Domeniile în care salariul ajunge până la 10.000 de lei, în România. Nu necesită studii superioare
La o vizualizare mai atentă asupra pieței, pot fi observate diverse domenii în care salariul lunar ar putea ajunge până la 10.000 de lei, în România. Unele dintre meserii nu necesită studii superioare. În prezent, pe platforma ANOFM (Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă) există între 31.000 și 33.000 de locuri de muncă disponibile. Există și ramuri profesionale actuale care necesită, de exemplu, angajarea urgentă a personalului. Experiența reprezintă factorul în urma căruia salariile pot varia. De altfel, există, la ora actuală, un dezechilibru între cerere și ofertă în mai multe ramuri profesionale. Potrivit datelor, peste 6.000 de locuri de muncă sunt disponibile în domeniul „Transport și Logistică”, la ora actuală. Domeniile în care salariul ajunge până la 10.000 de lei Ce arată datele: Peste 2.100 de locuri de muncă pentru poziția de șoferi profesioniști; Circa 2.000 de locuri de muncă pentru poziția de curieri; Peste 1.200 de locuri de muncă pentru poziția de manipulanți de marfă; Salariile se situează între 3.500 și 8.000-10.000 de lei (transport internațional). Datele indică 3.000 – 4.000 de posturi deschise pentru sectorul construcțiilor. Sunt căutați muncitori necalificați, meseriași, zidari, dulgheri. Salariile se situează între 3.500 și 8.000 de lei. Ramura comerțului: Sunt disponibile între 3.000 și 4.000 de locuri de muncă. Printre cele mai multe joburi se află cele pentru lucrători comerciali și agenți de securitate. Salarii între 3.000 și 4.500 de lei. Sunt 2.000 – 3.000 de joburi disponibile în industrie și producție. Se caută în special tehnicieni și operatori, iar salariile sunt între 3.000 și 6.000 de lei. Ramura HoReCa are o cerere de personal mai mare, îndeosebi sezonier. Sunt deschise aproape 2.000 de poziții, iar printre cele mai căutate sunt: ajutor de bucătar, ospătar, personal hotelier. Salariul pornește de la 2.800 de lei. Muncă în străinătate Datele mai indică, potrivit ANOFM, și 179 de locuri de muncă vacante în Spaţiul Economic European. Acestea sunt: Danemarca – 76 locuri de muncă pentru: șef sector reproducție-ferma porcine; tehnician industrial (ucenic); mecanic utilaje grele (ucenic); fierar/confectioner metalic (ucenic); tehnician în automatizări (ucenic). Norvegia – 45 locuri de muncă pentru lucrător în producție – prelucrarea somonului. Italia – 15 locuri de muncă pentru șofer autobuz. Germania – 12 locuri de muncă pentru: tractorist; lucrător în producție – procesare produse din carne (f/b). Olanda – 11 locuri de muncă pentru: inspector veterinar; mecanic de asamblare. Estonia – 10 locuri de muncă pentru betonist. Polonia – 5 locuri de muncă pentru: șofer camion C+E; tinichigiu acoperis. Irlanda – 5 locuri de muncă pentru îngrijitor persoane. Autorul recomandă: Ce salarii au florăresele de la Magnolia, Floria, Iris, Maison d’Or, OK Flora si Florăria Magheru. Cine câștigă mai mult acum, în 2026 Ce salariu are un pompier în 2026, cu tot cu spor de pericol. Câți lei primește lunar, în funcție de grad, vechime și funcție Legea care obligă firmele să despăgubească angajații pentru diferențele de remunerare. Va intra în vigoare în iunie 2026 România, cea mai mare inflație din UE, cele mai mari scumpiri la alimente și o putere de cumpărare în scădere. Consumul și investițiile s-au prăbușit Ce salarii au curierii Sameday, Fan Courier, DHL și GLS România. Cine câștigă mai bine în 2026 Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
Ciucu, declarații la sediul PNL: Noi ne putem asuma, inclusiv, un guvern minoritar
Ciprian Ciucu, prim-vicepreședintele PNL, a făcut declarații, la sediul PNL din Modrogan. El a spus că PNL ar putea să-și asume inclusiv „un guvern minoritar”, potrivit Mediafax. „Ori rămânem la guvernare într-un guvern minoritar, deci nu vom guverna cu AUR. Sau doi, putem merge în opoziție”, a declarat Ciucu. Cât despre varianta unui Guvern minoritar, în cazul în care PSD va depune o moțiune de cenzură, Ciucu a precizat: „Noi ne asumăm guvernarea, nu avem o problemă să guvernăm minoritar dacă vor pica guvernul, și de asemenea, dacă vor să formeze o altă majoritate, nu avem o problemă cu acest lucru”, a declarat Ciucu la sediul PNL. Întrebat și cine ar putea face parte din acest guvern minoritar, Ciucu a răspuns că PNL ar putea să guverneze: „cu USR, cu UDMR, cu cine dorește”. „Nu vine să ne spună PSD cine trebuie să fie prim-ministru, pe care îl dă Partidul Național Liberal sau ministru sau secretar de stat. (…) Nu ne interesează să facem coaliție cu un partid care va contribui la dărâmarea acestui guvern”, a declarat Ciucu. Ciucu a mai spus și că situația este o criză creată de PSD, dar și că liberalii vor continua să-l susțină pe premierul Bolojan. „În acest moment, premierul merge mai departe, Partidul Național Liberal merge mai departe împreună cu premierul Ilie Bolojan”, a declarat Ciucu. Ciucu a spus că PSD trebuie să gestioneze această criză: „În ceea ce privește viitorul, cei care au creat criza trebuie să o rezolve. Ei cer să plece Ilie Bolojan. Și pot să ceară. Ei trebuie să o creeze”, a spus Ciucu întrebat ce va face PNL-ul ca să asigure stabilitatea și sprijinul politic. Autorul recomandă: Ilie Bolojan se leagă cu lanțuri de scaunul de premier, după ce PSD i-a retras sprijinul: „Vom continua să asigurăm guvernarea”
Prima reacție publică din România la distrugerea statuii lui Iisus Hristos, în Liban. Ce a spus George Simion
George Simion este singurul politician care a luat atitudine față de distrugerea statuii lui Iisus în Liban. El a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook, cu privire la acest subiect. „Am văzut un soldat israelian care spărgea o statuie a lui Iisus cu barosul. Văzând preocuparea lui Vexler pentru statuia lui Octavian Goga, aștept să văd ce are de zis despre distrugerea lui Iisus. Cred că ar fi normal să existe o mustrare și din partea lui Trump, Vance sau Rubio, pentru că anumite simboluri trebuie să rămână sfinte – chiar și pentru armata israeliană”, a scris George Simion pe rețeaua socială. Amintim că imaginea unui militar israelian care distruge o statuie a lui Isus s-a răspândit rapid pe rețelele de socializare. Imaginea publicată duminică arată un militar care folosește un ciocan. Incidentul a avut loc în orașul creștin Debel din sudul Libanului, potrivit The Times of Israel. Apoi, liderii catolici au condamnat profanarea statuii lui Isus susținând că gestul reprezintă un „afront grav” la adresa credinței creștine. „Acest act constituie un afront grav la adresa credinței creștine”, se arată în declarație, adăugând că acesta apare în urma altor incidente raportate care implică profanarea simbolurilor creștine de către militarii israelieni în sudul Libanului. Autorul recomandă: Netanyahu condamnă „în termeni duri” distrugerea unei statui a lui Iisus Cristos din Liban de către un soldat IDF
Cresc pensiile cu 500 lei pentru această categorie de pensionari, de la 1 ianuarie 2027
Vești îmbucurătoare pentru o anumită categorie de pensionari. Începând cu data de 1 ianuarie 2027, se preconizează că pensiile vor crește cu 500 de lei pentru categoria respectivă. Florin Manole, Ministrul Muncii, susținea că peste doar câteva luni vor avea loc majorări ale pensiilor. Într-o declarație publică, Florin Manole, Ministrul Muncii, susținea că pensiile românilor ar urma să fie majorate începând de la 1 ianuarie 2027. Decizia vine după ce pensiile nu au mai fost indexate în ultimii doi ani. Oficialul a susținut, de altfel, că mărirea procentuală va fi stabilită abia spre finalul anului, după ce se va aproba bugetul. De asemenea, eliminarea CASS în cazul pensiilor de peste 3.000 de lei este luată în discuție. Cresc pensiile cu 500 lei pentru această categorie de pensionari, de la 1 ianuarie 2027 Pensii mai mari cu 500 de lei O mărire cu 500 de lei ar putea fi posibilă, de exemplu, în cazul pensionarilor care au acum o pensie de 5.000 de lei. În total, ar urma să aibă 5.500 de lei. De asemenea, o mărire de 250 de lei ar putea fi posibilă în cazul pensionarilor care au o pensie de 2.500 de lei. În total, ar urma să aibă 2.750 de lei. Odată cu indexarea de la 1 ianuarie 2027, o mărire cu 300 de lei ar putea fi posibilă și în cazul celor care iau, acum, 3.000 de lei. În total, ar urma să aibă o pensie de 3.300 de lei. Autorul recomandă: Județul din România în care sunt cei mai săraci pensionari, acum, în 2026 480 lei în plus la pensie pentru pensionarii din aceste județe din România. Cine se încadrează Cresc pensiile cu 700 lei, de la 1 ianuarie 2027. Cine sunt pensionarii români care se vor bucura de această majorare Care este Sectorul din București cu cei mai bogați pensionari acum, în 2026 Pensie crescută cu 1.100 lei. Ce trebuie să faci și ce acte trebuie depuse pentru a beneficia de majorare
Vicepremierul Oana Gheorghiu sare în apărarea lui Ilie Bolojan și susține că PSD a vândut țara
Vicepremierul Oaba Gheorghiu a sărit în apărarea lui Ilie Bolojan. Ea susține că PSD a vândut, de fapt, țara. „PSD vrea să scape de Ilie Bolojan pentru că „ne vinde țara”, așa că inițiază o lege ca să „apere” ei companiile de stat. Hai să vedem cine „ne-a vândut țara”, scrie vicepremierul pe Facebook, unde enumeră 8 companii care au fost de stat. „1. Sidex Galați – privatizată în 2001 de prim-ministru PSD Adrian Năstase; 2. Petrom – listată și apoi privatizată (2001-2004) de prim-ministrul PSD Adrian Năstase; 3. Distrigaz Sud – privatizată în 2004 de prim-ministrul PSD Adrian Năstase; 4. Distrigaz Nord – privatizată în 2004 de prim-ministrul PSD Adrian Năstase; 5. Nuclearelectrica – listată în 2013 de prim-ministrul PSD Victor Ponta; 6. Romgaz – listată în 2013 de prim-ministrul PSD Victor Ponta; 7. Electrica – listată în 2014 de prim-ministrul PSD Victor Ponta; 8. Hidroelectrica – listată în 2023 de prim-ministrul PSD Marcel Ciolacu”, spune Oana Gheorghiu, Oana Gheorghiu continuă punctul de vedere spunând: „Astăzi, PSD vine să manipuleze cu același slogan din anii ’90. E trist că, indiferent căt a evoluat poporul român de atunci, liderii PSD preferă să rămână ancorați în trecut. Cele mai importante listări din România au fost făcute chiar de cei care astăzi le contestă: Nuclearelectrica (2013), Romgaz (2013), Electrica (2014), Hidroelectrica (2023). În toate aceste cazuri, statul a rămas acționar majoritar. Companiile nu au fost „vândute”, ci au devenit mai valoroase, mai transparente și mai bine administrate. Și totuși, astăzi ni se spune că listarea este periculoasă. Adevărul este simplu: România a făcut deja privatizări reale — acolo unde statul a cedat controlul, dar nu despre asta vorbim astăzi. Astăzi vorbim despre listări minoritare (5–10%) prin care: aduci capital fără dobândă crești valoarea companiei introduci transparență și disciplină creezi oportunități pentru fondurile de pensii ale românilor Mai bine deții 75–80% dintr-o companie valoroasă, decât 100% dintr-una sortită falimentului. De ce deranjează listarea? Pentru că o companie listată nu mai poate fi controlată discreționar. Pentru că trebuie să raporteze public. Pentru că devine mult mai greu de folosit ca instrument politic. Asta este, de fapt, miza. Nu „vânzarea țării”, ci pierderea controlului netransparent asupra unor resurse ale statului, folosite ca să alimenteze setea băieților deștepți trimiși de la partid. Ipocrizia este evidentă: același instrument care ieri era „un succes pentru România” devine astăzi „un pericol”. Economia nu funcționează pe bază de sloganuri. Ea funcționează pe bază de reguli, capital și încredere. Iar România are nevoie astăzi de companii de stat care creează valoare pentru cetățeni, nu de companii capturate de interese politice. Voi continua, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan, mandatul de a face curățenie în companiile de stat și nu voi accepta în nicio clipă șantajul și populismul PSD. „Până aici. Ajunge””, a scris vicepremierul Oana Gheorghiu pe Facebook. Autorul recomandă: A început ședința extraordinară a PSD care decide viitorul coaliției. Îl trimit social democrații pe Ilie Bolojan acasă?
Moștenirea lui Bolojan, cea mai dezastruoasă guvernare pentru economie de după Revoluție. Toți indicatorii din România s-au dus în cap în mai puțin de un an. Cifre oficiale sunt devastatoare
Cifrele, publicate tocmai de instituțiile din subordinea Guvernului, acum Bolojan, arată limpede că toți indicatorii privind nivelul de trai s-au deteriorat puternic de când actualul guvern a preluat frâiele țării. Singura îmbunătățire este la nivelul deficitului bugetar, care a scăzut. Rămâne însă întrebarea: cu ce scop a scăzut deficitul bugetar, când inclusiv dobânzile la care se împrumută guvernul au rămas similare cu nivelul de dinainte de guvernarea Bolojan? Este un record de distrugere a tuturor indicatorilor privind nivelul de trai din România într-un timp atât de scurt. Cifrele sunt seci și nu spun toată povestea, dar în spatele lor sunt oameni care și-au pierdut locul de muncă, cărora li s-a scumpit substanțial traiul zilnic, care au dat faliment cu afacerea lor. Nota de plată pentru scăderea deficitului este uriașă: prețurile au explodat, economia este în recesiune, consumul a scăzut puternic, producția din industrie s-a prăbușit. Salvatorul Ilie Bolojan a îngropat economia Ilie Bolojan a venit ca un salvator pentru țară și economie, când a preluat mandatul, pe 23 iunie 2025. La numai 10 luni de la mandat, nu este clar ce a salvat guvernul Bolojan, însă, așa cum arată cifrele de la Institutul Național de Statistică și de la Ministerul de Finanțe, este clar ce s-a dus în cap. „Ne vom concentra pe refacerea echilibrului bugetar, absorbția fondurilor europene, continuarea investițiilor, sprijinirea mediului de afaceri și menținerea solidarității sociale”, a spus Ilile Bolojan, în discursul său de învestitură. Deși deficitul bugetar a scăzut, este departe de „refacerea echilibrului bugetar”, așa cum promitea premierul. Pe de altă parte, costurile scăderii deficitului au fost uriașe. Cifrele vorbesc singure Creșterea economică era de 1,1% în iunie 2025, conform datelor de la Statistică. Cele mai recente cifre arată că, pentru două trimestre consecutive, economia Românei a scăzut. –1,9% a fost declinul din trimestrul al patrulea. Dar inflația a crescut la aproape 10%, de la 5,7%, cât era în momentul în care Bolojan a preluat mandatul. Prețurile la raft se resimt mult mai puternic decât o creștere de 10%. Salariul mediu net ar fi crescut cu 19 lei, arată datele, adică un avans de 0,3%. În realitate, a scăzut, pentru că inflația, în aceeași perioadă a fost mult mai mare, deci este inutil că salariul a crescut marginal, dacă, cu bani mai mulți cumperi produse mai puține. Șomajul din România a crescut de asemenea, de la 5,8% la 6%. Industria este în picaj Industria țării, cel mai important segment economic, care înseamnă circa 20% din PIB pe metoda formării, creștea, chiar dacă cu greu, cu 2% în iunie 2025, la preluarea mandatului lui Ilie Bolojan. În februarie 2026, cele mai recente date ale INS, producția din industria scădea cu 1,8%, față de aceeași lună din anul anterior. Consumul, reflectat în datele statistice prin cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, creștea cu 1,8% în iunie. În 10 luni, consumul a ajuns să se prăbușească cu 6,8%. Consumul este coloana vertebrală a oricărei economii. Dacă el se prăbușește, întreaga economie se prăbușește. La 10 luni de mandat, când scaunul premierul se clatină și influencerii care îl susțin incită la proteste, nu este clar care sunt realizările guvernului. Pentru că cifrele care indică nivelul de calitate a guvernării, în mod obiectiv, sunt un dezastru. AUTORUL RECOMANDĂ:
Cel mai mare premiu din istoria Loteriei Române a fost ridicat. Cine este norocosul și ce mesaj a transmis
Cel mai mare premiu din istoria Loteriei Române a fost ridicat luni dimineață, la nici 24 de ore de la tragere. Câștigătorul este din București și a transmis un mesaj public, anunță Mediafax. „Pentru cei care nu au câștigat încă, să continue să joace!”, a transmis câștigătorul celui mai mare premiu atât la Joker cât și din istoria Loteriei Române Câștigătorul celui mai mare premiu din istoria Loteriei Române și-a ridicat premiul Reprezentanții Loteriei Române anunță că a fost revendicat câștigul în valoare de aproape 13 milioane de euro la tragerea Joker de duminică. Câștigătorul premiului de categoria I la tragerea Joker din 19.04.2026, în valoare de 65.969.447,56 lei (peste 12,93 milioane de euro), cel mai mare premiu la acest joc și din istoria Loteriei Române, și-a ridicat câștigul luni, 20 aprilie, a transmis Loteria. Câștigătorul este din București, are în jur de 50 de ani și este jucător ocazional la Loto 6/49 și Joker. De asemenea, el a mărturisit că s-a gândit la cei dragi atunci când a aflat că a câștigat. Totodată, el a dezvăluit că numerele care i-au purtat noroc nu au semnificație personală. Câștigătorul nu a dorit să-și facă publică identitatea. Biletul norocos a fost jucat online, pe joaca.loto.ro și a fost completat cu două variante la Joker. „La tragerea Joker de astăzi, 19.04.2026, s-a câştigat premiul de categoria I în valoare de 65.969.447,56 lei (peste 12,93 milioane de euro), cel mai mare premiu din istoria acestui joc. Biletul norocos a fost jucat online pe joacă.loto.ro şi a fost completat cu două variante la Joker, preţul acestuia fiind de 14,50 de lei”, a transmis Loteria Română într-un comunicat difuzat duminică seară. Recomandările autorului:
Zegrean n-a primit spor de integritate: „Cum demonstrează ei?”
Recent, actuala şefă a Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, a declarat într-un interviu televizat că judecătorii primesc un spor de stres. Acesta este în valoare de 1.000 de euro şi are darul să fie, în subsidiar, un spor de integritate. Practic, salariile consistente și sporurile de stres de la Curtea Constituțională nu sunt privilegii, ci garanții care pun judecătorii la adăpost de influențele externe. Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, nici nu ştia că salariul său ar fi trebuit să cuprindă şi un spor de integitate deghizat în spor de stres. „E ceva nou. Nu ştiam de aşa ceva” a declarat, pentru Gândul, fostul şef al CCR, Augustin Zegrean. „Nu ştiu cum demonstrează cei de acum că sunt integri. Nu ei sunt vinovaţi de toate astea. Legea le permite să facă toate astea. Cei de la Ministerul Muncii ar trebui să ştie de ce se poate aşa ceva. Nu cred că ei ştiu ce salariu au judecătorii de la CCR. Eu am avut o experienţă cu un ministru al Muncii, când eram pe-acolo. Încerca să facă o nouă lege a salarizării şi a uitat de Curtea Constituţională. Nu i-a trecut în lege”, spune Zegrean. Augustin Zegrean: „Eu sunt de 10 ani plecat de la Curte şi niciodată nu mi s-a actualizat pensia„ Zegrean a mai subliniat şi faptul că, de când a ieşit la pensie, n-a beneficiat niciodată de o actualizare a pensiei, aşa cum spune legea. Adică, să fie raportată la salariile judecătorilor CCR în funcţie. „Interesant este că ăsta nu e salariu, e spor. Legea spune că ar trebui să ne actualizeze pensiile în funcţie de salariile lor. Eu sunt de 10 ani plecat de la Curte şi niciodată nu mi s-a actualizat pensia. Nu ştiu ce-i cu legislaţia în România, că-i ciudată. Legile le fac ministerele. Se duc cu ele la Guvern şi de acolo primesc aprobări de la alte instituţii. Se duc cu ele în Parlament şi acolo se întâmplă dezastrul. Fiecare scrie în lege ce vrea el.” Şefa Curţii Constituţionale a mai spus că sporul de stres de 1.000 de euro pe care îl primesc angajații CCR reprezintă o „garanție în fața influențelor externe”. Cu alte cuvinte, șefa CCR lasă de înțeles că acesta ar fi prețul pentru integritatea judecătorilor pe care îi conduce. „Salarizarea judecătorilor și angajaților CCR are în vedere activitatea pe care o desfășoară. Ea presupune și garantarea unei eventuale influențe. Anvelopa salarială, să nu spun generoasă, dar e consistentă”, mai spune şefa CCR. 1.000 de euro, prețul pentru integritatea judecătorilor CCR? Ce spune șefa instituției despre câștigurile care garantează adăpostul de influențe De ce a fost declarat NECONSTITUȚIONAL pachetul lui Bolojan. Bulgărele aroganței premierului s-a rostogolit la Înalta Curte de Casație și Justiție și, mai apoi, la CCR. Culisele unui meci între PUTERILE STATULUI, câștigat de ȘEFA JUSTIȚIEI
Orașul fără șomeri din România. Care este singura localitate în care toți oamenii au loc de muncă
În ultimii ani, un municipiu a devenit caz aparte pe harta economică a țării. Și asta deoarece mulți îl numesc orașul „fără șomeri” din România. Aici, aproape toți oamenii au loc de muncă. Cum au reușit autoritățile din această localitate să facă să dispară șomajul? În anumite perioade, rata șomajului în Sebeș (județul Alba) a coborât spre zero, un fenomen rar întâlnit nu doar la nivel național, ci și european. Potrivit celor mai recente date disponibile, în martie 2026, rata șomajului la nivelul județului Alba a fost de 4,03%. Dar Sebeș a „tras” constant această medie în jos, înregistrând valori mult mai reduse, adesea sub 1% sau chiar apropiate de zero în perioadele de vârf industrial. În cifre absolute, situația este sugestivă pentru ce s-a reușit la Sebeș. Evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Alba arată că numărul șomerilor din oraș este extrem de redus, de ordinul câtorva zeci sau cel mult câteva sute de persoane. Asta, raportat la o populație de peste 27.000 de locuitori! Explicația acestui fenomen ține, în principal, de investițiile masive care au fost atrase în zonă. În ultimii ani, Sebeșul a devenit un pol industrial important, în special în domeniul auto și al prelucrării lemnului. Companii mari au dezvoltat aici unități de producție. Astfel, s-au generat mii de locuri de muncă și a fost stimulată economia locală. Un bun exemplu este grupul german Daimler, care prin divizia „Star Transmission” a investit sume uriașe în extinderea capacităților de producție din Sebeș. Recent, nemții au cheltuit aproximativ 40 de milioane de euro la Sebeș, contribuind direct la crearea a peste 1000 de locuri de muncă. Și sectorul prelucrării lemnului joacă un rol important. Companii precum Holzindustrie Schweighofer, Kronospan sau alte firme din domeniu asigură sute de locuri de muncă. De asemenea, toate acestea contribuie la dinamica economică a orașului. Presa locală scrie că mediul de afaceri din zonă continuă să se dezvolte. Se vorbește despre extinderea unor lanțuri de producție în domenii cum ar fi procesarea cânepii industriale, susținută de inițiative locale. Lecție despre cum se colectează taxele și impozitele Sebeș este un oraș care are succes economic, iar acest lucru se vede dacă analizezi și alți factori. Autoritățile locale au atins un grad de colectare a taxelor și impozitelor de aproximativ 95%. În paralele, nivelul de trai a crescut vizibil în ultimii ani. Astfel, municipiul Sebeș devine un exemplu de dezvoltare accelerată, în care cererea de forță de muncă depășește oferta. În același timp, alte regiuni ale țării se confruntă cu dificultăți pe piața muncii. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bonus de criză în Germania: 1.000 de euro. Cine primește banii. Și românii din Germania pot fi avantajați Românii nu protestează din cauza taxelor, a inflației sau a sărăciei, dar se inflamează când vine vorba de justiție. Doi sociologi explică fenomenul paradoxal, pentru Gândul
Social democraţii votează dacă îl trimit acasă pe Ilie Bolojan
Partidul Social Democrat (PSD) intră într-o nouă eră începând de astăzi. Liderul partidului, Sorin Grindeanu, a declarat, sâmbătă, la Timișoara, că luni se va „deschide o nouă realitate politică”. PSD va decide, așadar, luni, prin vot, dacă își menține sau nu sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan. Consultarea internă, denumită „Momentul Adevărului”, va avea loc la Palatul Parlamentului, de la ora 17:00. Aproximativ 5.000 de membri ai organizațiilor județene și ai Consiliului Politic Național vor fi consultați. În cursul dimineții, Biroul Politic Național se va reuni online pentru a stabili formularea exactă a întrebării la care social-democrații vor răspunde. Potrivit conducerii PSD, aceasta este deja conturată după cele opt întâlniri regionale, care au avut loc în ultimele săptămâni. „Etapa normală este aceea ca președintele să ne cheme la consultări” Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan După votul la referendumul de luni urmează consultările cu președintele și discuțiile despre formula de guvernare. „Luni vom da votul, vom vedea care va fi rezultatul și după aceea cred că etapa normală este aceea ca președintele să ne cheme la consultări și să vedem, fiecare partid, care este drumul pe care și-l dorește. Nu vreau să fac speculații, nu vreau să spun despre premieri tehnocrați, premieri liberali sau social-democrați”, a afirmat președintele PSD. Cât priveşte partidul care ar trebui să numească un nou premier, Grindeanu a mai adăugat că, dacă se va păstra actualul protocol, atunci „Partidul Național Liberal ar trebui să dea următorul prim-ministru”. „Nu cred că cineva este mulțumit de modul în care funcționează actuala coaliție” Liderul PSD a reiterat ideea că social-democraţii nu vor susţine „un guvern minoritar și nu vor face vreo majoritate cu AUR. PSD ori intră în opoziție, ori va face parte dintr-o coaliție pro-europeană. Nu există alte variante”. Luni, de la ora 17.00, aproape 5.000 de social-democraţi îşi vor exprima dorinţa prin vot. „România și guvernul nu mai funcționează. România a devenit neguvernabilă, iar actul de guvernare este incoerent. Indiferent că ești social-democrat, liberal, userist sau faci parte din minoritățile naționale, nu cred că cineva este mulțumit de modul în care funcționează actuala coaliție”, a mai spus Grindeanu, sâmbătă. „După votul de luni vom intra într-o nouă realitate politică” Întrebat dacă PSD ar rămâne la guvernare în cazul schimbării premierului, Grindeanu a făcut trimitere la prevederile protocolului de rotație. „Nu scrie nicăieri despre persoane. Nu scrie nici Sorin Grindeanu, nici Ilie Bolojan. Totul este impersonal. PNL-ul trebuie să dea prim-ministru până anul viitor, iar PSD să nominalizeze ulterior”, a explicat el. În acest context, Grindeanu a lăsat deschisă și posibilitatea unui premier tehnocrat, fără a o confirma explicit, reiterând că „după votul de luni vom intra într-o nouă realitate politică, care trebuie clarificată rapid, dacă nu se dorește prelungirea crizei”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sorin Grindeanu, detalii de ultimă oră despre referendumul din interiorul PSD care va avea loc luni, 20 aprilie Întâlnire secretă între George Simion și Călin Georgescu, cu câteva zile înainte de implozia coaliției PSD-PNL- USR. Ce au pus cei doi la cale