Rusia, chemată în instanță în SUA pentru datorii din vremea țarilor. Activele blocate sunt miza, spun rușii
Procesul, intentat în Statele Unite de compania Noble Capital RSD, este criticat dur de oficialii ruși. Fondul privat american solicită plata a 225,8 miliarde de dolari pentru ceea ce numește „datorii țariste”. Vicepreședintele Senatului rus, Konstantin Kosaçiov, a declarat vineri că Rusia consideră acțiunea drept o formă de „agresiune juridică” coordonată de adversarii săi. Sabotează pacea propusă de Trump, spun rușii Fondul american susține că deține obligațiuni suverane emise de Imperiul Rus la începutul secolului XX, pentru investitori din SUA, și că Federația Rusă ar trebui să le achite. Printre pârâți se află și Ministerul rus al Finanțelor, Banca Centrală a Rusiei și Fondul Național de Bunăstare, principalul fond suveran al statului rus. Potrivit oficialului rus, acțiunea ar putea avea legătură și cu politica internă din SUA. „Nu exclud posibilitatea ca acestea să fie elemente ale luptei politice interne din Statele Unite, care mizează pe prelungirea conflictului din Ucraina și pe subminarea inițiativelor de pace ale actualei administrații conduse de Donald Trump. Acesta pare a fi un obiectiv strategic”, a spus Kosaçiov. Kosaçiov: Activele rusești, miza procesului Acesta consideră că scopul imediat al procesului ar fi să creeze incertitudine juridică în jurul activelor rusești. „Se încearcă generarea unor riscuri legale pentru activele suverane ale Rusiei, pentru a influența pozițiile de negociere privind Ucraina”, a explicat senatorul rus. Kosaçiov a atras atenția că procesul face trimitere directă la regimul de sancțiuni impus Rusiei și la activele sale blocate în Statele Unite. Potrivit acestuia, fondul american sugerează folosirea acestor active pentru achitarea presupusei datorii. „Reclamantul afirmă în acțiune că datoria ar putea fi achitată din activele Rusiei blocate în SUA din cauza sancțiunilor”, a precizat oficialul rus.
Ucraina avertizează asupra unei catastrofe pentru fiecare european dacă planul privind activele rusești eșuează
Ucraina a avertizat că lipsa unui sprijin financiar stabil, bazat pe activele rusești înghețate, poate produce efecte grave nu doar asupra războiului actual, ci și asupra viitorului Europei. Oficialii de la Kiev spun că o decizie negativă ar depăși granițele conflictului și ar slăbi poziția Uniunii Europene pe termen lung. „Eșecul de a lua o decizie mâine ar fi o catastrofă pentru fiecare european”, a declarat Iryna Mudra, șefa adjunctă a biroului președintelui Volodimir Zelenski, miercuri. Potrivit Kyiv Independent, liderii europeni urmează să se întâlnească la Bruxelles, în perioada 18-19 decembrie, pentru a hotărî soarta așa-numitului „împrumut pentru reparații”. Planul prevede acordarea către Ucraina a unei sume de până la 210 miliarde de euro, fonduri care ar proveni din rezervele înghețate ale băncii centrale a Rusiei. „Dacă activele rusești imobilizate rămân intangibile în ciuda unui mecanism juridic și financiar clar, lecția va fi că solidaritatea europeană se termină acolo unde începe frica de acțiune, chiar și în autoapărare”, a afirmat Iryna Mudra. „Acest precedent nu va rămâne limitat la Ucraina.” Autoritățile de la Kiev spun că situația financiară a țării este foarte gravă. Fără sprijin suplimentar, Ucraina riscă să rămână fără fonduri până în primăvara anului 2026. Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional și ale Uniunii Europene, Ucraina are nevoie de 135 de miliarde de euro în anii 2026 și 2027 pentru susținerea armatei și funcționarea statului. În contextul reducerii sprijinului american, activele rusești înghețate au devenit esențiale pentru finanțarea Ucrainei și pentru demonstrarea influenței strategice a Uniunii Europene. Cu toate acestea, mai multe state membre rămân rezervate față de acest plan. „Este vorba despre ceva mult dincolo de Ucraina. Este vorba despre agenția Europei și despre cum ne vedem pe noi înșine în viitor”, a spus Mudra. „Împrumutul pentru reparații este, prin urmare, un caz de testare pentru viitorul Europei și va arăta dacă aceasta poate acționa ca o uniune strategică atunci când se confruntă cu agresiunea și dacă Europa este capabilă să aibă grijă de propria securitate și destin.”, a mai spus aceasta. Declarațiile sale corespund cu poziția cancelarului german Friedrich Merz, care a spus luni, într-o conferință de presă alături de Zelenski, că în lipsa acestui împrumut „capacitatea Uniunii Europene de a acționa va fi grav afectată ani de zile, dacă nu chiar mai mult”. Reprezentanții Uniunii au purtat discuții zilnice la Bruxelles în această săptămână, în încercarea de a rezolva ultimele obiecții înainte de reuniunea liderilor. Belgia, statul care găzduiește Euroclear, instituția care administrează cea mai mare parte a activelor rusești înghețate, și-a exprimat de multe ori opoziția, invocând riscuri juridice și financiare. Italia, Bulgaria, Malta și Belgia au formulat pe 12 decembrie rezerve suplimentare și au cerut soluții alternative pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. O variantă propusă de Comisia Europeană, un împrumut comun al Uniunii, ar necesita acordul tuturor celor 27 de state membre, lucru puțin probabil, în condițiile opoziției Slovaciei și Ungariei.
Șapte state UE cer aprobarea rapidă a împrumutului de reparații pentru Ucraina, din banii Rusiei
Șapte țări din Uniunea Europeană au trimis duminică o scrisoare comună președinților Comisia Europeană și Consiliul European, Ursula von der Leyen și António Costa. Ele susțin aprobarea împrumutului de reparații pentru Ucraina, finanțat din activele rusești înghețate în UE. Totodată, cer ca decizia să fie adoptată rapid, la reuniunea Consiliului European din decembrie. Uniunea Europeană vrea să finanțeze ajutorul acordat Ucrainei din cele aproximativ 210 de miliarde de euro în active înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei, deținute în UE. Majoritatea activelor vizate se află în Belgia, la Euroclear. „De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în 2022, Europa a stat ferm alături de Ucraina. Facem acest lucru pentru că este moral corect și pentru că ambițiile imperialiste ale Rusiei amenință securitatea europeană”, au scris liderii, citați de Interfax-Ukraine. Premierii Estoniei, Finlandei, Irlandei, Letoniei, Poloniei, Suediei și președintele Lituaniei atrag atenția asupra nevoilor urgente ale Kievului. „Având în vedere amploarea și urgența actuală a nevoilor bugetare și militare ale Ucrainei, susținem cu fermitate propunerea Comisiei privind un împrumut pentru reparații. Acesta ar urma să fie finanțat din soldurile de numerar provenite din activele rusești imobilizate în UE”, subliniază aceștia în mesajul lor către Bruxelles. Liderii afirmă că mecanismul propus este „cel mai fezabil financiar și realist politic”. Totodată, respectă „principiul fundamental al dreptului Ucrainei la compensații pentru pagubele cauzate de agresiune”. Fără costuri pentru cetățenii UE Mecanismul propus de Comisia Europeană ar urma să folosească banii generați de activele rusești înghețate în UE pentru a garanta un împrumut acordat Ucrainei. UE spune că nu urmărește “confiscarea” activelor rusești. În schimb, s-ar folosi banii pe care aceste active îi generează (dobânzi, câștiguri, lichidități). Astfel, sprijinul financiar pentru Ucraina nu ar veni din buzunarul contribuabililor europeni. Împrumutul acordat Ucrainei va fi rambursat doar dacă şi când Rusia va plăti despăgubirile pentru pagubele provocate de război. Decizia, până la sfârșitul anului „Timpul este esențial”, insistă semnatarii scrisorii. Ei consideră că o decizie rapidă ar consolida poziția Ucrainei în apărare. De asemenea, ar îmbunătăți șansele obținerii unei „păci juste și durabile”. Statele semnatare își exprimă disponibilitatea de a lucra „constructiv” cu instituțiile europene pentru ca acest obiectiv să fie îndeplinit cât mai curând.
Mișcarea este prea riscantă. Belgia respinge planul Uniunii Europene de a utiliza activele rusești înghețate pentru Ucraina
Bugetul și necesitățile militare ale Ucrainei pentru 2026 și 2027 sunt estimate la aproximativ 130 de miliarde de euro. Uniunea Europeană s-a angajat să acopere acest deficit. De la începutul războiului, în 2022, a investit deja peste 170 de miliarde de euro. Cea mai mare sumă de fonduri disponibile provine din activele rusești înghețate, potrivit AP. Belgia deține cea mai mare parte a banilor Cea mai mare parte a banilor se află în Belgia – aproximativ 194 de miliarde de euro în iunie – și în afara UE, în Japonia, cu aproximativ 50 de miliarde de dolari, și în SUA, Marea Britanie și Canada, cu sume mai mici. Comisia Europeană, ramura executivă a UE, urma să facă publice miercuri detaliile propunerii sale de a utiliza banii ruși ca garanție pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor considerabile ale Ucrainei printr-un „împrumut de reparații”. Însă ministrul belgian de externe, Maxime Prévot, a declarat că țara sa consideră „opțiunea împrumutului de reparații ca fiind cea mai proastă dintre toate, deoarece este riscantă. Nu s-a mai făcut niciodată până acum”. Rusia a descris acest plan ca fiind „furt”. Ministrul belgian de externe face altă propunere Citind cu ezitare declarațiile pregătite pentru jurnaliști la sediul NATO din Bruxelles, Prévot a îndemnat UE să împrumute banii pentru Ucraina de pe piețele internaționale. „Este o opțiune binecunoscută, solidă și bine stabilită, cu parametri previzibili”, a spus el. „Schema împrumuturilor pentru reparații implică riscuri economice, financiare și juridice importante”, a spus el, adăugând că propunerile comisiei nu răspund preocupărilor Belgiei. „Nu este acceptabil să se utilizeze banii și să ne lase singuri să facem față riscurilor”. Belgia se teme că casa de compensare financiară cu sediul la Bruxelles care deține activele înghețate, Euroclear, ar putea întreprinde acțiuni legale dacă Rusia contestă orice utilizare a fondurilor sau dacă această măsură îi afectează imaginea și interesele comerciale. Prévot a spus că Belgia consideră că preocupările sale nu sunt ascultate de partenerii săi din UE. „Nu încercăm să ne antagonizăm partenerii sau Ucraina. Încercăm pur și simplu să evităm consecințele potențial dezastruoase pentru un stat membru căruia i se cere să dea dovadă de solidaritate fără a i se oferi aceeași solidaritate în schimb”, a spus el.
Rusia vrea NATO desființată și americanii afară din Europa, spune ministrul de Externe al Lituaniei
Într-un mesaj transmis vineri pe platforma X, ministrul de externe al Lituaniei, Kęstutis Budrys, a avertizat că intențiile strategice ale Rusiei depășesc cu mult frontul ucrainean. Oficialul spune că Moscova urmărește o schimbare radicală a arhitecturii de securitate europene, prin slăbirea și chiar eliminarea NATO din ecuație. „Rusia are un scop foarte clar: NATO să fie distrusă și desființată, iar SUA să fie împinse în afara Europei”, a declarat Budrys. El susține că aceste obiective le-au fost comunicate aliaților încă de la finalul anului 2021: „Din partea Rusiei, intenția ne-a fost exprimată foarte clar la sfârșitul anului 2021”. Europa, în contratimp cu planurile Moscovei Potrivit oficialului lituanian, Kremlinul vizează și „readucerea infrastructurii militare la granițele din 1997”, precum și retragerea completă a forțelor și capabilităților americane, „inclusiv nucleare”, de pe continent. Budrys a subliniat că Rusia „lucrează activ la acest obiectiv specific” și că Europa trebuie să își accelereze răspunsul pentru a nu permite timpului „să joace în favoarea Moscovei”. „Ucraina are nevoie de sprijin financiar, nu de promisiuni politice” Ministrul lituanian spune că susținerea Ucrainei riscă să intre într-un blocaj financiar, dacă statele europene nu își asumă angajamente ferme și imediate. „Ucraina are nevoie de sprijin financiar, nu de promisiuni politice. Îndemn Uniunea Europeană să avanseze în utilizarea activelor rusești înghețate pentru nevoile Ucrainei”, a scris Budrys. „Viitorul securității Europei se decide în Ucraina”, spune oficialul lituanian. El a explicat că Lituania și-a îndeplinit angajamentul: „0,25% din PIB-ul Lituaniei merge din nou către Ucraina anul viitor”. „Dacă și alte capitale europene ar aloca aceleași procente din PIB pentru Ucraina, situația ar fi cu totul alta. Dar realitatea este clară: asta nu se întâmplă. Aceste sume nu sunt prevăzute în bugetele multor state și asta ne pune în dificultate”, a punctat ministrul. Activele rusești înghețate, soluția rapidă Budrys consideră că singura soluție practică și rapidă este utilizarea activelor rusești înghețate. Acestea ar trebui folosite sub forma unui mecanism de împrumut operațional pentru Ucraina. „Activele înghețate și această modalitate elegantă propusă de Comisia Europeană trebuie folosite. O susținem ferm. Dacă nu găsim o soluție acum, vom avea probleme la începutul anului viitor”. El crede că Rusia urmărește atent discuțiile europene, iar indecizia poate transmite un semnal periculos. „Rușii cred că nu putem asigura finanțele. Iar asta înseamnă că timpul lucrează în favoarea lor. Trebuie să le negăm acest scenariu”.
Premierul Slovaciei, Robert Fico, respinge utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului public de televiziune STVR și vin pe fondul discuțiilor Uniunii Europene privind finanțarea Ucrainei cu fonduri provenite din activele băncii centrale ruse înghețate, scrie Bloomberg. „Slovacia nu va participa la niciun program juridic sau financiar de confiscare a activelor înghețate dacă aceste fonduri ar fi cheltuite pentru costuri militare în Ucraina”, a afirmat premierul Fico. Liderul slovac a adăugat că sprijinirea financiară a Ucrainei cu 140 de miliarde de euro ar însemna prelungirea războiului cel puțin încă doi ani. „Vrem să punem capăt războiului sau îl alimentăm?”, a spus Fico, apărand o poziție pe care o definește „pro-pace”. Uniunea Europeană explorează opțiuni pentru a utiliza activele rusești înghețate în sprijinul Ucrainei, care se confruntă cu necesitatea unor resurse financiare noi până la începutul anului 2026. Totuși, negocierile au întâmpinat obstacole. Belgia, unde se află o mare parte din aceste active, solicită garanții suplimentare pentru a nu fi trasă la răspundere în legătură cu riscurile împrumuturilor propuse. Robert Fico este cunoscut pentru pozițiile sale critice față de sancțiunile împotriva Rusiei. Deși anterior a amenințat că va bloca măsurile europene, în trecut a acceptat sancțiunile după ce a obținut anumite concesii. Cu toate acestea, premierul slovac respinge categoric ideea de a folosi activele rusești pentru a finanța Ucraina, argumentând că aceasta nu ar servi decât prelungirii conflictului. Astfel, poziția Slovaciei complică procesul Uniunii Europene de a găsi o soluție financiară pentru Ucraina, în timp ce tensiunile privind responsabilitatea și riscurile asociate cu aceste fonduri rămân ridicate.