The Economist: Statele Unite discută cu Rusia despre construirea unui centru de date pe bază de energie nucleară și a unui tunel sub Strâmtoarea Bering
Înainte de întâlnirea de anul trecut din Alaska, Rusia a pregătit ceea ce a descris ca fiind „cea mai mare înțelegere” din domeniul economic pentru președintele SUA, în valoare de 12 trilioane de dolari, în schimbul ridicării sancțiunilor, potrivit The Economist . După cum scrie The Economist, promisiunile de îmbogățire au fost mult timp în centrul strategiei liderului rus Vladimir Putin. 15.08.2025 Russian President Vladimir Putin and U.S. President Donald Trump pose on a podium on the tarmac after they arrived to attend a meeting at Joint Base Elmendorf-Richardson in Anchorage, Alaska, the United States. Sergey Bobylev / Sputnik Potrivit publicației, înainte de întâlnirea lui Putin cu președintele american Donald Trump din august, a fost pregătit un memoriu pentru Consiliul de Securitate Națională al Rusiei, în care se explica cum să i se vândă lui Trump „cea mai mare înțelegere”. Din aprilie anul trecut, Kirill Dmitriev, care conduce fondul suveran de investiții al Rusiei, s-a întâlnit de cel puțin nouă ori cu Steve Witkoff, trimisul special al lui Trump. Persoane apropiate familiei Trump au discutat, de asemenea, despre achiziționarea de participații la active energetice rusești. În plus, partea americană discută cu Rusia despre posibile tranzacții cu metale rare, petrol și gaze în Arctica, posibilitatea realizării unui centru de date cu energie nucleară, unui tunel sub strâmtoarea Bering și restituirea activelor de 5 miliarde de dolari ale Exxon Mobil. Conform relatărilor din presă, pachetul total a fost evaluat la 12 trilioane de dolari în schimbul relaxării sancțiunilor împotriva Rusiei. Cu toate acestea, The Economist notează că majoritatea propunerilor au avut ca scop atragerea interesului lui Trump, în timp ce beneficiile economice reale ar fi mult mai mici. Chiar și conform celor mai optimiste previziuni, venitul anual real al firmelor americane nu ar fi depășit 340 de miliarde de dolari – doar o fracțiune din trilioanele promise. Publicația subliniază că acceptarea unei astfel de oferte ar însemna, în mod efectiv, investiții în redresarea economiei Rusiei și pregătirea Kremlinului pentru viitoarele războaie. Pentru Washington, acordul ar fi mai degrabă o capcană periculoasă decât un beneficiu real. Întâlnirea din Alaska 15.08.2025 Russian President Vladimir Putin and U.S. President Donald Trump shake hands during a joint news conference following their meeting at Joint Base Elmendorf-Richardson in Anchorage, Alaska, the United States. Sergey Bulkin / Sputnik Conform relatărilor, pe 15 august 2025, Trump s-a întâlnit cu Putin la Anchorage, Alaska, pentru a discuta despre războiul din Ucraina. Inițial, au existat speranțe că întâlnirea va ajuta la ajungerea rapidă la acorduri și chiar la organizarea de discuții directe între Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În realitate, însă, negocierile au stagnat și până în prezent nu s-au înregistrat progrese tangibile.
Șapte acorduri semnate cu țări membre ale CSI, denunțate de Republica Moldova
Printre acestea se numără Acordul privind călătoria fără vize ale cetățenilor CSI, semnat la Bișkek în 1992. Guvernul de la Chișinău precizează într-un comunicat că renunțarea la acest acord nu va schimba semnificativ regimul actual de călătorii, deoarece Republica Moldova a încheiat acorduri bilaterale cu majoritatea statelor CSI. „Denunțarea acordului va avea efect direct doar în raport cu Republica Tadjikistan și Republica Kârgâză, țări cu care nu există astfel de înțelegeri bilaterale. Astfel, cetățenii Republicii Moldova vor putea continua să călătorească fără vize în majoritatea statelor CSI”, se arată în comunicat. Comisia Europeană a recomandat Moldovei ajustarea politicii în domeniul vizelor la lista UE a țărilor terțe care au nevoie de viză, în special țările terțe care prezintă riscuri în materie de migrație ilegală sau securitate pentru UE. Nu mai corespund obiectivelor Guvernul anunță că, în perioada anilor 1999-2001 Acordul de la Bișkek din 1992 a fost denunțat de Federația Rusă, Kazahstan, Uzbekistan și Turkmenistan. Totodată, în şedinţa Guvernului de miercuri s-a decis denunțarea și a altor acorduri care și-au pierdut actualitatea. Acestea vizează cooperarea în domenii precum cooperarea în domeniul chimiei și petrochimiei, utilizarea gazelor naturale comprimate în calitate de combustibil pentru motoarele mijloacelor de transport auto, colaborarea în domeniul ecologiei și protecției mediului natural ambiant, principiile și ordinea efectuării transporturilor militare, principiile perceperii impozitelor indirecte la exportul și importul mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) și măsurile de asigurare a ameliorării achitărilor dintre organizațiile economice ale statelor membre CSI. „Colaborările în domeniile menționate nu mai corespund obiectivelor de modernizare, digitalizare și ecologizare a economiei naționale a țării noastre, precum şi standardelor tehnice. Decizia de denunțare a acestor acorduri a fost determinată și de pierderea relevanței lor în raport cu noile orientări strategice ale Republicii Moldova, obiectivul național de integrare europeană și angajamentele asumate prin Obiectivele de Dezvoltare Durabilă”, transmite Guvernul de la Chișinău.