Evenimentele care cutremurat politica mondială în 2025: Trump a revenit, Vance șocat Münchenul, iar dosarele Epstein zguduie lumea
Analiștii de la Financial Times (FT) au făcut o selecție a evenimentelor care au „zdruncinat“ scena politica internațională în anul 2025. Potrivit acestora, revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a generat o avalanșă de schimbări atât de mare încât poate fi dificil să ne amintim tot ce s-a întâmplat sau să evaluăm importanța acestora. JD Vance a zguduit lumea de la München Însă Trump nu a fost singurul care a stârnit controverse. Conform FT, discursul vicepreședintelui său, JD Vance, la conferința de securitate de la München din 14 februarie a provocat o adevărată diviziune în alianța occidentală. Argumentul lui Vance, potrivit căruia tendințele antidemocratice din țări precum Marea Britanie și Germania reprezintă o amenințare mai mare la adresa libertății în Europa decât agresiunea rusă, a indignat audiența. JD Vance: „România a anulat alegerile în baza unor suspiciuni șubrede ale unor servicii de informații și presiunii vecinilor” „De ani de zile, ni se spune că tot ceea ce finanțăm și sprijinim este în numele valorilor noastre democratice comune. Totul, de la politica noastră față de Ucraina, la cenzura digitală, este prezentat ca o apărare a democrației, dar când vedem instanțe europene care anulează alegeri și înalți funcționari care amenință să anuleze altele, ar trebui să ne întrebăm dacă ne menținem la un standard suficient de ridicat. Și spun „noi” pentru că eu cred, în mod fundamental, că suntem în aceeași echipă. Trebuie să facem mai mult decât să vorbim despre valorile democratice. Trebuie să le trăim. Așa cum mulți din această sală vă amintiți, Războiul Rece i-a poziționat pe apărătorii democrației împotriva unor forțe mult mai tiranice de pe acest continent. Și gândiți-vă la tabăra care i-a cenzurat pe disidenți, care a închis biserici, care a anulat alegeri. Au fost ei băieții buni? Cu siguranță nu, și slavă Domnului că au pierdut Războiul Rece. Au pierdut pentru că nu au apreciat și nici nu au respectat toate beneficiile extraordinare ale libertății, libertatea de a surprinde, de a face greșeli, de a inventa, de a construi. (…)”, a spus vicepreședintele american. „Dar dacă democrația voastră poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari, atunci încă de la început nu a fost o democrație foarte puternică” Și a continuat: „Am ajuns, desigur, în punctul în care situația a devenit atât de gravă încât, în decembrie anul acesta, România a anulat rezultatele alegerilor prezidențiale pe baza unor suspiciuni șubrede ale unui serviciu de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor săi continentali. Din câte am înțeles, argumentul a fost că dezinformarea rusă a afectat rezultatul alegerilor din România, dar i-aș ruga pe prietenii mei europeni să pună lucrurile în perspectivă. Puteți crede că este rău ca Rusia să cumpere reclame în social media pentru a vă influența alegerile. Noi cu siguranță credem asta. Puteți condamna acest lucru chiar și pe scena globală. Dar dacă democrația voastră poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari în publicitate digitală, din partea unei țări străine, atunci încă de la început nu a fost o democrație foarte puternică. (aplauze.) Acum, vestea bună este că eu cred că democrațiile voastre sunt mult mai puțin fragile decât se tem, aparent, mulți oameni și chiar cred că dacă le permitem cetățenilor noștri să își spună părerea le va face și mai puternice”, a spus JD Vance la Munchen. Scandalul cu Zelenski din Biroul Oval Pe 28 februarie, vicepreședintele american a jucat un rol central într-o confruntare televizată cu președintele Volodymyr Zelenski în Biroul Oval. Vance l-a mustrat atunci pe liderul ucrainean pentru o presupusă ingratitudine față de AMerica, în timp ce Trump l-a acuzat că se „joacă cu al treilea război mondial”. Conversația a stârnit imediat temeri că SUA ar fi pe punctul de a abandona Ucraina și de a se alia cu Rusia. Deși liderii europeni au reușit să repare relația dintre America și Zelenskyy, administrația Trump a pus capăt sprijinului financiar și militar direct acordat Ucrainei. Potivit Financial Times, vocile care spuneau că discursul lui Vance sau incidentul din Biroul Oval erau doar „aberații excentrice“ au fost reduse la tăcere spre la sfârșitul anului, odată cu publicarea noii strategii de securitate națională a Americii. Aceasta sugera că migrația în masă din Europa poate provoca o „ștergere civilizațională” și a solicitat SUA să sprijine partidele „patriotice” (adică de extremă dreapta) din Europa. „Ziua eliberării” „Ziua eliberării” din 2 aprilie a fost momentul în care Trump a impus tarife drastice pentru aproape întreaga lume, inclusiv pentru unele insule nelocuite. Deși tarifele au fost modificate ulterior, după o reacție negativă pe piețe, acestea au arătat clar că administrația Trump intenționează să distrugă sistemul comercial global pe care l-a moștenit, scrie FT. De asemenea, orice sugestie că politica comercială a SUA ar viza, în primul rând, izolarea Chinei, a fost abandonată, întrucât America a „taxat” atât prietenii, cât și dușmanii. Conflictul între India și Pakistan Conflictul de patru zile dintre India și Pakistan din luna mai a stârnit temeri în lumea întreagă. Ambele țări au lansat atacuri uriașe asupra teritoriului celeilalte, stârnind temeri cu privire la ceea ce s-ar putea întâmpla data viitoare când aceste două țări vecine, dotate cu arme nucleare, vor intra în conflict. Urmările conflictului au contribuit, de asemenea, la deteriorarea relațiilor dintre administrația Trump și New Delhi. Guvernul indian, spre deosebire de cel pakistanez, a refuzat să susțină afirmația lui Trump cum că el a pus capăt războiului (și, prin urmare, merita Premiul Nobel pentru Pace). Bombardarea Iranului În luna iunie, Statele Unite au lovit trei obiective nucleare cheie din Iran, alăturându-se războiului Israelului împotriva acestuia. Potrivit FT, acest atac a oferit oportunitatea Israelului de a-și pune în aplicare amenințările de mulți ani de a ataca programul nuclear al Teheranului. Inițial, SUA s-au abținut. Însă reușitele inițiale ale Israelului și lipsa unei reacții eficiente din partea Iranului l-au încurajat pe Trump să ordone bombardierelor americane să atace trei instalații nucleare. Ulterior, el a afirmat că programul nuclear al Iranului a fost complet distrus. Mulți experți sunt sceptici. Planul de Pace din Gaza Punerea
Israelul a incendiat o mașină din Gaza. Patru persoane au murit, mai multe sunt rănite
Armata israeliană a declarat că verifică informația, relatează Reuters. Martorii și medicii au declarat că atacul din cartierul dens populat Rimal a incendiat vehiculul. Nu a fost clar imediat dacă cele patru victime erau pasageri ai mașinii sau trecători. Zeci de persoane s-au grăbit să stingă focul și să salveze victimele. Armistițiul din 10 octombrie în războiul de doi ani din Gaza a atenuat conflictul, permițând sutelor de mii de palestinieni să se întoarcă în ruinele din Gaza. Israelul și-a retras trupele din pozițiile din oraș, iar fluxul de ajutoare a crescut. Însă violențele nu au încetat complet. Hamas a încercat să-și reafirme puterea, iar unii sunt îngrijorați de o divizare de facto a teritoriului, unde condițiile sunt cumplite. Autoritățile sanitare palestiniene afirmă că forțele israeliene au ucis 316 persoane în atacurile asupra Gazei de la încheierea armistițiului. Israelul afirmă că trei dintre soldații săi au fost uciși de la începerea armistițiului și că a atacat zeci de combatanți. Israelul și Hamas s-au acuzat reciproc în repetate rânduri de încălcarea armistițiului.
Donald Trump vrea să promoveze o propunere pentru pace în Gaza la întâlnirea cu Netanyahu
Luni, Donald Trump îl va primi la Casa Albă pe premierul israelian Benjamin Netanyahu. Președintele american își dorește să susțină luni o propunere de pace pentru Fâșia Gaza, după ce mai mulți lideri occidentali au recunoscut statul palestinian, scrie Reuters. În ciuda numărului de state care doresc recunoașterea, Washingtonul a fost în opoziție, precum și guvernul israelian. Aceasta este a patra vizită a lui Netanyahu în Statele Unite de la revenirea lui Donald Trump la putere, în ianuarie. Benjamin Netanyahu va fi primit călduros, spre deosebire de experiența sa recentă la ONU, unde numeroși delegați au părăsit sala atunci când acesta a luat cuvântul. El a atacat decizia Marii Britanii, Franței, Canadei, Australiei și a altor state de a recunoaște Palestina, spunând că gestul este o „decizie rușinoasă”. Țările care au făcut acest pas au explicat că este nevoie de recunoaștere pentru a menține șansa unei soluții cu două state și pentru a grăbi sfârșitul conflictului. Donald Trump a criticat recunoașterea statului palestinian, pe care a considerat-o o recompensă pentru Hamas. „Primim un răspuns foarte bun, deoarece și Bibi dorește să încheie acordul. Toată lumea dorește să încheie acordul.”, a declarat Trump. Președintele de la Casa Albă le-a mulțumit Arabiei Saudite, Qatarului, Emiratelor Arabe Unite, Iordaniei și Egiptului pentru sprijin și a declarat că inițiativa are ca obiectiv nu doar Gaza, ci întreaga regiune. „Se numește pace în Orientul Mijlociu, mai mult decât Gaza. Gaza este o parte a acesteia. Dar este pace în Orientul Mijlociu”, a spus el. Un oficial israelian a declarat că „este prea devreme pentru a spune” dacă există deja un acord asupra planului de pace. Acesta a precizat că Netanyahu va răspunde propunerii în cadrul întâlnirii de luni.