Cum ar fi încercat Jeffrey Epstein să profite de activele înghețate ale Libiei. MI6 și Mossad împlicate în discuții
Conform corespondenței dezvăluite, Epstein și colaboratorii săi discutau despre identificarea și „recuperarea” unor active libiene înghețate în diverse țări occidentale. Acestea erau evaluate la aproximativ 80 de miliarde de dolari, dintre care 32,4 miliarde se aflau în Statele Unite. În email, aceste fonduri sunt descrise ca fiind „furate și deturnate”. Autorii susțin că valoarea lor reală ar putea fi de trei până la patru ori mai mare, mai scrie Euronews. Documentele arată că au existat discuții preliminare cu foști membri ai serviciilor secrete britanice MI6 și ai agenției israeliene Mossad. Aceștia și-ar fi manifestat interesul de a participa la identificarea activelor. Totodată, au fost contactate importante firme internaționale de avocatură, dispuse să lucreze pe bază de onorariu de succes, adică să fie plătite doar dacă ar fi câștigat procesele. Libia, „o oportunitate strategică” Emailul prezintă Libia drept o țară bogată în resurse petroliere și cu „forță de muncă bine educată”. Era astfel considerată o oportunitate majoră pentru investiții financiare și juridice. Autorii calculau că recuperarea chiar și a unei mici părți din fondurile înghețate ar putea aduce profituri de miliarde de dolari. Mai ales într-un moment în care Libia avea nevoie de peste 100 de miliarde pentru reconstrucție și relansare economică. Fondurile libiene au fost înghețate conform Rezoluției 1973 a Consiliului de Securitate al ONU, adoptată în martie 2011, în timpul revoltei care a dus la prăbușirea regimului lui Muammar Gaddafi. Deși ONU promisese eliberarea activelor după încheierea conflictului, instabilitatea politică persistentă a împiedicat acest proces. Eforturile recente de recuperare a activelor În 2023, Guvernul Unității Naționale din Libia, condus de Abdelhamid Dbeibeh, a înființat o comisie juridică specială pentru a urmări dosarul activelor înghețate, colaborând cu mai multe state. Oficialii libieni afirmă că unele țări au deschis acțiuni în justiție pentru a confisca o parte din aceste fonduri, invocând pierderi suferite în urma conflictului.
Ucraina cere o decizie rapidă a Uniunii Europene privind activele înghețate
Ucraina cere statelor membre ale Uniunii Europene o hotărâre politică în cursul lunii viitoare pentru eliberarea unui împrumut de 163 de miliarde de dolari. Această sumă ar fi bazată pe activele înghețate ale statului rus. Solicitarea a venit pe fondul temerilor legate de un deficit major în bugetul pentru 2026 și al efectelor unui scandal de corupție care a izbucnit în Ucraina. Luna trecută, liderii europeni nu au ajuns la un acord privind „Împrumutul pentru reparații” destinat Kievului. Subiectul va fi reluat pe agenda summitului ce va avea loc pe 18 decembrie, în timp ce Ucraina anticipează nevoia unor tranșe importante de sprijin financiar începând cu trimestrul al doilea al anului 2026. Un reprezentant din echipa președintelui Volodimir Zelenski a declarat pentru Reuters că întâlnirea din decembrie pare singura ocazie din acest an pentru o decizie în favoarea împrumutului. Acest împrumut este considerat de Rusia drept un gest ce va provoca un „răspuns dureros”. „Nu ne așteptăm ca toate detaliile tehnice să fie finalizate până atunci, dar trebuie convenită arhitectura pentru acordarea împrumutului”, a declarat Iryna Mudra, consilier juridic în administrația Zelenski. Ea susține că Ucraina dorește din partea partenerilor europeni o definire a structurii și a mecanismului prin care banii vor ajunge la Kiev. Totodată, ea crede că este esențial să existe includerea Ucrainei în deciziile legate de modul de distribuire și de prioritizare a fondurilor. „Fără implicarea directă a Ucrainei, asistența riscă să devină ineficientă doar pentru că cunoaștem nevoile reale de pe teren, dar decizia ar trebui luată împreună cu partenerii noștri, cu siguranță”, a spus ea.
UE caută soluții pentru folosirea activelor rusești înghețate în sprijinul Ucrainei după război
Uniunea Europeană va elabora un plan pentru a folosi activele rusești înghețate în sprijinul Ucrainei după încheierea războiului, a anunțat sâmbătă Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, după o reuniune informală a miniștrilor de externe europeni desfășurată la Copenhaga. Conform Reuters, blocul comunitar a înghețat aproximativ 210 miliarde de euro din active rusești ca parte a sancțiunilor impuse Moscovei pentru invadarea Ucrainei. În timp ce state precum Estonia, Lituania, Polonia și chiar Ucraina cer confiscarea imediată a fondurilor, principalele economii europene. Franța, Germania și Belgia au respins această opțiune, invocând riscuri legale și financiare majore. „Este de neconceput ca Rusia să mai aibă vreodată acces la acești bani, cu excepția cazului în care compensează integral Ucraina pentru distrugerile provocate de război”, a spus Kallas. Ea a adăugat că UE trebuie să pregătească „o strategie de ieșire” pentru momentul în care conflictul se va încheia. Majoritatea activelor sunt păstrate la Euroclear, în Belgia. Ministrul belgian de externe, Maxime Prevot, a subliniat că sechestrarea fondurilor ar putea genera instabilitate financiară globală și ar submina încrederea în euro. De asemenea, a respins apelurile de a adopta o strategie de investiții mai riscantă pentru obținerea unor profituri mai mari din active.