Ce taxe plătești atunci când vinzi un apartament sau o casă. Actele necesare în 2025

Vânzarea unui apartament sau a unei case implică, pe lângă alegerea unui preț corect, și pregătirea unor acte și achitarea taxelor specifice. În 2025, procesul poate fi finalizat rapid, în doar 3-4 zile în regim normal sau în 2 zile în regim de urgență, la orice notar public din România. Pregătirea corectă a documentelor și cunoașterea taxelor asociate tranzacției sunt esențiale pentru ca procesul de vânzare să decurgă fără probleme și pentru ca proprietarul să fie sigur că respectă legislația în vigoare. Actele necesare pentru încheierea unei tranzacții imobiliare Primul document care nu trebuie să lipsească este actul de proprietate al imobilului. El poate fi un contract de vânzare-cumpărare, de donație, o sentință civilă definitivă și irevocabilă, un titlu de proprietate sau un certificat de moștenitor obținut la notar și intabulat în cartea funciară. Un alt document esențial este certificatul fiscal, emis de Administrația Financiară unde se plătește impozitul anual pe imobil. Certificatul atestă că proprietarul nu are datorii către stat și trebuie solicitate pentru fiecare coproprietar, dacă este cazul. Documentul se poate obține prin depunerea unei cereri la registratura organului fiscal sau prin serviciul online „Spațiul virtual privat”, fiind emis în aproximativ 3 zile lucrătoare și având valabilitate până la sfârșitul lunii în care este eliberat. Documentația cadastrală și extrasul de carte funciară Documentația cadastrală, realizată doar de un expert cadastral autorizat, este obligatorie pentru autentificarea vânzării. Costurile variază între 700 și 1.000 de lei, în funcție de numărul de camere, la care se adaugă o taxă fixă de 120 de lei către Oficiul Cadastral și de Publicitate Imobiliară (OCPI). Termenul de eliberare este de aproximativ 18 zile lucrătoare. Extrasul de carte funciară se obține prin intermediul biroului notarial și este un document necesar autentificării actului de vânzare-cumpărare. Pentru ca tranzacția să fie finalizată, proprietarul trebuie să prezinte și certificatul de performanță energetică, eliberat de un auditor energetic atestat. Prețul mediu pentru apartamente este de aproximativ 250 de lei, iar pentru case el poate varia în funcție de suprafață și complexitate. Totodată, este necesară prezentarea ultimei facturi și a chitanței aferente utilităților, care dovedesc plata la zi, precum și, în cazul apartamentelor, adeverința emisă de asociația de proprietari/locatari. Aceasta confirmă că nu există datorii pentru întreținere sau cheltuieli comune și trebuie emisă în original, cu semnătura și ștampila oficială a asociației. Recomandările autorului: Ce ACTE sunt necesare în 2024, pentru cumpărarea un apartament. Legislația în domeniul tranzacțiilor imobiliare a suferit modificări, în 2023 Cât te costă mutatul într-o casă nouă. Suma pe care trebuie să o scoți din buzunar pentru acte, renovarea și amenajarea unei locuințe
Birocrație sau rea voință, într-o primărie din Iași? Ce a ajuns să facă o femeie, de la o cerere banală depusă la ghișeu
O banală cerere depusă la ghișeu s-a transformat într-o adevărată epopee, la o primărie din județul Iași. O femeie din localitatea Ungheni se luptă cu birocrația pentru obținerea unor simple copii xerox după filele Registrului agricol din anii ’50-’60. Documentele îi sunt necesare pentru clarificarea situației terenurilor familiei sale, dar nu poate face rost de ele dintr-un motiv absolut halucinant, scrie Ziarul de Iași. În loc să primească hârtiile cerute, ea s-a lovit de tăcere, excepții procedurale și refuzuri oficiale. Totul a început în octombrie 2023, când V.S. a înaintat primăriei din Ungheni o solicitare pentru „copii conforme cu originalul” ale înscrierilor privind proprietățile părinților și rudelor sale. Cazul a ajuns în instanță, acolo unde reprezentanții administrației locale au susținut că cererea ar fi fost neclară, deoarece nu erau menționați titularii rolurilor agricole. Chiar dacă femeia scrisese numele acestora chiar în debutul solicitării, a revenit cu completări. Degeaba, însă. În loc să soluționeze cererea, Primăria Ungheni a preferat să invoce în instanță o serie întreagă de excepții: ba inadmisibilitatea acțiunii, ba lipsa capacității de folosință sau a calității procesuale a instituțiilor implicate. Culmea, Tribunalul Iași a declarat plângerea depusă de femeie ca tardivă – magistrații i-au imputat lui V.S. c[ nu a contestat lipsa de răspuns în termen de 30 de zile, ci a depus acțiunea mult mai târziu, pe 5 ianuarie 2024. Citește aici despre cum situația a luat o nouă întorsătură, la Curtea de Apel.