Etichetă: achiziție

Ministrul Apărării respinge acuzațiile privind achiziția blindatelor Piranha: Fals! Nu s-au schimbat criteriile

„Haideți să mai demontăm un alt fake news: cum că Ministerul Apărării nu a vrut să cumpere blindatele Piranha sau că ar fi schimbat criteriile după publicarea acestora pentru a le elimina din procedură. FALS! Cu date si cifre, nu cu burtiere”, a transmis ministrul, marți, pe Facebook. El afirmă că oferta primită a depășit semnificativ nivelul de prețuri avute în vedere de autorități. „Adevărul este că a fost primită o ofertă cu un preț de aproximativ 2,5 ori mai mare decât cel plătit de România în martie 2026 și aproape dublu față de limita maximă aprobată în Parlament. Nu s-a schimbat niciun criteriu pe parcursul procedurii”, a spus Miruță. „Nu implica o creștere a costurilor pentru relocare” Ministrul precizează că în martie 2026 Ministerul Apărării Naționale a plătit aproximativ 3,9 milioane de euro pe un transportor Piranha. Ulterior, Parlamentul a aprobat un plafon de circa 6 milioane de euro pe bucată, „chiar dacă fabrica era deja construită și nu implica o creștere a costurilor pentru relocare”. Potrivit ministrului, oferta primită în cadrul programului SAFE a fost de aproximativ 10 milioane de euro pe bucată, mult peste valorile de referință. „Raportat la prețul plătit de MApN în martie 2026, de aproximativ 4 milioane de euro, și la valoarea aprobată în Parlament, de până la 6 milioane de euro, noua ofertă primită în cadrul SAFE a fost de circa 10 milioane de euro pe bucată”. Comparație cu alte echipamente militare El a adăugat că situația este și mai relevantă în contextul comparării cu alte echipamente militare, „în condițiile în care mașina de luptă a infanteriei, un produs superior, dintr-o categorie complet diferită, are un preț de aproximativ 11,2 milioane de euro”. „Nu, MApN nu a schimbat criteriile operaționale transmise grupului de lucru pentru a elimina Piranha. Acestea au fost transmise de la început, înainte ca eu să ajung la minister, și nu au fost modificate ulterior. Da, avem nevoie de transportoare blindate, dar nu putem plăti 10 milioane de euro pentru ceva ce am achiziționat cu 4 milioane de euro cu doar câteva luni înainte”. Sursa foto: Radu Miruță/Facebook Acesta susține că fondurile au fost redirecționate către alte programe de înzestrare, în limitele aprobate de Parlament. „Unii ar vrea altceva, dar nu ne permitem să pierdem niciun cent din banii pentru înzestrarea Armatei. Oferta primită pentru Piranha a depășit semnificativ valorile aprobate de Parlamentul României și nu putea fi contractată legal. Pentru a nu pierde fondurile, acestea au fost redirecționate către alte programe de înzestrare, în limitele aprobate de același Parlament. De verificarea îndeplinirii condițiilor aprobate de Parlament, la MApN s-au ocupat 50 de profesioniști care au ținut piept marilor firme de consultanță. Ei s-au asigurat ca armata primește, cât se poate de repede, ce are nevoie, după criterii clare, operaționale”.

MAI cumpără 12 elicoptere Airbus de ultimă generație pentru intervenții de urgență, salvare și ordine publică

Ministerul Afacerilor Interne va achiziționa 12 elicoptere multirol Airbus H160 și H145, destinate misiunilor SMURD, salvare, protecție civilă și ordine publică, a anunțat Inspectoratul General de Aviație. Potrivit MAI, este vorba despre șapte aeronave de tip Airbus H160 și cinci elicoptere Airbus H145. „Ministerul Afacerilor Interne continuă procesul de modernizare și dezvoltare a capabilităților sale aeronautice prin achiziționarea a 12 elicoptere multirol de ultimă generație, respectiv 7 aeronave de tip H160 și 5 aeronave de tip H145, destinate consolidării capacității naționale de intervenție aeriană, protecție civilă și gestionare a situațiilor de urgență, precum și pentru executarea misiunilor din domeniul ordinii și siguranței publice”, a transmis Inspectoratul General de Aviație, într-un mesaj publicat pe FB. Cele șapte elicoptere H160 vor avea o utilizare mixtă. Trei dintre acestea vor fi utilizate pentru misiuni de ordine și siguranță publică, în timp ce alte patru vor fi destinate intervențiilor din domeniul protecției civile. În ceea ce privește cele cinci elicoptere H145, acestea vor fi dedicate în principal misiunilor SMURD și operațiunilor de salvare montană. MAI anunță o gamă largă de misiuni operative Aeronavele vor fi utilizate pentru o gamă largă de misiuni operative, de la intervenții medicale și transport aerian până la operațiuni tactice și supraveghere. „Elicopterele H145 vor fi alocate pentru misiuni SMURD și salvare montană, având rol principal în intervenții medicale de urgență și operațiuni de căutare-salvare. Noile aeronave vor fi operate de Inspectoratul General de Aviație al M.A.I., structură aflată în coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență, și vor fi utilizate în executarea unei game extinse de misiuni operative, inclusiv în intervenții SMURD, transport de personal și echipamente, evacuare medicală, căutare-salvare, sprijin logistic, intervenții tactice, supraveghere aeriană și sprijin pentru gestionarea situațiilor de urgență și a dezastrelor naturale, precum și pentru misiuni specifice domeniului ordinii și siguranței publice”, au precizat reprezentanții IGAv. Inspectoratul General de Aviație subliniază că elicopterele Airbus H160 vor asigura o capabilitate multirol extinsă, fiind destinate în special misiunilor complexe care necesită autonomie mare de zbor, performanțe ridicate și o capacitate importantă de transport. „Elicopterele H160 vor asigura o capabilitate multirol, fiind destinate misiunilor complexe care necesită autonomie extinsă, capacitate ridicată de transport și performanțe operaționale superioare. Acestea vor putea fi utilizate pentru intervenții SMURD, transport operativ, operațiuni de căutare-salvare și sprijin logistic în zone greu accesibile sau afectate de dezastre, având totodată capacitatea de a transporta doi pacienți”, au explicat reprezentanții IGAv. Cum vor fi folosite elicopterele H145 În același timp, elicopterele H145 vor completa flota aeriană a MAI prin capacitatea de a interveni rapid în misiuni medicale, tactice și de salvare. „Totodată, aeronavele H145 vor completa capabilitatea operațională a Inspectoratului General de Aviație prin flexibilitate ridicată și capacitatea de intervenție rapidă în misiuni tactice, medicale și de salvare. Configurația modernă și performanțele ridicate ale acestui tip de elicopter permit operarea în condiții dificile, inclusiv aterizarea în teren necunoscut și desfășurarea misiunilor în medii urbane sau zone cu acces limitat”, a transmis instituția. Autoritățile afirmă că introducerea noilor aeronave în dotarea MAI va contribui la creșterea eficienței misiunilor aeriene și la reducerea timpilor de reacție în situații de urgență, atât la nivel național, cât și în cadrul mecanismelor europene de cooperare. Totodată, noile capabilități aeriene vor întări sprijinul acordat structurilor de ordine și siguranță publică. Potrivit IGAv, elicopterele vor putea fi utilizate pentru „misiuni de supraveghere aeriană, monitorizare a zonelor cu risc, urmărirea în dinamică a unor situații operative complexe, sprijin pentru echipajele aflate la sol, asigurarea perimetrelor de intervenție, precum și participarea la acțiuni de căutare și localizare în sprijinul structurilor operative”. Reprezentanții Inspectoratului General de Aviație consideră că investiția reprezintă un nou pas în procesul de modernizare a flotei aeriene a Ministerului Afacerilor Interne. „Această investiție reprezintă un pas important în procesul de modernizare a flotei aeriene a Ministerului Afacerilor Interne și reafirmă angajamentul României pentru dezvoltarea unor capabilități moderne, interoperabile și adaptate cerințelor actuale din domeniul siguranței naționale, protecției civile, intervenției aeriene specializate și sprijinului operativ pentru misiunile de ordine publică”, au precizat reprezentanții Inspectoratului General de Aviație.

Cât valorează Khaby Lame, cel mai urmărit om de pe TikTok

Khaby Lame, creatorul de conținut cu cea mai rapidă ascensiune de pe TikTok, și-a vândut compania principală, Lame’s Step Distinctive, pentru suma de 975 de milioane de dolari. Achiziția a fost realizată de grupul de investiții Rich Sparkle. Compania este listată la bursă în Statele Unite și are sediul în Hong Kong, mai arată Il Post. Firma lui Lame, înregistrată în Insulele Virgine, a fost achiziționată prin intermediul acțiunilor, nu al numerarului. Acest fapt îl transformă pe Khaby Lame în principalul acționar al Rich Sparkle după finalizarea tranzacției. Control total asupra brandului pentru următorii trei ani Acordul prevede ca, pe o perioadă de trei ani, toate activitățile comerciale legate de imaginea lui Khaby Lame să fie gestionate exclusiv de Rich Sparkle. Acest lucru acoperă colaborările cu brandurile, vânzarea de produse prin social media și alte modalități de monetizare. Compania estimează că parteneriatul ar putea genera venituri de până la 4 miliarde de dolari anual. Cifrele se bazează pe uriașa sa audiență – aproximativ 360 de milioane de urmăritori cumulați pe toate platformele. Un „geamăn digital” creat cu inteligență artificială Un element cheie al acordului este autorizarea creării unui avatar AI care îi va servi drept „geamăn digital”. Rich Sparkle va avea dreptul de a folosi vocea, chipul și expresiile creatorului pentru a dezvolta un avatar capabil să genereze conținut în mai multe limbi. Acesta va putea să participe la evenimente publice și să apară în transmisiuni live în locul său. Compania explică faptul că această soluție tehnologică va reduce dependența de prezența fizică a lui Lame și va spori capacitatea de producție și distribuție de conținut. De la influencer la antreprenor global Această achiziție marchează o schimbare strategică majoră pentru Rich Sparkle. Firma, care până acum se concentrase pe servicii financiare pentru companii listate la bursă, nu investise în zona creatorilor de conținut sau e-commerce. Valoarea ridicată a tranzacției este justificată de statutul lui Lame ca ambasador global pentru branduri de top. De-a lungul timpului, acesta a colaborat cu companii precum Hugo Boss, Google, Binance, Pepsi, Epic Games (printr-un personaj în Fortnite), studiouri de la Hollywood și mari asigurători americani. @websummit “If you just think about money, you’ll never get rich. You’ll get rich by doing what you love.” – @khaby.lame speaking at #WebSummit ♬ original sound – Web Summit Un parcurs fulgerător Khaby Lame, în vârstă de 25 de ani, s-a născut în Senegal și a crescut în Chivasso, lângă Torino. Și-a început activitatea pe TikTok în 2020, chiar înainte de pandemie. El a devenit rapid celebru datorită clipurilor sale mute, ușor de înțeles la nivel global. De la reacții ironice la „life hack-uri” simplificate, Lame a evoluat de la statutul de simplu influencer la cel de antreprenor digital, fiind invitat la conferințe internaționale de tehnologie precum Web Summit.

Când teritoriile se vindeau și SUA le achiziționau: De ce Groenlanda nu poate fi cumpărată

Anunțul fostului președinte american privind intenția de a cumpăra Groenlanda a fost întâmpinat în Europa cu surprindere, ironie și critici. Deși pare o idee desprinsă dintr-o altă epocă, istoria arată că SUA au realizat de mai multe ori astfel de tranzacții teritoriale. Diferența esențială este că aceste exemple aparțin unei perioade în care principiul autodeterminării și normele internaționale nu erau atât de puternic consacrate ca în prezent, arată Il Post. Autodeterminarea, principalul obstacol Groenlanda, parte a Regatului Danemarcei, se bucură de o autonomie extinsă. Orice transfer de suveranitate ar necesita nu doar acordul guvernului danez, ci și aprobarea populației locale. Iar aceasta deține dreptul la autodeterminare. Sondajele indică o respingere categorică din partea majorității groenlandezilor privind ideea de a deveni stat american, ceea ce face ca un asemenea scenariu să fie, practic, de neimplementat în actualul cadru juridic internațional. În trecut, statele își extindeau frontierele prin tratate și cumpărări. Statele Unite au fost printre cei mai activi participanți la astfel de acorduri. În 1803, au realizat celebra achiziție a Louisianei de la Franța, un teritoriu vast pe care astăzi se află părți din 15 state americane. Au urmat înțelegeri cu Spania, prin care au obținut Florida și alte regiuni din sudul actualului teritoriu american. După conflictul cu Mexicul, Washingtonul a primit teritorii întinse, plătind despăgubiri financiare. Alaska a fost investiția profitabilă a SUA Un episod notoriu este cumpărarea Alaskăi de la Rusia, în 1867, pentru 7,2 milioane de dolari. Deși tranzacția a fost privită cu scepticism la momentul respectiv, resursele naturale ale regiunii au transformat-o ulterior într-un avantaj strategic și economic major pentru SUA. Nu toate achizițiile au fost lipsite de conflicte. Filipinele, cedate de Spania în 1898, au cunoscut o perioadă lungă de revoltă împotriva administrației americane, până la obținerea independenței în 1946. Ultima cumpărare teritorială a SUA a fost în 1917, când au achiziționat Insulele Virgine de la Danemarca. Schimbarea regulilor după 1945 Toate aceste tranzacții au avut loc înainte de adoptarea Cartei ONU, în 1945, document ce consacră principiul autodeterminării popoarelor. Din acest moment, vânzarea sau cumpărarea de teritorii a devenit incompatibilă cu normele internaționale moderne. Interesul american pentru Groenlanda nu este recent. În secolul XIX și chiar în 1946 au existat demersuri și negocieri secrete pentru cumpărarea insulei, respinse de fiecare dată de Danemarca. Astăzi, însă, dincolo de precedente istorice, un astfel de acord ar contraveni direct principiilor fundamentale ale ordinii internaționale actuale. Ceea ce odinioară era un instrument diplomatic acceptat este, în secolul XXI, un scenariu aproape imposibil.

Tranzacții sigure: cum te ajută cartea funciară la vânzare/cumpărare

Momentul unei vânzări sau achiziții imobiliare vine, de cele mai multe ori, cu emoții și decizii importante. Dincolo de valoarea sentimentală a unei proprietăți, este esențial ca transferul să se facă în condiții de siguranță juridică, atât pentru vânzător, cât și pentru cumpărător. De ce contează cartea funciară într-o tranzacție Cartea funciară este documentul oficial care arată cine este proprietarul unui imobil, care sunt limitele acestuia și dacă există sarcini sau alte mențiuni. Conform legii, fără înscrierea în cartea funciară, tranzacțiile imobiliare nu pot fi realizate. Cum ajută înregistrarea sistematică Prin înregistrarea sistematică, proprietățile sunt măsurate și înscrise oficial în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, pe baza documentelor existente și a verificărilor din teren. Acest proces este gratuit pentru cetățeni și este derulat de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), în cadrul Fazei II a Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, cofinanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF) 2021–2027. Proiectul vizează 660 de comune rurale, însumând peste 5,7 milioane de hectare. Realizarea înregistrării sistematice își pune amprenta asupra dezvoltării zonale, prin diminuarea diferenței dintre zonele dezvoltate și regiunile agricole sau alte zone mai puțin favorizate. Ce înseamnă pentru vânzători și cumpărători Fiecare proprietar trebuie să știe că nu-și poate vinde imobilul dacă acesta nu este înscris în cartea funciară, nu poate accesa credite și nu poate obține autorizații de construire/demolare/extindere. Înscrierea în cartea funciară a unei proprietăți înseamnă că toate informațiile referitoare la respectivul imobil (proprietari, drepturile reale asupra imobilului și orice sarcini precum ipoteci, sechestre etc.) sunt cunoscute de eventualii cumpărători. Tranzacții mai sigure, pe baze clare Odată înscrisă oficial, proprietatea poate fi tranzacționată sau ipotecată, ceea ce contribuie la dezvoltarea pieței imobiliare dar și la accesarea unor credite sau fonduri europene care generează prosperitate comunităților din mediul rural (renovare, eficientizare energetică, dezvoltarea unor afaceri). FĂ PASUL CEL MARE CĂTRE ÎNREGISTRARE!  PENTRU PROPRIETATEA TA. Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF).

Tranzacție inedită. Statul italian cumpără un fost sit nuclear de la un mare producător auto

Cabinetul italian a autorizat luni o companie susținută de stat să cumpere un fost sit nuclear. Conform unui comunicat al Guvernului citat de Reuters, compania de stat va negocia cu Stellantis pentru a cumpăra un sit care include instalații pentru depozitarea temporară a combustibilului nuclear uzat. Guvernul prim-ministrului Giorgia Meloni a permis companiei de dezafectare nucleară Sogin să „realizeze achiziția întregului pachet de acțiuni al Deposito Avogadro”. Conform portalului ministerului Mediului, compania administrează un fost reactor nuclear în regiunea nordică Piemont. Autoritățile italiene nu au dezvăluit detaliile financiare ale tranzacției. Centralele nucleare au fost interzise în Italia în urma referendumurilor din 1987 și 2011. Totuși, în prezent guvernul elaborează în prezent norme pentru ridicarea interdicției prin utilizarea de noi tehnologii nucleare. Guvernul Meloni și-a manifestat intenția de a reintroduce energia nucleară în sistemul energetic al Italiei până în 2027. Măsura face parte din campania de reducere a poluării. Cele mai mari efecte asupra mediului din Italia le provoacă siderurgia, producătorii de sticlă și cei de gresie.

SUA își intensifică interesul pentru Groenlanda: Trump numește un emisar special

Anunțul a fost făcut de Donald Trump duminică seara, într-o postare pe pagina sa de Truth Social. „Jeff înțelege cât de importantă este Groenlanda pentru securitatea noastră națională și va promova cu tărie interesele țării noastre pentru siguranța, securitatea și supraviețuirea aliaților noștri și, de fapt, a întregii lumi”, a scris Trump, pe Truth Social, potrivit NBC News. În replică, Landry a declarat că este o onoare să preia rolul voluntar de „a face Groenlanda parte din SUA” și a adăugat că acest lucru nu va afecta funcția sa de guvernator al statului Louisiana. Reacție din Danemarca După anunțul lui Trump, ministrul de externe al Danemarcei, Lars Lokke Rasmussen, a reacționat, spunând că decizia de a-l numi pe Landry semnalează interesul susținut al Americii pentru insula arctică. Miniștrii din Groenlanda, dar și din Copenhaga au declarat în mod constant că insula nu este de vânzare, dar că ambele țări sunt dornice să coopereze cu Trump în domeniul securității și al oportunităților de afaceri, potrivit Financial Times. În acest an, Trump a afirmat de mai multe ori că intenționează să preia controlul asupra insulei înghețate cu 57.000 de locuitori, inclusiv prin afirmația că SUA ar oferi să o cumpere. Groenlanda găzduiește baze militare strategice atât pentru Danemarca, cât și pentru SUA, și deține resurse minerale vaste.

Simona Halep i-a băgat pe toți la idei după ce s-a întâlnit cu Gheorghe Zamfir: Își caută apartament

Simona Halep (34 de ani) ar vrea să ia o nouă decizie surprinzătoare! Fosta campioană a tenisului a dat naștere la multe speculații după ultima apariție, alături de naistul Gheorghe Zamfir (84 de ani). Simona Halep a mers la unul dintre concertele Andre Rieu de la Cluj-Napoca, ocazie cu care l-a cunoscut personal pe maestrul Gheorghe Zamfir. Întrucât a luat decizia de a petrece mai multe zile aici, după concert, ziariștii locali au luat-o la ochi pe „Simo”.  Halep și-a cumpărat de curând o casă într-un complex exclusivist de lângă București, dar se pare că fosta sportivă, originară de Constanța, are acum un nou oraș preferat. Simona Halep ar vrea să ia o decizie neașteptată și să își cumpere apartament la Cluj-Napoca Presa din Cluj speculează că Simona Halep, care mai deține proprietăți la București, Constanța, Poiana Brașov, dar și Dubai, ar intenționa să își cumpere un apartament și în Ardeal: „Tot mai mulți români sesizează o apropiere a Simonei de Cluj, lucru care dă naștere unor speculații privind o posibilă mutare a sa în inima Transilvaniei: ‘Simona, te vedem tot mai des la Cluj’, ‘Nu cumva îți cauți apartament aici?’, ‘Clujul te iubește, Simo!’. Nu este pentru prima dată când fosta lideră mondială petrece timp în oraș. De la evenimente sportive la festivaluri, Clujul pare să fie tot mai prezent pe harta preferințelor ei. Iar mesajele calde pe care le transmite despre oameni, locuri și atmosferă întăresc impresia că legătura ei cu orașul se consolidează”, notează publicația Foaia Transilvană. Simona Halep s-a cazat la un hotel de lux din Cluj-Napoca Până se va hotărî Simona Halep dacă își va cumpăra o locuință în Transilvania, campioana tenisului s-a cazat la un hotel de lux din Cluj-Napoca. Dubla campioană de Grand Slam are legături tot mai strânse cu acest oraș, semnând un contract de reprezentare cu firma Sports Festival  din Cluj-Napoca. “Un vis devenit realitate! Pentru prima dată, am avut bucuria şi onoarea de a-l vedea live pe Maestrul Gheorghe Zamfir, alături de inconfundabilul André Rieu. Momentele acestea nu se pot descrie în cuvinte, doar trăite! Respect şi admiraţie fără margini pentru Maestrul care a dus sunetul naiului românesc pe cele mai mari scene ale lumii. BT Arena Cluj”, a mărturisit Simona Halep după concert.

Thrillerul MVM în România. Este compania maghiară care vrea să cumpere E.ON Furnizare un Cal Troian al Rusiei? Mituri politizate vs. realitate

Tranzacția prin care compania energetică maghiară MVM încearcă să achiziționeze E.ON Furnizare România a fost blocată. Mai mult, cazul „MVM în România” a fost trimis, spre analiză, către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Întreg scenariul ridică, însă, numeroase semne de întrebare referitoare la pericolul „spectacolului mediatic” și al „miturilor politizate” care ajung să cântărească mai mult decât faptele și să denatureze realitatea. Astfel, o tranzacție comercială de interes național s-a transformat, surprinzător, într-un adevărat thriller geopolitic, scrie Mediafax. Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD) a respins preluarea companiei E.On România de către ungurii de la MVM; Inițiativa a fost contestată la începutul anului de către Ministerul Energiei, care a argumentat că „MVM Zrt. are relații comerciale extinse cu Gazprom și Rosatom, companii rusești aflate sub sancțiuni internaționale”; După avizul negativ, dosarul acestei tranzacții va ajunge pe masa CSAT. „Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) informează publicul că operațiunea notificată privind achiziționarea a 68,18% din capitalul social al E.ON Energie Romania S.A. și 97,92% din capitalul social al E.ON Asist Complet S.A. de către MVM Energy Private Limited Liability Company, prin vehiculul investițional Sonnet Romania Holding S.A., face obiectul procedurii de cercetare detaliată, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2022”, s-a transmis prin intermediul unui comunicat. Spațiul public, inundat de acuzații grave În loc să se discute despre oportunitatea economică și despre cum ar putea consumatorii și piața de energie să beneficieze de pe urma acestei tranzacții, spațiul public a fost inundat de acuzații: „MVM este Calul Troian al Rusiei”, „MVM va aduce gaz rusesc în România”. „MVM amenință securitatea națională”. „MVM accesează bazele de date”, „Compania E.On Furnizare România va fi vândută entităților din afara UE”. Totuși, aceste narațiuni sunt mai degrabă arme retorice decât fapte demonstrate — cel puțin nu public. Zvonuri despre prețuri, presupuse influențe politice și scenarii catastrofale au ajuns să pară adevăruri imuabile și trebuie analizate punctual. Această analiză realizată de Gândul a ținut cont, în contextul general, și de informațiile oferite – într-un interviu recent – de Károly Mátrai, CEO-ul MVM. Mitul 1: „MVM este Calul Troian al Rusiei” Ideea că MVM nu ar fi decât un „Cal Troian al Rusiei” a prins rapid contur în România, mai ales pe fondul retoricii guvernului de la Budapesta, adesea perceput ca fiind apropiat de Moscova. Totuși, a echivala politica unui guvern cu strategia unei companii comerciale sau de stat este înșelător; Nu toate ideile guvernelor României sau ale miniștrilor energiei au dictat vreodată politicile comerciale ale companiilor precum Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz sau Nuclearelectrica; Același lucru este valabil și pentru MVM. Înainte de toate, trebuie precizat că MVM este o companie energetică ce operează strategic și comercial, ghidată de profit și expansiune regională, și nu de directive politice, după cum ar putea crede unii sau alții. În primul rând, MVM este a șasea cea mai mare companie din Europa Centrală după cifra de afaceri și a doua din Ungaria. Compania are o rețea vastă, de peste 90.000 de kilometri, de linii de transport și distribuție, una dintre cele mai mari din Europa Centrală și de Est. MVM a emis obligațiuni în euro și în dolari către investitori instituționali internaționali, iar aceste obligațiuni sunt listate la bursa Euronext Dublin. Toate aceste obligațiuni sunt deținute de investitori reputați din UE și SUA; În plus, compania are rating de investiții („investment grade”) acordat de principalele agenții globale de evaluare financiară (S&P, Fitch, Moody’s). MVM este, în esență, un gigant energetic, la fel ca Enel, E.ON, CEZ și altele; MVM emite rapoarte semestriale publice și are mecanisme de conformitate aliniate regulilor europene, inclusiv celor legate de sancțiuni. De altfel, acest lucru este reflectat și de ratingurile sale de credit de tip „investment grade”; Contractele istorice cu Gazprom nu o diferențiază fundamental de alte companii europene, inclusiv din Germania sau Italia, care au avut de-a lungul timpului relații mult mai profunde cu furnizorii de energie din Rusia. Și, la fel ca alte companii europene, MVM își continuă procesul de diversificare a surselor de aprovizionare cu gaze naturale, prin noi contracte pe termen lung pentru LNG (gaz natural lichefiat) încheiate în ultimele săptămâni cu Shell și Engie. Mai mult, MVM investește deja în proiecte de energie regenerabilă și tranziție energetică, având o strategie pentru 2035 care include România ca piață de expansiune regională, cu proiecte în domeniul hidro, solar și retail. Aceste investiții contrazic ideea că entitatea ar fi doar un vehicul al Kremlinului. Dincolo de aspectul comercial, Ungaria rămâne stat membru al UE și NATO, ceea ce înseamnă că este obligată să respecte regulile și standardele de securitate europene. În cele din urmă, indiferent de investitor, activitatea E.ON România rămâne strict reglementată de ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei), adică de însuși statul român însuși. Practic, MVM intră într-un parteneriat cu statul român, care va deține în continuare cealaltă parte a companiei. Mitul 2: „MVM va aduce gaz rusesc în România” În spațiul public s-a vehiculat și ideea potrivit căreia „MVM va aduce gaz rusesc în România”. Informația brută nu are o bază reală, iar statul român sau instituțiile mass-media nu au oferit până acum vreo dovadă în acest sens. România, dealtfel, se află într-o poziție energetică solidă. Are o  producție internă semnificativă, interconectări regionale și o strategie clară de diversificare. Aceste aspecte au fost subliniate și de Károly Mátrai, CEO-ul MVM, în interviul acordat. Trebuie precizat că regulile europene și naționale fac imposibil ca un singur furnizor să schimbe direcțiile de import, astfel încât – dacă tranzacția ar fi aprobată –  MVM ar deține doar o cotă de piață de aproximativ 10% (ca volum) în segmentul furnizării de energie electrică și de circa 20% în segmentul furnizării de gaze naturale. Nu există nicio logică economică pentru a aduce gaz rusesc într-o țară care dispune de rezerve interne abundente; Începând cu 2028, odată cu lansarea proiectului Neptun Deep, România ar putea deveni chiar exportator net de gaze naturale; În acel moment, scenariul realist ar fi invers: România ar putea exporta gaze către Ungaria, reducând astfel dependența Budapestei de

Așa ceva nu s-a mai auzit: Stăteam și comandam un Ferrari

Cea mai mare parte dintre sportivi, pe parcursul carierei, își fixează anumite borne. Atingerea acestora poate să vină și cu excentricități, așa cum a fost cazul jucătorului de tenis Alexander Bublik (Kazahstan), care și-a cumpărat un Ferrari când a intrat în Top 20, asta deși din punct de vedere financiar o putea face și înainte de acel moment. Potrivit ATP Tennis, câștigurile lui Bublik, din tenis, sunt de puțin peste 10 milioane de euro. Bublik are opt titluri ATP, cel mai recent l-a obținut la Hangzhou, ATP 250, rezultat cu care a urcat pe cea mai bună poziție din carieră, locul 16 ATP. Alexander Bublik (Kazahstan, 28 de ani) a vorbit deschis despre momentul în care a făcut una dintre cele mai excentrice achiziții din cariera sa, un Ferrari, pe care l-a comandat în timp ce se afla în vestiar. „Îmi amintesc că antrenorul meu m-a întrebat la un moment dat: «Sascha, ce îți doreşti?». I-am spus: «Artem (n.r. Suprunov, cel care îl pregătește din 2013), dacă intru în top 20, îți spun că îmi voi găsi cu adevărat ritmul. Asta îmi doresc cel mai tare». Deși uneori poate nu pare, sunt un fanatic al tenisului. Mi-am promis că, dacă voi intra în Top 20, îmi voi cumpăra un Ferrari. Chiar dacă mi-aș fi putut permite unul mult timp, nu l-am cumpărat din principiu. Apoi, de nicăieri, am cumpărat unul. Stăteam în vestiar și comandam un Ferrari…. L-am vândut deja, pentru că s-a dovedit că pur și simplu nu aveam nevoie de el, nu mi-a făcut nicio plăcere“, a declarat Alexander Bublik, potrivit chtv.ru. Trei luni în Top 20 și o cădere dramatică Prima dată a intrat în Top 20 anul trecut, în martie, dar a rezistat numai câteva luni, până în iunie, urmând o perioadă de cădere considerabilă. „După ce mi-am zis că am reușit, a urmat o cădere groaznică, Din iunie anul trecut pnă în mai anul acesta am câștigat, cred, doar nouă meciuri, deși nu am încetat să mă antrenez. Dimpotrivă, îmi doream și mai mult. Când am ajuns pe locul 86, voiam să mă las. De fapt, plănuiam să iau o pauză de trei luni după Wimbledon. Dar îi promisesem antrenorului meu în februarie, după un meci greu, pe care iar l-am pierdut. L-am sunat și i-am spus că las totul baltă, că o să stau acasă și o să beau vin pe insula Krestovski. Că, de fapt, nu mai am nevoie de nimic. El mi-a spus: «Promite-mi că până la Wimbledon o să joci, o să te antrenezi și o să dai totul în fiecare meci. Dacă nu iese nimic, ridic și eu mâinile și nu mai vorbim niciodată despre asta.» I-am dat cuvântul și, în cele din urmă, s-a întâmplat ce s-a întâmplat”, a mai spus Bublik. Jucătorul din Kazahstan s-a apropiat de top 20 în iulie 2025, după o perioadă în care a avut rezultate surprinzătoare, ca în 9 septembrie să reintre în primii 20 de jucători ai lumii. Iar succesul de la Hangzhou i-a permis să atingă cea mai bună poziție a carierei, locul 16 ATP. De la acel turneu câștigat, Bublik a mai jucat în alte două turnee din China, la Beijing ATP 500 (câștigat de Jannik Sinner) și Shanghai ATP 1.000, dar în ambele a pierdut încă din primul tur.