amenințare din partea Chinei. În 2011, Rusia a acordat Vietnamului un credit de două miliarde de dolari pentru achiziția a două fregate și 64 de tancuri T90S. Un alt credit de opt miliarde de dolari a fost acordat în 2023 pentru un acord care implica avioane de luptă SU-30 și încă două fregate. China este astăzi cel mai mare partener comercial al Vietnamului, dar tensiunile dintre cele două țări ca urmare a pretențiilor teritoriale din Marea Chinei de Sud sunt în creștere. Între timp, Statele Unite sunt cea mai mare piață de export a Vietnamului. După ce au ridicat embargoul asupra armelor asupra Vietnamului în 2016, SUA au devenit din ce în ce mai importante în furnizarea de bunuri de apărare. La rândul său, SUA văd Vietnamul ca pe un partener strategic important în încercarea de a contracara China. Pe de altă parte, relația de zeci de ani din domeniul militar cu Rusia înseamnă că Vietnamul va rămâne dependent de Rusia pentru piese de schimb și alte materiale în anii următori, iar contractele recente sugerează că Hanoiul nu se îndepărtează de Moscova, chiar dacă relațiile cu SUA se strâng. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO | Comisia Europeană a definitivat noul pachet de sancțiuni contra Rusiei /Bruxellesul condamnă incursiunile dronelor în ROMÂNIA și Polonia