Avertismentul gen. Bălăceanu după incidentul Neptun Deep
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu consideră că România trebuie să ia în calcul mai multe scenarii după distrugerea celor două drone Gerbera în zona Neptun Deep. Incidentul a avut loc marți, în zona economică exclusivă a României. Dronele au fost distruse de scafandrii EOD ai Armatei Române, la 90 de mile marine travers de Constanța. În acest sens, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu ia în calcul două scenarii. Primul vizează un incident accidental. Al doilea presupune o acțiune deliberată. Loading … Miruță anunță distrugerea a două drone de tip Gerbera în zona Neptun Deep „Putem să plecăm de la un scenariu al pregătirii unei acțiuni hibride sau putem să plecăm de la ideea hazardului. Lucrurile acestea însă trebuie să plece de la următorul fapt: În momentul în care pregătești o operație chiar sub steag fals, îți atingi ținta. Ori nu avem o țintă atinsă nici în cazul dronei Maia și nici în cazul celor două drone. Pur și simplu au căzut”, a spus generalul la Realitatea Plus. Bruiajul poate afecta traiectoria unei drone și o poate trece pe modul automat. Bălăceanu ia în calcul și varianta unui spoofing, prin care controlul dronei ar putea fi preluat și direcționat către o anumită zonă. „Există posibilitatea bruierii sau chiar dacă rușii au ajuns la o tehnică superioară, specialiștiii cam contestă o asemenea variantă la spoofing, adică preiei controlul dronei și o duci unde vrei tu. Dar chiar în cazul bruierii, ea nu mai funcționează pe traiectoria normală, intră pe o dirijare tip pilot automat, dar nu are toate datele, ca atare se pierde în spațiul aerian, pentru că vorbim nu de drone maritime, din ce văd ci de drone aeriene, un spațiu aerian care poate să fie asupra unei zone terestre sau asupra unei zone maritime”, a continuat el. „Marele pericol este să se acționeze într-o operație sub steag fals” Virgil Bălăceanu spune că incidentele cu drone sunt frecvente pe flancul sud-estic al NATO. El consideră că Rusia exercită presiuni asupra regiunii prin acțiuni directe și indirecte. Potrivit generalului, zona rămâne volatilă atât timp cât continuă războiul din Ucraina. „Cert este că incidentele cu dronele sunt cele mai frecvente în flancul de sud-est, deci amenințările tip război hibrid, inclusiv incidente cu drone în derivă, că facem diferența între o acțiune hibridă și o dronă în derivă, sunt cele mai frecvente aici, ca atare rușii amenință flancul de nord-est și acționează uneori direct, alteori indirect pe flancul de sud-est. Situația cea mai volatilă este în zona noastră și va rămâne atâta timp cât continuă războiul din Ucraina. Marele pericol este să se acționeze într-o operație sub steag fals, să se producă o lovitură în zona Neptun Deep, platforma Alpha este instalată, ne pregătim ca să primim gaze anul viitor, ori un asemenea lucru va fi un test la adresa NATO și am să și explic de ce. În primul rând, o operație sub steag fals nu știi cine este autorul, îl presupui, și doi, să nu uităm, zona economică exclusivă nu intră sub incidența articolului 5. Sub articolul 5 intră apele teritoriale ale României”, a mai spus acesta.
Consum record de energie de peste 8.000 MW în România
Consumul de energie electrică al României a depășit marți seara 8.000 MW. La ora 19:48, consumul ajunsese la 8.183 MW, în timp ce producția internă era de numai 5.873 MW. Datele se găsesc mai jos, în articol. Diferența dintre consum și producția internă este acoperită prin importuri și schimburi de energie cu alte țări. România avea un deficit de producție de aproximativ 28% din consum. Acesta trebuia compensat prin mecanismele de echilibrare ale sistemului, notează Mediafax. Loading … Nou record de consum de energie în România, în plină alertă. A trecut de pragul de 8.000 MW, marți seară La ora 19:48 erau disponibile următoare date pentru România: Consum: 8.183 MW Producție: 5.873 MW Diferență: 2.310 MW Diferența dintre consum și producție a fost de aproximativ 2.190 MW. Necesarul a fost acoperit în principal prin importuri. Consumul de marți seara a depășit nivelurile din ultima lună. În perioada 12 iulie-11 august, consumul a fost în general sub 7.500-7.700 MW. Recordul depășește și estimările Transelectrica. La începutul verii, operatorul anticipa un vârf de circa 8.000 MW. Consum de peste 8.000 MW, în România, în această seară În jurul orei 19:25, consumul depășise 8.000 MW. Producția internă era de 5.873 MW, iar importurile ajungeau la circa 2.151 MW. Hidrocentralele produceau 1.483 MW, centralele pe hidrocarburi 1.371 MW, iar cărbunele 859 MW. Energia nucleară furniza aproximativ 684 MW. Vârful de consum a fost atins în intervalul 19:00-23:00. Este perioada în care Ministerul Energiei a cerut reducerea voluntară a consumului până la 31 august. Pe 7 august, Ministerul Energiei estima un consum maxim de 7.800-8.000 MW. Înaintea valului de caniculă, estimarea era de circa 7.000 MW. Consumul de marți seara a depășit și prognoza actualizată. Producția disponibilă este redusă. Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită din cauza nivelului scăzut al Dunării. Autoritățile încearcă să mențină în funcțiune Unitatea 2. România se află în alertă energetică națională pentru 30 de zile. În situații critice, Transelectrica poate limita consumul unor mari consumatori industriali. Măsura nu vizează populația. Seara, scăderea producției solare pune presiune suplimentară pe sistem, iar deficitul este acoperit prin centrale, stocare și importuri. sursă foto: Shutterstock – imagini care au rol ilustrativ
CNSAS spulberă mitul industriei comuniste
În cursul zilei de marți, 11 august 2026, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a publicat un document care contrazice unul dintre cele mai răspândite mituri despre comunism. Industria României nu era atât de performantă și eficientă pe cât s-a susținut. Documentul arată problemele reale din economia regimului comunist. În vremea comunismului, în România circulau diverse mituri printre cetățeni. Printre acestea se numără industria puternică de care statul român dădea dovadă, precum și eficiența și capacitatea de a produce aproape orice. În postarea de pe Facebook, CNSAS arată că propaganda comunistă ascundea problemele reale ale industriei. Rapoartele economice și documentele Securității indicau pierderi, blocaje și date falsificate. Economia era concentrată pe industria grea și petrochimie, iar producția era stabilită fără să țină cont de cererea pieței. Cu alte cuvinte, „miracolele” erau producții fictive, iar statul se confrunta, de fapt, cu probleme. Loading … Mitul fabricilor comuniste, demontat de Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securității (1) „Discursul nostalgic idealizează adesea industria din perioada comunistă, prezentând-o ca pe o epocă de aur a independenței economice, în care România producea de toate, de la agrafe la avioane. În realitate, succesul raportat de propaganda regimului Ceaușescu a fost o iluzie contrazisă grav de cifrele economice ascunse publicului. Modelul comunist s-a bazat pe industria grea și petrochimie, dezvoltate disproporționat și fără o logică a pieței. România importa materie primă pe valută forte (petrol, minereuri) și exporta produse finite ieftine sau de slabă calitate, adesea în pierdere, doar pentru a raporta îndeplinirea planului cincinal. De exemplu, prelucrarea țițeiului în combinate mamut aducea pierderi nete la fiecare tonă, procesul fiind un generator masiv de «muncă în zadar».”, a transmis CNSAS. Ce arătau rapoartele Securității În anii ’80, industria românească s-a degradat și mai mult. Decizia lui Nicolae Ceaușescu de a evita creditele externe a blocat investițiile pentru modernizare. Marile platforme industriale consumau enorm de multă energie. Pentru a le menține active, autoritățile au impus măsuri severe de raționalizare. „După refuzul lui Ceaușescu de a mai contracta credite externe în anii ’80, modernizarea fabricilor a fost aproape complet oprită. Tehnologia a rămas blocată la nivelul anilor ’60-’70. Pentru a menține în funcțiune mastodonții industriali energofagi, regimul a recurs la raționalizarea drastică a resurselor energetice destinate atât populației cât şi… întreprinderilor. Există rapoarte ale Securităţii care semnalau, de exemplu, compromiterea şarjelor în turnătorii deoarece se întrerupea (programat sau nu) alimentarea cu curentul electric. Energia electrică şi termică au fost tăiate pentru cetățeni, totul pentru a alimenta uzine care produceau, în cel mai bun caz, stocuri nevândute de mărfuri”, a transmis CNSAS. Mitul fabricilor comuniste, demontat de Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securității (2) Documentul din 1989 arăta că planurile de producție nu erau atinse Documentul CNSAS datează din toamna lui 1989, cu puțin timp înainte de căderea regimului comunist. Acesta descrie problemele grave ale marilor platforme industriale. Situația a afectat și muncitorii. Veniturile scădeau, iar planurile de producție nu erau atinse. Starea de spirit în rândul angajaților se deteriora. „Documentul pe care îl prezentăm, din toamna anului 1989, oferă o perspectivă sumbră asupra colapsului economic structural care afecta marile platforme industriale din România comunistă, chiar în ajunul prăbușirii regimului. Principala problemă identificată de organele de securitate este degradarea accentuată a stării de spirit în rândul muncitorilor, fenomen declanșat direct de neajunsurile materiale zilnice și de scăderile drastice ale veniturilor, cauzate la rândul lor de neîndeplinirea sistematică a planului impus de la nivel central. Documentul scoate la iveală un cerc vicios al ineficienței economice, în care uzinele de renume, în cazul de faţă Întreprinderea de Autocamioane Braşov, erau complet paralizate din cauza blocajelor masive apărute pe lanțul de aprovizionare”, se arată în postare. Întreprinderea de Autocamioane Brașov, dată drept exemplu: lipsa materiilor prime bloca producția CNSAS dă ca exemplu Întreprinderea de Autocamioane Brașov. Lipsa materiilor prime și a componentelor bloca producția. Problemele afectau întregul lanț industrial. Multe întreprinderi raportau producții care, în realitate, nu existau. Astfel, încercau să arate că își îndeplineau planurile impuse de autorități. În același timp, acumulau datorii și nu își mai puteau respecta obligațiile de export. Problemele afectau direct angajații. Veniturile scădeau, iar condițiile de trai se înrăutățeau. „Relațiile de colaborare pe orizontală dintre întreprinderi erau complet disfuncționale, astfel că lipsa materiilor prime esențiale, a componentelor tehnice, a vopselelor, anvelopelor sau pieselor metalice speciale dintr-o fabrică bloca activitatea tuturor celorlalte unități dependente. Acest efect de domino submina grav capacitatea de producție pentru piața internă și anula livrările destinate piețelor externe. Un alt aspect critic relevat este practica raportărilor false în documentele oficiale, o încercare disperată a conducerilor de a masca realitatea economică dezastruoasă în fața ministerelor și centralelor industriale. Din cauza lipsei sprijinului de la centru și a fondurilor pentru salarii, întreprinderile acumulau datorii uriașe, devenind incapabile să își onoreze exporturile planificate sau să recupereze bunurile deja declarate fictiv ca fiind realizate în perioadele anterioare. În final, presiunea nerealizărilor economice se răsfrângea direct asupra personalului muncitor, generând o stare profundă de nemulțumire generalizată din cauza diminuării constante a retribuțiilor, un indicator clar al fragilității regimului politic socialist care se îndrepta rapid spre un deznodământ inevitabil”, transmite instituția. Mitul fabricilor comuniste, demontat de Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securității (3) Ce arată documentul nr. 02258 din 30.09.1989 „Din datele și informațiile pe care le deținem rezultă că starea de spirit în rândul personalului muncitor de la Întreprinderea de Autocamioane Brașov continuă să fie necorespunzătoare determinată, în principal, de nerealizarea lună de lună a sarcinilor de plan și a fondului de retribuție, ca urmare a persistenței deficiențelor în aprovizionarea tehnico-materială. Astfel: Deși planul la producția marfă pe primele 8 luni ale anului a fost raportat ca realizat în proporție de 93 %, nici până în prezent întreprinderea nu a reușit să recupereze cele 648 bucăți autovehicule (din care 114 buc. pentru export), precum și cele 50 C.K.D.-uri export China, raportate ca realizate în lunile anterioare. Din planul lunii septembrie de 2.065 bucăți autocamioane, autogașiuri și autotractoare, până la data de 27 septembrie a.c. au ajuns în parcul de livrări la beneficiari doar 124 bucăți, alte 745 bucăți fiind în
Cernavodă: Reactorul 2 se închide. Cine asigură energia
Ministerul Energiei, condus interimar de premierul demis, Ilie Bolojan, a confirmat suspendarea activității Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. Au fost deja inițiate procedurile premergătoare opririi controlate a celui de-al doilea reactor, pe fondul scăderii debitului Dunării sub limita admisă și a creșterii nivelului apei în zona de aspirație a pompelor de răcire. Dar rămân mai multe întrebări. Cea mai importantă este de unde va fi suplimentată carența de energie, în condițiile în care un reactor de la Cernavodă are o putere instalată de 700 MW și alimentează circa 10% din consumul de energie electrică al României. Loading … O sursă din minister a transmis că este vorba de „o oprire controlată, care implică proceduri uzuale și preventive, specifice pregătirii în condiții de siguranță a unității nucleare”, motiv pentru care nu există alte riscuri de alertă. Anunțul a venit la puțin timp după declarațiile făcute de Sorin Rândașu, directorul responsabil de situații de urgență din partea Apelor Române, care confirma că, odată cu atingerea pragului de -230 cm al Dunării în zona Cernavodă, vor fi declanșate procedurile de oprire a unității. Cum va fi suplimentat consumul de energie după închiderea Unității 2 de la Cernavodă? Aceeași sursă din partea ministerului Energiei a precizat că oprirea controlată a Reactorului 2 este așteptată în cursul acestei săptămâni. Ulterior, directorul Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, Romeo Urjan, a confirmat ziua de joi, 13 august, ora 07:00. CONSTANTA, ROMANIA – AUGUST 4: A view of the Cernavoda Nuclear Power Plant as low flow rate of the Danube River has raised the risk of a shutdown of both operating reactors in Cernavoda, Constanta, Romania, on August 4, 2026. „Necesarul va fi acoperit prin utilizarea posibilităţilor de import din sistemele energetice regionale şi europene, precum şi prin activarea unor resurse suplimentare de producţie la nivel naţional. În acest sens, grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia va fi scos din rezervă şi pus la dispoziţia Sistemului Electroenergetic Naţional. De asemenea, va fi utilizată, în limitele tehnice şi ale resursei de apă disponibile, capacitatea suplimentară de producţie a Hidroelectrica”, anunță reprezentanții Ministerului Energiei. „Oricât de optimiști vrem să fim, vom pierde foarte mult” Pe de altă parte, în cazul închiderii Unității 2 de la Cernavodă, menținerea unui nivel ridicat de consum va duce la importuri masive pe care autoritățile române trebuie să le facă pentru a asigura necesarul de energie. „Orice creștere a consumului energetic, într-un scenariu în care centrala de la Cernavodă operează fără cele două reactoare va genera fluctuații foarte mari, nesustenabile. Asta presupune, fără îndoială, importuri extrem de mari, la prețuri care depășesc pragul psihologic pe care ni-l imaginăm. Cu siguranță, trebuie să repornim capacitățile convenționale de alimentare, dar, indiferent cât de optimiști vrem să fim, vom pierde foarte mult”, afirmă Silviu Gurlui, expert în Energie. „Niciun consumator casnic nu va fi afectat de închiderea Unității 2 de la Cernavodă” Pentru a detensiona situația, ministerul Energiei a anunțat că toți consumatorii casnici sunt în afara oricărui pericol și că o eventuală măsură de limitare a consumului industrial reprezintă una dintre ultimele măsuri pe lista priorităților. „Limitarea în tranşe a consumului pentru anumiţi mari consumatori industriali, în intervalul 19:00-23:00, ar putea fi aplicată doar dacă evoluţia Sistemului Electroenergetic Naţional o va impune. Consumatorii casnici nu sunt vizaţi de mecanismul de limitare a consumului”, precizează reprezentanții ministerului. Ministerul Energiei mizează și pe responsabilitatea individuală a consumatorilor Totodată, autoritățile au transmis că reducerea voluntară a consumului de energie electrică de către orice utilizator casnic sau industrial este necesară pentru evitarea unor situații suplimentare de criză. „Ministerul Energiei reînnoieşte apelul către populaţie, instituţiile publice şi operatorii economici pentru un consum responsabil, în special în intervalul 19:00-23:00. Reducerea voluntară a consumului de energie electrică în această perioadă contribuie la diminuarea presiunii asupra Sistemului Electroenergetic Naţional”, transmit oficialii din Energie.
Alerta energetică din România, analizată la Bruxelles
Alerta energetică din România este analizată la Bruxelles. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Eva Hrncirova, spune că situația energetică din România, Ungaria și sud-estul Europei este monitorizată permanent. Marți, 11 august, a avut loc și o reuniune a Grupului de coordonare pentru energie electrică. Vă reamintim că pe 7 august, Ministerul Energiei a trimis o alertă timpurie către Comisia Europeană. Prin document, ministerul avertiza că scăderea nivelului Dunării se apropie de „pragul critic” pentru funcționarea Centralei de la Cernavodă. Mai multe detalii AICI. De asemenea, astăzi, directorul centralei de la Cernavodă, Romeo Urjan, a anunțat că Unitatea 2 de la Cernavodă va fi oprită treptat, joi. Vezi AICI declarațiile. De la 1 august, România se află în stare de alertă energetică. Loading … Alerta energetică din România, analizată la Bruxelles. Sursă foto: Shutterstock Comisia Europeană spune că monitorizează în continuare situația energetică din România. Declarația vine în contextul opririi planificate a Unității 2 de la Cernavodă, decizia fiind legată de scăderea continuă a debitului Dunării. De altfel, Ministerul Energiei și Dispecerul Energetic Național au pregătit măsuri pentru compensarea energiei pierdute după oprirea Unității 2. Scopul este menținerea echilibrului în Sistemul Energetic Național, arată Mediafax. „Situația este tensionată din cauza nivelurilor scăzute ale apei, dar rămâne sigură și stabilă” Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene spune că Bruxelles-ul monitorizează atent securitatea aprovizionării cu energie electrică. Situația este urmărită în contextul secetei și al nivelurilor scăzute ale râurilor. Monitorizarea vizează România, Ungaria și regiunea Europei de Sud-Est. Comisia se coordonează permanent cu operatorii de transport și de sistem, care dețin cele mai detaliate informații despre siguranța alimentării cu energie. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene spune că situația energetică este „tensionată” din cauza nivelurilor scăzute ale apei. Totuși, aceasta rămâne „sigură și stabilă”. Subiectul a fost discutat în reuniunea de marți a Grupului de coordonare pentru energie. Comisia urma să ofere mai multe informații în cursul după-amiezii. „În ceea ce privește situația, monitorizăm îndeaproape securitatea aprovizionării cu energie electrică în contextul secetei și al nivelurilor scăzute ale apei din râuri, în Ungaria, România și în regiunea Europei de Sud-Est. Operatorii de transport și de sistem (TSO) dețin cele mai detaliate informații privind securitatea aprovizionării si ne coordonăm îndeaproape cu aceștia și menținem un contact permanent. Situația a fost discutată în cadrul reuniunii de astăzi a Grupului de coordonare pentru energie. Per ansamblu, situația este tensionată din cauza nivelurilor scăzute ale apei, dar rămâne sigură și stabilă. Vom oferi mai multe informații în această după-amiază, întrucât reuniunea s-a încheiat cu puțin timp înainte de începerea conferinței noastre de presă”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ, colaj Gândul
De ce energia este ieftină azi, dar va fi scumpă mâine
Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, analizează paradoxul generat de criza energetică anunțată oficial de Guvernul interimar la începutul lunii august. În opinia sa, nu este deloc îmbucurător faptul că prețurile Pieței pentru Ziua Următoare (PZU) sunt mai mici, deoarece ele reflectă doar situația de mâine și nu anticipează riscurile următoarelor 12 luni, care vin la pachet cu contractele bilaterale mult mai mari. Loading … De ce prețurile energiei de azi sunt de trei ori mai mici față de perioade în care România nu era criză? Chisăliță afirmă că PZU nu remunerează nici „gravitatea” crizei, nici starea de alertă declarată la nivel administrativ. PZU indică doar prețul marginal la intervale de 15 minute, în funcție de ultima ofertă necesară pentru acoperirea consumului prognozat în următoarea zi. De exemplu, pe data de 30 iunie 2026, PZU ajungea la 5.321 lei/MWh, cea mai mare cifră din istoria pieței de energie în România. O lună și jumătate mai târziu, Președintele AEI nu simte o criză comercială comparabilă cu cea de la finalul lunii iunie. Dumitru Chisăliță – Raport AEI pe criza energetică „PZU arată că am evitat azi deficitul” / „Bilateralele ne arată că problema revine mâine” Președintele AEI clarifică aparentul paradox dintre prețurile mai mici de azi și estimările mult mai mari pe următoarele 12 luni. Chisăliță spune că nu este vorba de o contradicție, ci de două piețe care evaluează realități diferite. „PZU reflectă situația de mâine, după reducerea consumului și folosirea măsurilor de urgență. Contractul bilateral reflectă riscul cumulat al următoarelor 12 luni, când consumul industrial ar trebui să revină, iar măsurile de avarie nu pot fi menținute permanent”, explică Dumitru Chisăliță. Dumitru Chisăliță crede că actualele prețuri la energie nu au valori sustenabile Mai mult decât atât, bilaterele includ și orele pe care media PZU le ascunde. Dacă vorbim de o cifră medie de aproximativ 600 lei/MWh, aceasta poate fi compusă din 200-300 lei la prânz, 700-1.000 lei noaptea, 1.500-2.500 lei seara și, ocazional, intervale de peste 5.000 de lei/MWh. „Criza energetică a fost prezentată exagerat, administrată netransparent și folosită politic, dar nu înseamnă că a fost fabricată de la zero” Chisăliță identifică trei niveluri ale crizei în care se află România. Pe de o parte, criza fizică este reală și reflectă întocmai situația prezentată: producție nucleară și hidro redusă, importuri mari și rezerve restrânse. Pe de altă parte, președintele AEI e de părere că a doua criză, cea comercială, a fost anticipată și că a treia criză, cea economică, a fost ascunsă prin reducerea consumului: fabricile și-au redus activitatea, iluminatul a fost limitat, iar consumul care ar fi împins prețul marginal la valori extreme a dispărut din piață. Facturile la curent ar putea crește cu până la 20% „Criza energetică din România a fost prezentată exagerat, administrată netransparent și folosită politic, fără ca aceasta să însemne că a fost fabricată de la zero. Datele privind debitele Dunării, indisponibilitatea unor capacități, reducerea producției hidro, situația Paks și importurile ridicate sunt elemente fizice verificabile. Acestea nu pot fi fabricate doar printr-un comunicat guvernamental”, afirmă Dumitru Chisăliță.
Pîslaru: Schimbări majore în Legea salarizării
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat, marți, într-o intervenție telefonică la Digi24, că Legea Salarizării intră pe ultima sută de metri, în contextul în care în domeniile cele mai problematice, Sănătate și Educație, s-au identificat mai multe soluții. Pîslaru a declarat că pentru sectorul educației sunt pregătite mai multe soluții, inclusiv o nouă grilă de salarizarecare va fi discutată cu sindicatele din educație. ”Cea mai importantă discuție are loc chiar în dimineața aceasta, pentru că vom propune o nouă grilă, cu sindicatele din educație. Vom propune o nouă grilă și este vorba de o creștere substanțială care să se ducă către cerințele familiei de educație, către profesorii și către preuniversitari și universitari”, a spus ministrul. ”Încercăm să facem este să vedem dacă, în mod special pentru sectorul de educație, având în vedere această promisiune transformată în legislație, putem să oferim această creștere începând cu 2028”, a explicat ministrul. Pîslaru a spus că măsura ar putea răspunde unor solicitări pe care sectorul educației le are de mai mulți ani și ar putea debloca problema legată de noua lege a salarizării. Plata cu ora ar putea fi aproape dublată O altă modificare importantă discutată pentru profesori vizează plata cu ora. Întrebat dacă profesorii ar putea primi mai mulți bani pentru orele plătite separat, Pîslaru a confirmat că este discutată aproape o dublare a plății cu ora. ”Discutăm de o dublare la plata cu ora, aproape. A fost o propunere a Ministerului Educației, pe care am discutat-o deja cu partidele. Acest lucru este un lucru clar. Mai găsim și indemnizația de dirigenție diferențiată, care se duce între 10 și 20 la sută. Sunt niște modificări care merg pe această idee, c-am ascultat care sunt problemele și am înțeles să le rezolvăm una câte una. Atenție, ca să nu pară cumva că ne lăudăm cu ceva. Este, de fapt, o remediere a situației pe care au reclamat-o și cei din sector. Deci este practic un lucru absolut firesc, pentru ca plata cu ora să rămână atractivă și acele posturi care nu sunt disponibile să poată să fie ocupate prin plata cu ora”, a explicat Dragoș Pîslaru. Creșteri salariale la peste 75% din angajații din sănătate De asemenea, noua formă a legii salarizării înseamnă creșteri la peste 75% din angajații din sănătate. Dragoș Pîslaru a precizat că este aproape un acord cu sindicatele și că și discuțiile cu reprzentanții partidelor politice au fost „deschise”. ”În acest moment avem o versiune avansată pe domeniul Sănătății, unde așteptăm și sperăm să găsim o înțelegere care să fie bună pentru sector. Deja din calculele pe care le-am făcut, lucrurile arată mult mai bine decât în versiunea de pe 17 iulie. Deci vestea bună pentru pentru familia ocupațională din sănătate este că în urma discuțiilor cu sindicatele, numărul persoanelor care ar beneficia de creșteri este acum peste trei pătrimi, deci peste 75%, chiar s-ar putea să fie sub 18% cazurile care rămân oarecum izolate, unde ar fi nevoie de compensări”, a explicat Dragoș Pîslaru. Autoritățile analizează posibilitatea ca majorarea să fie acordată începând din 2028. Care va fi impactul bugetar al modificărilor Întrebat despre impactul bugetar după toate aceste modificări în urma negocierilor, în contextul în care inițial se vorbea despre 12 miliarde de lei, Dragoș Pîslaru a răspuns: ”Nu, pentru că nu avem cum să creștem în 2027 peste 12,1, aici trebuie să-i respectăm și pe cei care contribuie. Nu ai cum să crești cheltuielile bugetare în condițiile dificile pe care le avem. Ce v-am spus legat de sectorul de educație presupune o eșalonare astfel încât în 2028 să se activeze această grilă cerută de sector.”
Reactorul 2 de la Cernavodă va fi oprit în următoarele 48 de ore. Sorin Rândașu, director Apele Române: Este inevitabil
Unitatea 2 de la Cernavodă va fi oprită în următoarele 48 de ore, a declarat Sorin Rândașu, director situații de urgență din Apele Române. La Cernavodă a fost atins pragul de -230cm, cel care conform procedurilor înseamnă oprirea unității a explicat Rândașu, la Digi24. „Este inevitabil”, spune Sorin Rândașu. Debitul Dunării la intrarea în țară a ajuns, marți dimineața, la 1.370mc/s la intrarea în țară. Loading … „La cum arată prognoza nu există soluții”, a spus el. Și nici veștile pentru următoarea perioadă nu sunt mai bune. „În următoarele cinci zile nu va ploua în bazinul Dunării”, a spus Sorin Rândașu. Ceea ce înseamnă că timp de 2 săptămâni situația nu se va îmbunătăți. „Va mai scădea cu încă 6 cm față de nivelul prag de funcționare al Centralei de la Cernavodă”, a mai spus Sorin Rândașu. Diana Buzoianu: „Estimarea este revizuită” Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, avertiza, luni seară, la Euronews, că estimările privind modificările în debitul Dunării variază extrem de rapid. „Estimarea este revizuită pentru că, în fața unor fenomene extreme, putem să dăm soluții, dar când vorbim de 60 de kilometri de parcurs al apei, evident că pot să apară inclusiv obstacole noi. Asta este ceea ce s-a întâmplat în cazul Dunării. Prin coborârea celor patru barje, prin stânca dislocată în zona de pe Dunăre, am reușit să creștem nivelul apei cu 8 centimetri în prima zi. Doar că apa respectivă, cărând aluviuni, creând anumite curente pe care noi nu mai puteam să le gestionăm pe un traseu de 60 de kilometri, este imposibil să previzionezi exact unde se vor mai putea crea obstacole. S-a creat un obstacol, un dâmb care a reorientat apa și astfel nu a mai ajuns direct pe canalul unde ar fi trebuit, pentru centrala de la Cernavodă. Astăzi suntem într-un pronostic mult mai sumbru decât ieri. În aceste momente au loc lucrări de dragare, care, și în momentul în care vor reveni ploile și va reveni debitul, vor ajuta ca, în cazul în care am avea o oprire a Unității 2, totuși să poată să repornească această unitate într-un termen mult mai rapid”, a spus Diana Buzoianu. Știre în curs de actualizare
A doua sesiune BAC 2026: subiecte la Matematică și Istorie
Sesiunea de toamnă a examenului naţional de Bacalaureat 2026 a început luni, 10 august, cu proba la Limba şi Literatura Română. Marți, 11 august, elevii înscriși la sesiunea de toamnă a Bacalaureatului 2026 susțin marți proba obligatorie a profilului, la matematică sau istorie. Testarea începe la ora 09:00, iar elevii au la dispoziție trei ore pentru rezolvarea subiectelor. Testele sunt elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare și sunt transmise simultan către toate centrele de examen din țară. Matematica este una dintre disciplinele de la proba obligatorie a profilului și este susținută, în această sesiune, de absolvenții care au urmat filiera teoretică, profilul real, filiera tehnologică și, în funcție de specializare, anumite profiluri din învățământul vocațional. Pentru specializările la care disciplina obligatorie este istoria, examenul are loc în aceeași zi. Elevii care au urmat profilul uman, filologie sau științe sociale, susțin proba la istorie în locul celei de matematică. La această probă participă absolvenții care nu au promovat bacalaureatul în sesiunile anterioare, cei care nu s-au prezentat la probele programate sau candidații care mai au de susținut doar anumite discipline. Notele obținute anterior la probele promovate pot fi recunoscute, la cerere, în condițiile prevăzute de metodologia examenului. Cum se desfășoară examenul Accesul candidaților în sălile de examen este permis până la ora 08:30, pe baza unui act de identitate valabil. Proba începe la ora 09:00. Înainte de distribuirea subiectelor, elevii își completează datele personale în spațiul special destinat de pe foaia-tipizată. Lucrările trebuie redactate cu cerneală sau pastă de culoare albastră. Pentru realizarea schemelor și desenelor este permis creionul negru. În ceea ce privește proba de matematică, pot fi folosite instrumente de desen, însă mijloacele de calcul sunt interzise să fie folosite de către elevi. Candidații au la trei ore, pentru rezolvarea subiectelor. Timpul de lucru începe după încheierea distribuirii subiectelor în fiecare sală. În situații excepționale, care nu sunt imputabile candidaților, durata probei poate fi prelungită cu cel mult o oră, potrivit metodologiei și procedurilor aplicabile. Elevii care termină mai devreme își pot preda lucrările, însă pot părăsi sala numai după ce a trecut cel puțin o oră de la distribuirea subiectelor. Pe durata examenului sunt interzise comunicarea între candidați, folosirea telefoanelor mobile sau a altor dispozitive electronice, precum și deținerea unor materiale care ar putea fi folosite pentru rezolvarea cerințelor. Cum se corectează greșelile în lucrare Metodologia examenului stabilește clar modul în care pot fi corectate greșelile. „Candidaţii care doresc să corecteze o greşeală taie fiecare rând din pasajul greşit cu o linie orizontală”, prevede articolul 59 alin. (3) din Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de Bacalaureat. Nu se folosesc radiere, pastă corectoare sau alte mijloace de ștergere a textului. ”Se interzice folosirea, în timpul probelor scrise, a mijloacelor de calcul”, prevede metodologia. Singura excepție este pentru candidații cu tulburări specifice de învățare care beneficiază de instrumente compensatorii aprobate de comisia județeană de examen. Când sunt publicate subiectele și baremele Subiectele și baremele de evaluare pentru sesiunea de toamnă a bacalaureatului 2026 sunt publicate după încheierea fiecărei probe, începând cu ora 15:00. Acestea pot fi consultate pe platforma dedicată examenelor naționale, subiecte.edu.ro, în secțiunea „Subiecte și bareme”. La probele scrise, punctajul maxim este de 100 de puncte. Dintre acestea, 90 de puncte sunt acordate pentru rezolvarea cerințelor, iar 10 puncte sunt acordate din oficiu. Calendar Bacalaureat 2026 – sesiunea a doua Probele de evaluare a competenţelor, programate în săptămâna care se încheie, vor fi urmate de probele scrise, care se vor desfăşura în 124 de centre, potrivit următorului calendar: 10 august: Limba şi literatura română – proba E.a); 11 august: Proba obligatorie a profilului – proba E.c); 12 august: Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E.d); 13 august: Limba şi literatura maternă – proba E.b); 18 august (până la ora 12:00) – afişarea primelor rezultate. Ulterior primei afişări, candidaţii pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor proprii, în conformitate cu prevederile procedurii stabilite de către Comisia Naţională de Bacalaureat, şi pot formula contestaţii (marţi, 18 august, în intervalul orar 14:00 – 18:00, respectiv în zilele de 19 şi 20 august).
Criza apei în România: Restricții la Cernavodă
Seceta adâncește criza apei din România. Datele indică faptul că 277 de localități din țară sunt afectate de seceta hidrologică. Situația este monitorizată îndeaproape de Administrația Națională „Apele Române”, iar gradul de umplere al celor 40 de principale lacuri de acumulare ar putea scădea la aproximativ 66% până la finalul acestei luni. Altfel, Cernavodă se află în Treapta I de restricții. Seceta hidrologică se agravează în România. Gradul de umplere al principalelor lacuri de acumulare a ajuns la 70,63%, anunță Apele Române. În total, 277 de localități sunt afectate de deficitul de apă. La Cernavodă se aplică deja Treapta I de restricții, iar situația nu este îmbucurătoare în mai multe județe din țară. Loading … Seceta adâncește criza apei din România. Sursă foto: Facebook Apele Române Rezerva de apă din principalele 39 de lacuri de acumulare a ajuns la 70,63%. Volumul este de aproximativ 3,07 miliarde de metri cubi. Potrivit Apele Române, 181 de localități cu sisteme centralizate de alimentare sunt afectate de deficitul de apă. Comunicatul instituției poate fi vizualizat AICI. Situație nefavorabilă în mai multe județe din România La nivelul mai multor județe din țară, însă, situația nu este îmbucurătoare. La momentul actual, ANAR aplică restricții în zonele afectate de deficitul de apă. Pe râurile interioare, 9 sectoare sunt în faza de atenționare-avertizare. Alte 2 sectoare sunt în Treapta I de restricții, iar 7 au ajuns în Treapta III. Mai multe acumulări din Vaslui și Botoșani sunt afectate. Pe Dunăre și pe brațele fluviului, nu mai puțin de 21 de localități riverane sunt în faza de atenționare-avertizare. Alte 35 de localități se află în Treapta III de restricții. Măsurile afectează, în funcție de zonă, alimentarea populației, irigațiile, piscicultura, zootehnia, industria și transporturile. Cele mai afectate zone Printre cele mai afectate județe se numără Alba, Neamț și Bihor. În total, 181 de localități cu sisteme centralizate de alimentare sunt afectate de deficitul de apă. Alimentarea se face cu dificultate, cu restricții sau doar în anumite intervale orare. Județul Alba: 45 de localități afectate; Județul Neamț: 39 de localități afectate; Județul Bihor: 30 de localități afectate; Județul Galați: 11 localități afectate; Județul Maramureș: 10 localități afectate; Județul Vaslui: 8 localități afectate; Județul Argeș: 7 localități afectate; Județul Cluj: 7 localități afectate; Județul Iași: 6 localități afectate; Județul Vrancea: 5 localități afectate. Alte 96 de localități sunt afectate de seceta prelungită. Acestea nu au sisteme centralizate de alimentare cu apă sau le au doar parțial. În unele zone, fântânile au secat. Printre cele mai afectate județe: Județul Botoșani: 55 de localități afectate; Județul Neamț: 10 localități afectate; Județul Bacău: 6 localități afectate; Județul Iași: 5 localități afectate; Județul Argeș: 4 localități afectate; Județul Gorj: 4 localități afectate; Județul Vaslui: 4 localități afectate. Din cele 130 de secțiuni monitorizate pentru seceta hidrologică, 48 au debite sub nivelul minim necesar pentru asigurarea necesarului de apă. Pe Dunăre sunt afectate 10 secțiuni. Printre acestea se numără Oltenița, Chiciu, Vadu Oii, Gropeni, Brăila, Hârșova, Cernavodă și Isaccea. La Cernavodă se aplică deja Treapta I de restricții pentru centrala nucleară. Nivelul Dunării a ajuns la -2,27 metri. Sursă foto: Facebook Apele Române