Oncologii avertizează: Acest obicei comun poate crește riscul de cancer
Un obicei comun de zi cu zi poate crește riscul de cancer mai mult decât își imaginează majoritatea. Oncologii spun că statul prelungit și lipsa mișcării pot crește în tăcere riscul de cancer, scrie Parade. Experții subliniază că riscul de cancer este influențat de stilul de viață. Cercetările sugerează că 30% până la 40% dintre cancere pot fi prevenite prin schimbări comportamentale. Deși genetica și mediul contează, inactivitatea fizică este un factor de risc modificabil major. Medicii spun că schimbările mici și constante pot reduce semnificativ riscul de cancer pe parcursul vieții. De ce un stil de viață sedentar crește riscul de cancer Oncologii avertizează că sedentarismul favorizează inflamația și dezechilibrele hormonale. Excesul de grăsime corporală poate declanșa inflamație cronică, un factor de risc cunoscut pentru cancer. Inactivitatea fizică este asociată și cu obezitatea și cancerul colorectal. Totuși, medicii spun că greutatea nu spune întreaga poveste. Chiar și fără creștere în greutate, statul excesiv afectează metabolismul și sensibilitatea la insulină. Poate reduce absorbția glucozei în mușchi și slăbi funcția sistemului imunitar. Experții mai arată că lipsa mișcării poate crește nivelul hormonilor sexuali. Acest lucru poate mări riscul de cancere sensibile la hormoni, precum cancerul de sân. Cum protejează exercițiile fizice organismul Activitatea fizică regulată scade nivelul insulinei și markerii inflamatori. De asemenea, îmbunătățește supravegherea imunitară și reglarea hormonală. Exercițiile susțin o compoziție corporală sănătoasă și sănătatea microbiomului intestinal. Împreună, aceste efecte creează un mediu mai puțin favorabil dezvoltării cancerului. Un studiu din 2025 publicat în British Journal of Sports Medicine a arătat rezultate promițătoare. Înlocuirea timpului sedentar cu activitate fizică a redus riscul de cancer cu până la 26%. CDC raportează că exercițiile reduc riscul pentru cel puțin opt tipuri de cancer. Printre acestea se numără cancerul de sân, colon, plămân, vezică, rinichi și stomac. Câtă mișcare este suficientă? American Cancer Society recomandă cinci ore de activitate moderată pe săptămână. Aceasta înseamnă aproximativ 45 de minute pe zi de mers alert sau exerciții similare. Un număr mai mare de pași zilnici este, de asemenea, asociat cu risc mai scăzut de cancer. Intensitatea contează mai puțin decât consecvența mișcării. Totuși, experții avertizează că nu este suficient să faci sport și apoi să stai toată ziua. Date recente arată că statul prelungit poate crește riscul de cancer chiar și la persoanele active. Medicii recomandă pauze scurte de mișcare la fiecare 30–60 de minute. Întâlnirile desfășurate în timpul unei plimbări, în loc de a sta la birou, și utilizarea birourilor reglabile pot reduce semnificativ timpul petrecut pe scaun. Oncologii spun că mișcarea este un instrument puternic de prevenție. Schimbările zilnice mici pot oferi protecție semnificativă în timp.
Oncologii avertizează: Acest obicei comun poate crește riscul de cancer
Un obicei comun de zi cu zi poate crește riscul de cancer mai mult decât își imaginează majoritatea. Oncologii spun că statul prelungit și lipsa mișcării pot crește în tăcere riscul de cancer, scrie Parade. Experții subliniază că riscul de cancer este influențat de stilul de viață. Cercetările sugerează că 30% până la 40% dintre cancere pot fi prevenite prin schimbări comportamentale. Deși genetica și mediul contează, inactivitatea fizică este un factor de risc modificabil major. Medicii spun că schimbările mici și constante pot reduce semnificativ riscul de cancer pe parcursul vieții. De ce un stil de viață sedentar crește riscul de cancer Oncologii avertizează că sedentarismul favorizează inflamația și dezechilibrele hormonale. Excesul de grăsime corporală poate declanșa inflamație cronică, un factor de risc cunoscut pentru cancer. Inactivitatea fizică este asociată și cu obezitatea și cancerul colorectal. Totuși, medicii spun că greutatea nu spune întreaga poveste. Chiar și fără creștere în greutate, statul excesiv afectează metabolismul și sensibilitatea la insulină. Poate reduce absorbția glucozei în mușchi și slăbi funcția sistemului imunitar. Experții mai arată că lipsa mișcării poate crește nivelul hormonilor sexuali. Acest lucru poate mări riscul de cancere sensibile la hormoni, precum cancerul de sân. Cum protejează exercițiile fizice organismul Activitatea fizică regulată scade nivelul insulinei și markerii inflamatori. De asemenea, îmbunătățește supravegherea imunitară și reglarea hormonală. Exercițiile susțin o compoziție corporală sănătoasă și sănătatea microbiomului intestinal. Împreună, aceste efecte creează un mediu mai puțin favorabil dezvoltării cancerului. Un studiu din 2025 publicat în British Journal of Sports Medicine a arătat rezultate promițătoare. Înlocuirea timpului sedentar cu activitate fizică a redus riscul de cancer cu până la 26%. CDC raportează că exercițiile reduc riscul pentru cel puțin opt tipuri de cancer. Printre acestea se numără cancerul de sân, colon, plămân, vezică, rinichi și stomac. Câtă mișcare este suficientă? American Cancer Society recomandă cinci ore de activitate moderată pe săptămână. Aceasta înseamnă aproximativ 45 de minute pe zi de mers alert sau exerciții similare. Un număr mai mare de pași zilnici este, de asemenea, asociat cu risc mai scăzut de cancer. Intensitatea contează mai puțin decât consecvența mișcării. Totuși, experții avertizează că nu este suficient să faci sport și apoi să stai toată ziua. Date recente arată că statul prelungit poate crește riscul de cancer chiar și la persoanele active. Medicii recomandă pauze scurte de mișcare la fiecare 30–60 de minute. Întâlnirile desfășurate în timpul unei plimbări, în loc de a sta la birou, și utilizarea birourilor reglabile pot reduce semnificativ timpul petrecut pe scaun. Oncologii spun că mișcarea este un instrument puternic de prevenție. Schimbările zilnice mici pot oferi protecție semnificativă în timp.
Mici schimbări în stilul de viață prelungesc viața. Cinci minute de mișcare pe zi reduc riscul de deces
Cercetările arată că doar cinci minute în plus de activitate fizică moderată pe zi sau reducerea timpului petrecut pe scaun cu 30 de minute pot preveni până la 20% dintre decese. Primul studiu, realizat pe baza datelor colectate de la peste 135.000 de adulți din Norvegia, Suedia, Statele Unite și Marea Britanie, arată că un plus de cinci minute de activitate fizică moderată zilnică este asociat cu o reducere de aproximativ 10% a mortalității. Dacă timpul de mișcare crește la zece minute pe zi, riscul de deces scade cu până la 15%. Pentru persoanele sedentare, care fac în medie doar două minute de mișcare zilnic, cinci minute suplimentare reduc riscul de deces cu 6%, iar zece minute cu până la 9%. De asemenea, reducerea timpului petrecut stând jos cu o oră pe zi este asociată cu o scădere de 13% a mortalității, scrie Euronews. Reducerea sedentarismului Organizația Mondială a Sănătății recomandă minimum 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână, însă autorii studiului subliniază că aceste obiective sunt dificil de atins pentru mulți oameni. De aceea, cercetătorii au analizat impactul unor „schimbări realiste și realizabile”, precum o plimbare scurtă zilnică sau reducerea timpului de stat pe scaun cu 30 de minute. Rezultatele arată că această simplă modificare poate preveni peste 7% dintre decese. Somn și alimentație Al doilea studiu, publicat în eClinicalMedicine și realizat pe aproape 60.000 de participanți din Marea Britanie, arată că și micile ajustări în somn și dietă pot aduce beneficii majore. Pentru persoanele cu cele mai nesănătoase obiceiuri, cinci minute suplimentare de somn și o jumătate de porție în plus de legume pe zi pot adăuga, teoretic, un an la speranța de viață. Cercetătorii estimează că șapte-opt ore de somn pe noapte, peste 40 de minute de activitate fizică zilnică și o alimentație sănătoasă pot fi asociate cu peste nouă ani suplimentari de viață și bunăstare, comparativ cu persoanele cu obiceiuri nesănătoase. Specialiștii atrag atenția că studiile sunt observaționale și nu pot demonstra o relație direct cauzală, însă mesajul este clar: chiar și ajustările minore în rutina zilnică pot avea un impact major asupra sănătății și longevității.
Revoluționar. Doar 10 minute de antrenament intens pot declanșa efecte puternice împotriva cancerului studiu nou
Un nou studiu citat de goodnewsnetwork.org arată că doar 10 minute de exerciții intense ar putea ajuta la combaterea cancerului. Cercetătorii de la Universitatea Newcastle au descoperit că scurte perioade de activitate energică declanșează schimbări moleculare rapide în fluxul sanguin. Acestea opresc creșterea cancerului intestinal și accelerează repararea daunelor ADN-ului. Exercițiile cresc concentrația moleculelor anti-cancer Exercițiile fizice cresc concentrația mai multor molecule mici în sânge, multe dintre ele fiind legate de reducerea inflamației. Acestea îmbunătățesc funcția vaselor de sânge și a metabolismului. Când aceste molecule induse de exerciții au fost aplicate celulelor canceroase intestinale în laborator, activitatea a peste 1.300 de gene a fost modificată. Printre acestea se numără genele implicate în repararea ADN-ului, producerea de energie și creșterea celulelor canceroase. „Deschide ușa către noi tratamente” „Ceea ce este remarcabil este faptul că exercițiile fizice nu beneficiază doar țesuturile sănătoase, ci trimit semnale puternice prin fluxul sanguin care pot influența direct mii de gene din celulele canceroase”, a declarat dr. Sam Orange de la Universitatea Newcastle. „Este o descoperire interesantă, deoarece deschide calea către găsirea unor metode care să imite sau să amplifice efectele biologice ale exercițiilor fizice”, a adăugat el. „În viitor, aceste descoperiri ar putea duce la noi terapii care imită efectele benefice ale exercițiilor fizice.” Ce se întâmplă în organism după exerciții Exercițiile fizice stimulează activitatea genelor care susțin metabolismul energetic mitocondrial, permițând celulelor să utilizeze oxigenul mai eficient. Genele legate de creșterea rapidă a celulelor au fost dezactivate, ceea ce ar putea reduce agresivitatea celulelor canceroase. Sângele condiționat de exerciții fizice a favorizat repararea ADN-ului, activând o genă cheie de reparare numită PNKP. Studiul: 30 de voluntari, 10 minute de ciclism Studiul a implicat 30 de voluntari, bărbați și femei cu vârste între 50 și 78 de ani, toți supraponderali sau obezi. După finalizarea unui test scurt și intens de ciclism, cu o durată de aproximativ 10 minute, cercetătorii au colectat probe de sânge. Au analizat 249 de proteine. Nu mai puțin de 13 proteine au crescut după exerciții, inclusiv interleukina-6 (IL-6), care ajută la repararea ADN-ului. „Chiar și o singură sesiune face diferența” „Chiar și o singură sesiune de antrenament poate face diferența. O singură sesiune de exerciții fizice, cu o durată de doar 10 minute, trimite semnale puternice organismului”, a declarat dr. Orange. „Este un memento că fiecare pas, fiecare sesiune contează când vine vorba de a vă proteja sănătatea.” Activitatea fizică reduce riscul cu 20% Cancerul de intestin este al patrulea cel mai frecvent cancer în Marea Britanie, după cancerul de sân, de prostată și de plămâni. Se estimează că activitatea fizică reduce riscul cu aproximativ 20%. Aceasta poate fi realizată prin mersul la sală, practicarea sportului sau prin deplasări active, cum ar fi mersul pe jos sau cu bicicleta la serviciu. Chiar și activități casnice precum grădinăritul sau curățenia pot ajuta. În viitor, cercetătorii intenționează să testeze dacă sesiunile repetate de exerciții produc schimbări durabile și să exploreze cum aceste efecte interacționează cu tratamentele standard împotriva cancerului.
Oamenii de știință spun că parcurgerea a 10.000 de pași este un mit. Iată de câți pași e nevoie
Este important de menționat că acest beneficiu, care reduce cu peste un sfert șansa de mortalitate prematură, se aplică chiar și dacă pașii sunt acumulați doar o dată sau de două ori pe săptămână, scrie The Independent. Studiul, publicat în British Journal of Sports Medicine, subliniază că numărul total de pași parcurși, mai degrabă decât numărul de zile în care sunt repartizați, este factorul principal în reducerea ratei mortalității și atenuarea riscului de boli cardiace. Cercetătorii de la Universitatea Harvard au analizat datele a 13.547 de femei fără boli de inimă și cancer la începutul studiului, care aveau în medie vârsta de aproximativ 72 de ani. Femeile au purtat dispozitive timp de șapte zile consecutive pentru a le măsura numărul de pași și au fost monitorizate timp de aproape 11 ani. În acest timp, 1.765 de femei, respectiv 13%, au decedat și 781, adică 5,1%, au dezvoltat boli de inimă. Care au fost rezultatele studiului Studiul a constatat că, în comparație cu femeile care erau sedentare, cele care făceau 4.000 de pași pe zi, una sau două zile pe săptămână, aveau un risc cu 26% mai mic de deces din orice cauză și un risc cu 27% mai mic de boli de inimă. Realizarea acestui lucru în trei zile pe săptămână a avut mai multe beneficii, cu o reducere de 40% a riscului de deces prematur și un risc cu 27% mai mic de boli de inimă. Chiar și mai multă mișcare decât atât, între 5.000 până la 7.000 de pași, a dus la scăderi mai mari, dar acestea au fost mai modeste. În acest caz, riscul de deces era cu 32% mai mic, dar riscul de deces din cauza bolilor cardiovasculare se stabiliza la 16%. Această constatare contestă standardul larg acceptat de 10.000 de pași pe zi. Experții au concluzionat că nu există un model „mai bun” sau „cel mai bun” pentru a obține beneficii pentru sănătate prin mersul pe jos. Cercetătorii, inclusiv cei de la Universitatea Harvard, au afirmat că studiul a constatat că „numărul de pași pe zi, mai degrabă decât frecvența zilelor sau săptămânilor în care se atinge un anumit prag de pași, este important” pentru reducerea riscului de deces prematur și de boli cardiace la femeile în vârstă. Ei au adăugat că „ghidurile de activitate fizică pentru femeile în vârstă ar trebui să ia în considerare recomandarea a cel puțin 4.000 de pași pe zi, în una sau două zile pe săptămână, pentru a reduce mortalitatea și riscul de boli cardiovasculare”.
Oamenii foarte activi fizic pot deveni temporar mai vulnerabili la infecții, arată un studiu
Cercetători de la Pacific Northwest National Laboratory (PNNL) au analizat, în 2023, peste 4.700 de molecule din fluidele corporale ale pompierilor supuși unui efort fizic intens. Participanții au urcat timp de 45 de minute pe teren accidentat, purtând până la 20 kg de echipament, în cadrul unui experiment menit să evidențieze modificările fiziologice asociate efortului extrem. Conform studiului publicat în revista „Military Medical Research, citată de ScienceAlert, rezultatele sugerează o scădere a activității inflamatorii după efort intens, fapt care ar putea afecta capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor respiratorii virale. „Persoanele foarte în formă ar putea fi mai predispuse la infecții virale respiratorii imediat după exerciții intense”, a explicat biologul Ernesto Nakayasu. Kristin Burnum-Johnson, chimist bioanalitic, afirmă că rezultatetele studiului ar putea ajuta la identificarea timpurie a riscurilor asociate cu efortul fizic extrem, în special pentru pompieri, sportivi sau militari. Autorii atrag atenția că studiul are limitări, fiind realizat pe un grup mic de bărbați sănătoși și activi, iar expunerea la poluanți specifică pompierilor ar putea influența rezultatele. Deși concluziile sunt prudente, studiul susține ideea că există o legătură între efortul fizic intens și un risc crescut de infecții respiratorii pe termen scurt, fenomen care merită investigat mai profund.