Ucraina avertizează asupra unei catastrofe pentru fiecare european dacă planul privind activele rusești eșuează
Ucraina a avertizat că lipsa unui sprijin financiar stabil, bazat pe activele rusești înghețate, poate produce efecte grave nu doar asupra războiului actual, ci și asupra viitorului Europei. Oficialii de la Kiev spun că o decizie negativă ar depăși granițele conflictului și ar slăbi poziția Uniunii Europene pe termen lung. „Eșecul de a lua o decizie mâine ar fi o catastrofă pentru fiecare european”, a declarat Iryna Mudra, șefa adjunctă a biroului președintelui Volodimir Zelenski, miercuri. Potrivit Kyiv Independent, liderii europeni urmează să se întâlnească la Bruxelles, în perioada 18-19 decembrie, pentru a hotărî soarta așa-numitului „împrumut pentru reparații”. Planul prevede acordarea către Ucraina a unei sume de până la 210 miliarde de euro, fonduri care ar proveni din rezervele înghețate ale băncii centrale a Rusiei. „Dacă activele rusești imobilizate rămân intangibile în ciuda unui mecanism juridic și financiar clar, lecția va fi că solidaritatea europeană se termină acolo unde începe frica de acțiune, chiar și în autoapărare”, a afirmat Iryna Mudra. „Acest precedent nu va rămâne limitat la Ucraina.” Autoritățile de la Kiev spun că situația financiară a țării este foarte gravă. Fără sprijin suplimentar, Ucraina riscă să rămână fără fonduri până în primăvara anului 2026. Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional și ale Uniunii Europene, Ucraina are nevoie de 135 de miliarde de euro în anii 2026 și 2027 pentru susținerea armatei și funcționarea statului. În contextul reducerii sprijinului american, activele rusești înghețate au devenit esențiale pentru finanțarea Ucrainei și pentru demonstrarea influenței strategice a Uniunii Europene. Cu toate acestea, mai multe state membre rămân rezervate față de acest plan. „Este vorba despre ceva mult dincolo de Ucraina. Este vorba despre agenția Europei și despre cum ne vedem pe noi înșine în viitor”, a spus Mudra. „Împrumutul pentru reparații este, prin urmare, un caz de testare pentru viitorul Europei și va arăta dacă aceasta poate acționa ca o uniune strategică atunci când se confruntă cu agresiunea și dacă Europa este capabilă să aibă grijă de propria securitate și destin.”, a mai spus aceasta. Declarațiile sale corespund cu poziția cancelarului german Friedrich Merz, care a spus luni, într-o conferință de presă alături de Zelenski, că în lipsa acestui împrumut „capacitatea Uniunii Europene de a acționa va fi grav afectată ani de zile, dacă nu chiar mai mult”. Reprezentanții Uniunii au purtat discuții zilnice la Bruxelles în această săptămână, în încercarea de a rezolva ultimele obiecții înainte de reuniunea liderilor. Belgia, statul care găzduiește Euroclear, instituția care administrează cea mai mare parte a activelor rusești înghețate, și-a exprimat de multe ori opoziția, invocând riscuri juridice și financiare. Italia, Bulgaria, Malta și Belgia au formulat pe 12 decembrie rezerve suplimentare și au cerut soluții alternative pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. O variantă propusă de Comisia Europeană, un împrumut comun al Uniunii, ar necesita acordul tuturor celor 27 de state membre, lucru puțin probabil, în condițiile opoziției Slovaciei și Ungariei.
Garanții de securitate pentru Ucraina: Europa și SUA ar putea interveni militar în caz de încălcare a armistițiului
Declarațiile vin în urma discuțiilor purtate la Berlin între lideri europeni, oficiali americani și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, scrie Reuters. Merz a subliniat că acest scenariu este încă îndepărtat și depinde strict de acceptarea unui armistițiu de către Federația Rusă. Potrivit acestuia, orice garanții de securitate pentru Ucraina ar deveni aplicabile doar după încetarea focului. Ce ar presupune garanțiile de securitate pentru Ucraina În cazul unui acord de încetare a ostilităților, Merz a explicat că statele garante ar putea crea o zonă demilitarizată între părțile aflate în conflict. Mai mult, forțele occidentale ar urma să acționeze activ împotriva oricăror incursiuni sau atacuri rusești care ar încălca termenii armistițiului. Cancelarul german a catalogat drept „remarcabilă” poziția recentă a Statelor Unite, care ar fi dispuse să protejeze Ucraina într-un scenariu post-armistițiu „ca și cum ar fi teritoriu NATO”. Totuși, Rusia nu și-a exprimat acordul nici pentru un armistițiu, nici pentru prezența trupelor occidentale pe teritoriul ucrainean. Activele rusești, o posibilă sursă de finanțare pentru Ucraina Un alt subiect major abordat de Merz a fost utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea apărării Ucrainei. Acesta a estimat că există o șansă de „50 la sută” ca Europa să ajungă la un acord în acest sens, în pofida rezervelor existente în mai multe state membre. Potrivit cancelarului, Ucraina va avea nevoie de sprijin financiar cel puțin până în 2028, întrucât actualul pachet de finanțare europeană expiră la începutul anului 2026. Fără o decizie rapidă, avertizează Merz, avansul armatei ruse ar putea deveni imposibil de oprit. Relațiile transatlantice și viitorul sprijinului pentru Ucraina Referindu-se la tonul critic al noii Strategii de Securitate Națională a SUA față de Europa, Merz a declarat că nu este surprins, dar consideră improbabilă o izolare pe termen lung a Washingtonului. În opinia sa, interesele economice vor determina SUA să continue cooperarea cu Europa, inclusiv în privința garanțiilor de securitate pentru Ucraina.
Ministrul de Externe al Poloniei, despre împrumutul din active rusești: Putin va deveni mai dispus să încheie un acord de pace
Acesta s-a declarat înțelegător față de refuzul Belgiei de a finanța „împrumutul de reparații” al Ucrainei din activele rusești înghețate. „Sunt de acord cu Belgia în ceea ce privește principiul, și anume că riscul unei decizii privind înghețarea activelor rusești ar trebui împărțit și că Belgia are nevoie de un mecanism de protecție. Dar diavolul se ascunde în detalii”, a declarat Sikorsky, răspunzând la o întrebare despre „împrumutul de reparații” pentru Ucraina, citat de European Pravda. Ministrul de Externe al Poloniei consideră că folosirea activelor rusești poate reprezenta „o carte decisivă” pentru Europa. „Acesta (n.r. – textul juridic) trebuie să fie de înaltă calitate. Și atunci sper că Belgia își va schimba părerea – pentru că aceasta este o carte decisivă pe care noi, ca Europa, o putem pune pe masă în sprijinul Ucrainei”, a subliniat ministrul polonez. El a subliniat că „soarta războiului depinde de această decizie”. Sikorski este de părere că acordarea asistenței financiare l-ar putea determina pe liderul de la Kremlin să încheie un acord de pace, potrivit European Pravda. „Numai când Putin va vedea că Ucraina beneficiază de sprijin financiar pentru doi sau trei ani, va reconsidera condițiile sale, își va limita ambițiile și va deveni mai dispus să încheie un acord de pace”, a declarat ministrul de Externe al Poloniei, Radoslav Sikorsky. Sikorsky a subliniat că UE „trebuie să-l convingă prim-ministrul belgian” că negocierile de pace în curs nu înseamnă că o decizie privind activele rusești înghețate este mai puțin necesară. Declarația sa a fost dată în marja reuniunii ministeriale a NATO de la Bruxelles.
UE ar urma să finanțeze Ucraina până la aprobarea planului privind activele rusești înghețate
Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie, a avertizat marți că Uniunea Europeană ar putea fi obligată să asigure o finanțare temporară pentru Ucraina dacă statele membre nu ajung curând la un acord privind utilizarea activelor rusești înghețate, notează Politico. Valdis Dombrovskis a atras atenția că întârzierile repetate în adoptarea planului de finanțare a efortului de război de la Kiev cu activele înghețate rusești ar crea dificultăți. „Cu cât înregistrăm mai multe întârzieri, cu atât va deveni mai dificil. Acest lucru ar putea ridica întrebări cu privire la unele soluții posibile de legătură”, a afirmat comisarul european. Planul propus de Comisia Europeană prevede combinarea garanțiilor UE cu lichiditățile generate de activele rusești înghețate pentru a susține un împrumut destinat acoperirii deficitului bugetar al Ucrainei, estimat la 60 de miliarde de dolari. Privind acest plan, Belgia care găzduiește instituția financiară ce gestionează activele, și-a exprimat rezervele față de posibilele consecințe juridice ale demersului. „Serviciul juridic al Comisiei Europene a evaluat foarte amănunțit toate riscurile juridice sau posibilele riscuri de litigii și le consideră ținute sub control și, în orice caz, garanțiile care trebuie oferite Belgiei sunt menite să acopere potențialele riscuri financiare cu care Belgia s-ar putea confrunta”, a spus Dombrovskis.
Uniunea Europeană, tot mai aproape de utilizarea activelor rusești pentru reconstrucția Ucrainei. Miniștrii de externe vor discuta planurile de transferare a fondurilor sâmbătă
Comisia Europeană elaborează un plan pentru transferarea a aproape 200 de miliarde de euro din activele rusești imobilizate pentru reconstrucția Ucrainei la sfârșitul războiului. Bruxelles testează disponibilitatea capitalelor naționale de a transfera activele în investiții mai riscante, care ar putea genera mai multe profituri pentru Ucraina și ar putea intensifica presiunea asupra Rusiei, care refuză să înceteze luptele, au declarat mai mulți oficiali pentru POLITICO. Susținătorii consideră, de asemenea, că acest plan reprezintă un pas către confiscarea potențială a activelor și predarea lor Ucrainei, ca pedeapsă pentru refuzul Rusiei de a plăti despăgubiri postbelice. „Avansăm în lucrările privind activele înghețate ale Rusiei pentru a contribui la apărarea și reconstrucția Ucrainei”, a declarat joi președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în cele mai ferme declarații ale sale de până acum pe această temă. Este esențial de menționat că această opțiune nu ar implica confiscarea imediată a activelor, la care majoritatea țărilor UE se opun din motive financiare și juridice. Reuniune informală la Copenhaga Discuțiile vor ajunge la apogeu sâmbătă, când cei 27 de miniștri de externe ai UE vor dezbate pentru prima dată această opțiune în cadrul unei reuniuni informale la Copenhaga, în Danemarca. În cadrul discuției, miniștrii ar trebui să analizeze „alte opțiuni pentru utilizarea veniturilor provenite din activele suverane imobilizate ale Rusiei”, potrivit unei note pregătitoare consultate de POLITICO. Având în vedere că Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar estimat la 8 miliarde de euro în 2026, țările UE caută noi idei pentru a continua finanțarea acestei țări devastate de război, în contextul unor bugete interne restrânse și al lipsei posibilității de a emite datorii la nivelul UE. În ciuda situației economice dificile, Europa se confruntă cu o presiune crescută de a interveni în contextul retragerii SUA din Ucraina și al încercărilor eșuate ale președintelui Donald Trump de a ajunge la un acord de pace. „Auzim că este mai dificil să strângem bani [din finanțele naționale sau din bugetul UE]”, a declarat Kerli Veski, subsecretarul pentru afaceri juridice și consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei. „[Dar] avem aceste active și întrebarea logică este cum putem și de ce nu folosim aceste active”. Tabăra confiscării Țările baltice care se învecinează cu Rusia și alte câteva țări au presat de mult timp UE să confiște toate activele. În cadrul Comisiei, comisarul leton pentru economie, Valdis Dombrovskis, și șefa politicii externe estoniene, Kaja Kallas, au promovat această idee. Însă această opțiune continuă să se lovească de rezistența țărilor din Europa de Vest, printre care Germania, Italia și Belgia. Aceasta din urmă este expusă în mod special riscurilor juridice și financiare, deoarece găzduiește Euroclear, instituția financiară care deține cea mai mare parte a activelor rusești. Țările G7 au convenit în 2024 să canalizeze către Ucraina un total de 45 de miliarde de euro din profiturile generate de investirea activelor, lăsând în același timp activele subiacente intacte. Cu toate acestea, partea UE din împrumut, în valoare de 18 miliarde de euro, va fi plătită integral până la sfârșitul anului, ceea ce a determinat apeluri la generarea de venituri suplimentare într-un interval scurt de timp. Ca soluție de compromis, avocații Comisiei analizează transferul activelor într-un „vehicul cu scop special” susținut de o serie de țări din UE și, potențial, din străinătate. Oficialii au comparat noul fond propus cu Mecanismul european de stabilitate (MES), un fond de salvare a țărilor care este susținut doar de membrii zonei euro și a fost înființat în afara tratatelor UE. Fondul potențial pentru Ucraina ar fi deschis și țărilor G7, inclusiv Regatului Unit și Canadei, care sunt în favoarea confiscării activelor, a declarat un oficial al UE, deși detaliile sunt încă în curs de negociere. În ansamblu, această nouă structură ar oferi UE un control mai mare asupra transferului activelor către Ucraina la momentul oportun. Poziția Ungariei Conform normelor actuale, o singură țară poate efectiv să restituie activele Moscovei prin exercitarea dreptului de veto asupra reînnoirii sancțiunilor, care se supune votului la fiecare șase luni. Guvernul pro-Rusia și pro-Trump al Ungariei este considerat cel mai probabil să adopte această poziție. Transferul fondurilor către un nou organism, care ar putea să nu impună cerințe de unanimitate, ar elimina amenințarea Ungariei. Consecințele transferului către un nou fond Transferul activelor într-un nou fond ar permite, de asemenea, plasarea acestora în investiții mai riscante, capabile să genereze randamente mai mari pentru Ucraina. Aceasta ar fi o schimbare față de regulamentul actual, care obligă Euroclear să investească activele la banca centrală belgiană, care oferă cea mai mică rată de rentabilitate fără risc disponibilă. Scepticii, printre care se numără și Valérie Urbain, CEO al Euroclear, se tem însă că contribuabilii din UE ar trebui să suporte greul pierderilor rezultate din operațiunile mai riscante. Pentru a împărți povara juridică și financiară, Belgia dorește ca și alte țări din UE să își asume răspunderea pentru activele din cadrul planului propus de Comisie. „Belgia nu este singură în această situație. Trebuie să sprijinim și să participăm la atenuarea acestui risc”, a declarat Veski. „Nu este vorba de a lăsa Belgia să se ocupe de asta [în timp ce] noi privim de pe margine”. Guvernul belgian a devenit recent favorabil planului Comisiei, au declarat un oficial al UE și un diplomat senior non-belgian, în timp ce țări mai îndepărtate de Rusia, precum Spania, susțin și ele această idee.