Etichetă: Actualitate

Lupte în Orient, ziua 17: Trump ameninţă aliații NATO

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a respins, luni, cererile președintelui american Donald Trump de a trimite nave de război în Strâmtoarea Ormuz. „Ce se așteaptă Trump să facă o mână de fregate europene în Strâmtoarea Ormuz, ceea ce puternica Marină americană nu poate face?”, a spus el. „Acesta nu este războiul nostru; nu l-am început noi.” Țări precum Grecia, Japonia și Australia au declarat că nu vor trimite nave de război în strâmtoare, așa cum a solicitat Trump. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că strâmtoarea este „în afara zonei de responsabilitate a NATO”, dar că discută opțiuni cu ONU pentru a-i asigura navigabilitatea. Trump a prezis un „viitor foarte rău” pentru alianța NATO dacă aceasta nu îl va sprijini în deblocarea strâmtorii. Între timp, armata israeliană a lansat o ofensivă terestră „limitată și selectivă” împotriva miliției șiite Hezbollah din sudul Libanului, precum și un „val larg” de bombardamente în Iran. UPDATE: Mojtaba Khamenei este în viață, dar grav rănit Noul lider suprem iranian a supraiețuit bombardamentelor care i-au ucis tatăl, potrivit The Telegraph. Mojtaba Khamenei s-a aflat în grădina reședinței fostului ayatollah, chiar cu câteva momente înainte de atac. UPDATE. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, susține că atacurile SUA și ale Israelului au ucis sute de civili în Iran și recomandă statelor „vecine“ să-și clarifice poziția față de război de îndată”. „Rapoartele indică faptul că unele state vecine care găzduiesc forțe americane și permit atacuri asupra Iranului încurajează, de asemenea, în mod activ acest masacru. Pozițiile ar trebui clarificate de îndată”, a declarat Araghchi. UPDATE. Strâmtoarea Ormuz este „închisă dușmanilor noștri” Strâmtoarea Ormuz este „închisă dușmanilor noștri”, declară ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi. „După 15 zile de război, au recurs la alte forțe pentru a asigura securitatea Strâmtorii Hormuz, apelând la cei pe care îi considerau dușmani până ieri”, a spus Araghchi. „Ei cer altor țări să vină și să-i ajute, astfel încât strâmtoarea să rămână deschisă. Din perspectiva noastră, strâmtoarea este deschisă, dar este închisă pentru dușmanii noștri, închisă pentru cei care au comis această agresiune lașă împotriva noastră și pentru aliații lor.” El a adăugat că atacurile americano-israeliene au declanșat „un război pe care inamicul l-a început cerând capitulare necondiționată”. Bruxelles-ul caută „soluții” pentru securitatea strâmtorii Ormuz, după presiunile venite din partea lui Trump Statele membre ale Uniunii Europene vor analiza la Bruxelles ce măsuri pot lua pentru menținerea deschisă a strâmtorii Ormuz. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, spune că securitatea acestei rute maritime este esențială pentru Europa. „Este în interesul nostru să menținem deschis Strâmtoarea Hormuz și de aceea discutăm și noi ce putem face în această privință”, a declarat Kallas jurnaliștilor. Oficialul european a precizat că Uniunea Europeană a menținut contactul cu Statele Unite în legătură cu situația din regiune. „Din partea europeană, am fost în contact cu colegii americani la diferite niveluri în această privință, dar, desigur, situația este foarte instabilă”, a adăugat ea. Declarațiile vin în contextul în care președintele Donald Trump a cerut aliaților Statelor Unite să trimită nave pentru a contribui la securizarea strâmtorii Ormuz. Liderul de la Casa Albă a avertizat recent că NATO riscă un viitor „foarte sumbru” dacă statele aliate nu oferă sprijin pentru protejarea acestei rute strategice. Kaja Kallas a subliniat însă că problema securității strâmtorii nu ține în mod direct de mandatul NATO. „Acest lucru nu ține de sfera de acțiune a NATO”, a declarat șefa diplomației europene. Ea a explicat că Alianța Nord-Atlantică nu are membri în zona strâmtorii Ormuz. „Nu există țări membre NATO în Strâmtoarea Hormuz”, a spus Kallas. Reacția Chinei după ce Trump i-a cerut să intervină pentru a menține securitate în strâmtoarea Ormuz China a transmis că poartă discuții „cu toate părțile” cu privire la situația din Strâmtoarea Ormuz, a declarat Ministerul Afacerilor Externe, reiterând apelul țării la o dezamorsare a conflictului din Orientul Mijlociu. În cadrul unei conferințe de presă periodice, ministerul a fost întrebat dacă China a primit vreo solicitare din partea președintelui american Donald Trump de a contribui la asigurarea securității strâmtorii, o arteră vitală pentru transporturile energetice globale. Trump a solicitat altor țări să ajute la redeschiderea strâmtorii, care a fost efectiv închisă de Iran. „Suntem în contact cu toate părțile implicate în legătură cu situația actuală și ne angajăm să promovăm detensionarea și calmarea situației”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al ministerului, Lin Jian. Lin afirmă că China îndeamnă din nou toate părțile să înceteze imediat luptele pentru a preveni escaladarea conflictului și consecințele economice mai ample. Aeroportul Internațional din Dubai reia parțial „treptat” după atacul cu drone iraniene Zborurile de pe Aeroportul Internațional din Dubai au fost reluate „treptat” în urmă cu scurt timp, a transmis operatorul aeroportuar, după ce un atac cu o dronă iraniană a provocat mai devreme un incendiu la un rezervor de combustibil din apropiere. „Zborurile către și dinspre DXB sunt reluate treptat către anumite destinații, după suspendarea temporară aplicată ca măsură de precauție.”, au anunțat reprezentanții Aeroportului din Dubai într-o postare pe X. Pasagerilor le este recomandat să se informeze la companiile aeriene la care au planificate zboruri, înainte să plece spre Aeroport. Trump: Teheranul nu este „pregătit” să încheie un acord Donald Trump a declarat că SUA poartă discuții cu Iranul, dar că Teheranul nu este pregătit să încheie un acord pentru a pune capăt războiului. „Da, discutăm cu ei, dar nu cred că sunt pregătiți. Totuși, se apropie destul de mult”, a declarat duminică domnul Trump reporterilor aflați la bordul avionului Air Force One. Trump a adăugat că nu este sigur dacă dorește să încheie un acord pentru a pune capăt războiului, „pentru că, în primul rând, nimeni nu știe cu cine ai de-a face, deoarece majoritatea liderilor lor au fost uciși”. Trump cere aliaților sprijin militar pentru strâmtoarea Ormuz. Japonia și Australia au spus „pas” Japonia, Australia și Regatul Unit au declarat că nu au în plan să trimită nave pentru a securiza strâmtoarea Ormuz, importanta rută maritimă pe care Iranul a închis-o pentru traficul petrolierelor aliaților SUA, scrie

Oana Țoiu anunță că MAE primește un buget de 0,8% din PIB pentru 2026: E ultimul an în care ne permitem să nu investim suficient în politica externă

Oana Țoiu a anunțat că MAE va funcționa în 2026 cu un buget de 0,8% din PIB. Ea a avertizat că acesta trebuie să fie ultimul an în care diplomația română primește resurse sub media europeană, deoarece lipsa investițiilor afectează direct prezența economică și securitatea țării.  „Alocarea bugetară pentru Ministerul Afacerilor Externe este 0,8% din PIB. Este ultimul an în care , din perspectiva mea, România permite să plătească costul de a nu investi suficient în politică externă. Este un efort comun pe care ni-l asumăm cu responsabilitate și în acest an, însă, trebuie să fim conștienți că trebuie să fie ultimul an în care România poate să aloce sub media europeană, resursele necesare pentru politica sa externă. În resurse însă, așa cum există ele în acest moment, vom asigura îndeplinirea priorităților României pentru politica externă,” a transmis Țoiu. Țoiu a discutat și despre planul de investiții de 400 milioane de lei pentru renovarea celor 180 de clădiri ale României din străinătate. „Avem, în acest sens, planificată cea mai ambițioasă anvelopă bugetară pentru redarea clădirilor de patrimoniu ale României. 400 de milioane este totalul acestui fond pe care îl propunem. Sigur, vorbim de credite de angajament pe anul 2026, date fiind limitările generate de resursele disponibile. Vrem să executăm din aceste investiții 120 de milioane: 70 de milioane din fonduri naționale, 50 de milioane din fonduri europene. Acest lucru nu este doar o formă de redare a patrimoniului către cetățenii României, dar și, sigur, către vizitatorii din țările respective. Ministra de Externe a vorbit și despre necesitatea securizării infrastructurii digitale după atacurile cibernetice recente. „Ne așteptăm ca aceste amenințări hibride să continue. Ne așteptăm să continue și în intensitate, de aceea, inclusiv infrastructura digitală este un element important pentru care trebuie să avem resursele necesare.” AUTORUL RECOMANDĂ: Oana Țoiu pretinde că prioritatea României este echilibrarea prețurilor la combustibil. Carburanții s-au scumpit de opt ori în ultimele două săptămâni Oana Țoiu, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni: „Diversitatea etnică, culturală și lingvistică – una dintre marile valori ale societății românești”

Recomandarea lui Raed Arafat pentru situații de criză: Fiecare familie ar trebui să aibă un rucsac de urgență pentru 72 de ore în caz de dezastru

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, avertizează cu privire la importanța pregătirii populației pentru eventuale situații de criză. În acest sens, el spune că fiecare familie ar trebui să aibă pregătit un rucsac de urgență cu provizii suficiente pentru cel puțin 72 de ore. Aceste precizări au fost făcute în cadrul conferinței „Quo Vadis 2026!”, în contextul unor discuții despre pregătirea societății pentru situații extreme, precum dezastre naturale, pene majore de curent, conflicte sau alte evenimente neprevăzute, potrivit bzi.ro. Potrivit oficialului, prevenția și organizarea pot face diferența în primele ore sau zile după un dezastru, perioadă în care accesul la resurse și servicii esențiale poate fi limitat. Autoritățile subliniază că pregătirea individuală este o măsură simplă, dar foarte eficientă, pentru a reduce riscurile în cazul unor situații de urgență. Raed Arafat a explicat că pregătirea trebuie privită cu seriozitate și nu tratată ca un scenariu improbabil. „Suntem obligați să ne pregătim pentru situații de dezastre sau situații speciale. Le luăm în derâdere sau le luăm în serios?”, a transmis șeful DSU. Unul dintre elementele principale recomandate de autorități este pregătirea unui rucsac de urgență, care să conțină strictul necesar pentru supraviețuirea în primele trei zile după o situație critică. FOTO – Caracter ilustrativ Un rucsac de urgență bine pregătit poate conține mai multe obiecte esențiale, menite să asigure siguranța și autonomia unei persoane pentru o perioadă limitată de timp. Printre elementele recomandate de autorități se numără: acte personale și copii ale documentelor importante; bani de rezervă în numerar; trusă de prim ajutor și medicamente esențiale; analgezice și medicamente personale; produse de igienă personală; haine și încălțăminte de schimb; pături, saci de dormit sau folii de supraviețuire; baterie externă pentru telefon; lanternă și baterii de rezervă; fluier și cuțit utilitar; măști de protecție împotriva prafului și mănuși. Aceste elemente pot ajuta persoanele afectate să facă față unei situații de urgență, până la restabilirea serviciilor esențiale. Provizii de apă și hrană pentru minimum 72 de ore Pe lângă obiectele din rucsacul de urgență, autoritățile recomandă și stocarea unor provizii de apă și alimente neperisabile. Raed Arafat a precizat că fiecare persoană ar trebui să aibă la dispoziție cel puțin 4 litri de apă pe zi. Apa trebuie depozitată în recipiente sigure, într-un loc răcoros și ferit de lumină, pentru a preveni degradarea acesteia. În ceea ce privește hrana, autoritățile recomandă produse care pot fi păstrate pe termen lung și care nu necesită gătire. Printre acestea se numără: conserve alimentare; batoane energizante; alimente deshidratate; produse alimentare pentru nevoi speciale; hrană pentru animalele de companie. În unele state europene, mai ales în nordul continentului, autoritățile recomandă chiar provizii pentru o perioadă mai lungă. În anumite situații, populația este încurajată să fie pregătită pentru până la șapte zile fără acces la resurse externe. Exemple de crize recente: blackout-uri și furtuni severe Raed Arafat a oferit și exemple concrete care arată cât de importantă este pregătirea pentru situații de criză. El a amintit furtuna puternică din 2017, care a afectat mai multe zone din vestul României. În urma acelui fenomen meteorologic, regiuni extinse din județele Timiș și Caraș-Severin au rămas fără energie electrică pentru perioade semnificative. Totodată, oficialul DSU a menționat și situații recente de blackout în mai multe state europene, inclusiv în Balcani și Spania. În astfel de scenarii, lipsa energiei electrice poate afecta rapid funcționarea societății. ATM-urile nu mai funcționează, magazinele nu pot procesa plăți, iar accesul la produse de bază devine limitat. „Dacă nu ai acasă provizii temporare, s-ar putea să te trezești că nu poți scoate bani, că nu poți cumpăra, pentru că magazinele nu pot funcționa fără energie”, a explicat Raed Arafat. Mesajul transmis de autorități este clar: pregătirea din timp este o responsabilitate individuală care poate reduce semnificativ riscurile în fața unor evenimente neprevăzute. Reprezentanții DSU transmit că pregătirea individuală este una dintre cele mai eficiente măsuri de protecție în cazul unor crize majore. Un rucsac de urgență bine echipat și câteva zile de provizii pot oferi timp autorităților să intervină și să restabilească serviciile esențiale. Așadar, în situații de dezastru, primele ore sunt adesea decisive, iar accesul rapid la apă, hrană și echipamente de bază poate face diferența pentru siguranța populației. Autorul mai recomandă: Șeful DSU explică schimbările din mesajele RO-ALERT: „Sunete diferite în funcţie de tipul mesajului şi de gravitatea situaţiei” Raed Arafat explică de ce a transmis mesaj Ro-Alert că ninge, iarna, şi spune că va schimba sunetul cu unul „mai puţin intruziv”

Adio păcănele în Arad? Decizia radicală care aruncă în aer sălile de jocuri din oraș

Aradul vrea să scoată jocurile de noroc în afara orașului. Un sondaj public, încheiat pe 15 martie, arată o realitate dură pentru patronii de săli: aproape 80% dintre arădeni cer eliminarea păcănelelor. Singurele excepții acceptate de oameni rămân pariurile sportive și jocurile organizate de Loteria Română.  Primarul Călin Bibarț a prezentat rezultatele oficiale în Consiliul Local și a anunțat măsuri imediate. Acesta va iniția un proiect de hotărâre care respectă dorința cetățenilor. Edilul a explicat că vocea oamenilor este cea mai importantă în această chestiune, motiv pentru care a organizat consultarea online timp de două săptămâni. „Pe subiectul jocurilor de noroc nu am avut multe reacții publice, deoarece am considerat că, în calitate de primar, cei mai în măsură să se exprime sunt arădenii. Din acest motiv am demarat un sondaj online, care s-a încheiat în data de 15 martie”, a declarat edilul. Măsura este posibilă datorită noii legi din 2026, care oferă primăriilor puterea să decidă singure cine primește licență de funcționare. Până acum, doar autoritățile de la București aveau acest drept. „Am informat astăzi Consiliul Local și, având în vedere că instituțiile care au atribuții în acest sens sunt doar Primăria și Consiliul Local, voi iniția un proiect de hotărâre în conformitate cu voința arădenilor”, a precizat Călin Bibarț. Proiectul intră acum în etapa de transparență decizională. După ce parcurge toți pașii legali, documentul ajunge pe masa consilierilor pentru votul final. Inițiativa vine în contextul adoptării OUG nr. 7/2026, act normativ care transferă responsabilitatea privind licențele de funcționare ale sălilor de jocuri de noroc de la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc către autoritățile administrației publice locale. AUTORUL RECOMANDĂ: Primăriile primesc puterea de a opri jocurile de noroc. Orașele din România pot interzice agențiile de pariuri și sălile cu „păcănele” Dominic Fritz schimbă strategia USR împotriva jocurilor de noroc. Păcănelele rămân în Timișoara, dar se mută în zone speciale

Lider OCDE primit de premierul Ilie Bolojan, la Palatul Victoria. Se va lansa un studiu economic dedicat României

Luni, 16 martie 2026, premierul Ilie Bolojan îl primeşte la Palatul Victoria pe secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Mathias Cormann. Premierul Ilie Bolojan și secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann, vor lansa, în data de 16 martie 2026, începând cu ora 10:30, la Palatul Victoria, cel mai recent Studiu Economic dedicat României, realizat de OCDE. Studiul analizează modalitățile de stimulare a creșterii economice pentru a construi un mediu de business mai rezilient, incluziv și sustenabil. Care sunt priorităţile României pentru aderare Încă de anul trecut, discuţiile referitoare la aderarea României la OCDE, prezidate de premierul Ilie Bolojan, au fost trecute în revistă principalele evoluții din procesul de aderare și au fost stabilite prioritățile pentru perioada următoare, cu accent pe stadiul recomandărilor cheie pe care România trebuie să le implementeze pentru a se alinia la cele mai bune practici și standarde ale OCDE în domeniile de politică publică evaluate în cadrul procesului. Referitor la prioritățile pentru perioada următoare, premierul Ilie Bolojan a pus accentul asupra accelerării demersurilor de adoptare a modificărilor normative care implementează recomandări ale OCDE esențiale pentru avansarea parcursului de aderare. Totodată, premierul Ilie Bolojan a reliefat importanța întăririi coordonării interinstituționale, precum și a pregătirii temeinice a participării României la evaluările de aderare programate în perioada următoare. „Reafirm, și cu acest prilej, că aderarea la OCDE în 2026 rămâne o prioritate strategică, așa cum este prevăzută în Programul de Guvernare. Nu este doar un obiectiv de politică externă, ci și o reală șansă pentru reforme, bazate pe cele mai bune practici și standarde internaționale. Rapoartele elaborate de OCDE înseamnă nu doar o analiză solidă a politicilor publice ale României în domeniile în care suntem evaluați, ci oferă piste concrete de îmbunătățire a acestora. Vă încurajez să le folosiți atunci când faceți programele de politici publice din instituțiile dumneavoastră”, a transmis premierul Ilie Bolojan. România a aderat la OCDE încă din 2022 România a devenit stat candidat la OCDE în ianuarie 2022, primind Foaia de parcurs în luna iunie 2022. Acest document stabilește termenii, condițiile și procesul de desfășurare a aderării la Organizație. România se află în etapa de evaluare tehnică din partea Comitetelor incluse în Foaia de parcurs, eforturile fiind axate pe implementarea recomandărilor prioritare primite din partea acestora și susținerea evaluărilor sectoriale. Comitetul Național pentru Aderarea României la OCDE este constituit din ministerele, instituțiile și autoritățile publice cu atribuții în cadrul procesului de aderare, acesta fiind condus de prim-ministrul României. Comitetul Național stabilește liniile de acțiune în vederea îndeplinirii prevederilor din Foaia de parcurs pentru aderarea României la OCDE și agreează decizii pentru alinierea legislației, politicilor și practicilor României la standardele Organizației și ghidarea eforturilor interinstituționale pentru avansarea procesului de aderare. RECOMANDAREA AUTORULUI: ASF anunță că România a încheiat capitolul pensiilor private pentru aderarea la OCDE. Când vor primi românii banii din Pilonul 2 Când va adera România la zona euro? Bolojan răspunde

16 Martie, calendarul zilei: Ziua creioanelor colorate. 6 ani de la instituirea stării de urgență pe teritoriul României

Gândul vă prezintă calendarul zilei de luni, 16 martie. Iată care sunt cele mai importante evenimente consemnate de-a lungul timpului la această dată. Ziua creioanelor colorate este sărbătorită anual pe 16 martie și este dedicată unuia dintre cele mai populare instrumente de desen și creație artistică. Această zi marchează momentul în care creioanele colorate au devenit disponibile pe scară largă pentru artiști, elevi și pasionați de desen. Creioanele colorate au început să fie produse industrial la începutul secolului al XX-lea, iar una dintre companiile care au contribuit la popularizarea lor a fost Crayola. Aceste instrumente simple, realizate din pigment și ceară sau ulei, permit realizarea unor desene vii și detaliate. Ziua creioanelor colorate este adesea marcată în școli și ateliere de artă prin activități creative, concursuri de desen și proiecte artistice. Sărbătoarea încurajează imaginația, creativitatea și exprimarea artistică, mai ales în rândul copiilor. Pe 16 martie 2020, Klaus Iohannis, președintele României, a semnat decretul privind instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul țării pentru 30 de zile. Decizia a fost luată ca răspuns la răspândirea rapidă a virusului COVID-19, cu scopul de a limita transmiterea și de a proteja sănătatea publică. Instituirea stării de urgență a permis autorităților să ia măsuri excepționale, inclusiv restricții de circulație, închiderea școlilor și limitarea adunărilor publice, precum și mobilizarea resurselor medicale și administrative pentru gestionarea crizei sanitare. Pe durata stării de urgență au fost emise mai multe ordonanțe militare care au stabilit reguli stricte pentru populație, precum obligativitatea declarației pe proprie răspundere pentru deplasările în afara locuinței și limitarea circulației pe timpul nopții. Multe activități comerciale, restaurante și centre comerciale au fost închise temporar, iar numeroase companii au trecut la munca de la distanță. Această perioadă a avut un impact major asupra vieții sociale, economice și educaționale din România, schimbând modul în care oamenii lucrau, învățau și interacționau. Alte evenimente semnificative petrecute în decursul anilor în această zi: Nașteri 🎂 🎂1789: Georg Simon Ohm 🇩🇪♎️ 🎂1911: Josef Mengele 🇩🇪💀 supranumit „Îngerul Morții”, a fost un medic german care, în calitate de căpitan SS, a inițiat și condus odioasele „selecții” ale evreilor deportați din toată Europa pentru exterminarea lor la Auschwitz-Birkenau. A efectuat experimente inumane pe deportați, mai ales pe cupluri de gemeni. A trăit 35 de ani cu identități false. Abia în 1992 medicii legiști au reușit să confirme identitatea lui cu ajutorul testelor ADN 🎂1941: Bernardo Bertolucci 🇮🇹🎥 Ultimul tango la Paris (Ultimo tango a Parigi) – 1973 🎂1953: Isabelle Huppert 🇫🇷🎬 cea mai nominalizată actriță a premiului César, cu 16 nominalizări, câștigând de două ori 🎂1971: Alan Tudyk 🇺🇸🎬 28 Days (2000), A Knight’s Tale (2001), Hearts in Atlantis (2001), Ice Age (2002), I, Robot (2004), 3:10 to Yuma (2007), Frozen (2013), Resident Alien (2021 – 2025), Superman (2025) 🎂1986: Alexandra Daddario 🇺🇸🎬 Decese 🕯 🕯️1670: Johann Rudolf Glauber 🇩🇪🧪 unul dintre primii ingineri chimiști. Pentru că a descoperit sulfatul de sodiu în 1625, compusul a fost denumit ulterior „sarea lui Glauber” în onoarea sa 🕯️1930: Miguel Primo de Rivera 🇪🇸🗣 a guvernat Spania ca dictator din 15 septembrie 1923 până pe 30 ianuarie 1930 🕯️1957: Constantin Brâncuși 🇷🇴🇫🇷🔨 a adus contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană 🕯️1979: Jean Monnet 🇫🇷🗣 considerat arhitectul Unității Europene 🕯️2019: Dick Dale 🇺🇸🎸 Supranumit „King of the Surf Guitar”, Misirlou (1963) 🕯️2022: Lucian Feodorov 🗣🇷🇴 deputat ales în 2020 din partea AUR Evenimente📋 📋🖍 Ziua creioanelor colorate (Colored Pencils Day) Copiii primesc în dar creioane colorate și sunt încurajați să deseneze, pentru a promova și a conștientiza beneficiile acestui gen de activitate pentru dezvoltarea imaginației, memoriei, motricității fine și a creativității Calendar 🗒 🗒37: Caligula devine împărat roman după moartea unchiului său, Tiberius 🗒1457: A fost executat Ladislau de Hunedoara, fiul mai mare al lui Iancu de Hunedoara, de către nobilimea maghiară 🗒1821: Tudor Vladimirescu, ajuns la Bolintin, a lansat „Proclamația către bucureșteni”, prin care îi chema pe aceștia la lupta antiotomană 🗒1871: Guvernul Lascăr Catargiu a dizolvat Parlamentul 🗒1897: Legea pentru înființarea Societății naționale de agricultură din România 🗒1926: Fizicianul american Robert Hutchings Goddard lansează cu succes prima rachetă cu combustibil lichid, în Auburn, Massachusetts. Aceasta s-a ridicat la o înălțime de 12 m și a zburat pe o distanță de 56 m 🗒1935: Adolf Hitler a anulat clauzele militare aferente Tratatului de la Versailles din 1919. Concomitent a fost publicată Legea reintroducerii servicului militar obligatoriu și prima utilizare a termenului Wehrmacht pentru ansamblul forțelor militare germane 🗒1939: Al Doilea Război Mondial: Trupele germane au preluat puterea în Cehoslovacia 🗒1939: De la Cetatea din Praga, Hitler proclamă Boemia și Moravia protectorat german 🗒1945: Orașul german Würzburg a fost distrus în proporție de 90% de un bombardament britanic, în numai 20 de minute. Au decedat 5.000 de persoane 🗒1963: A erupt vulcanul Agung din Bali, ducând la uciderea a 11.000 de oameni 🗒1965: A avut loc premiera filmului Pădurea spînzuraților, în regia lui Liviu Ciulei, film distins cu premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes 🗒1966: Astronauții americani Neil Armstrong și David Scott, aflați la bordul navetei Gemini 8, au reușit prima conectare a unei navete spațiale cu echipaj uman cu un alt obiect, o rachetă Agena 🗒1978: Aldo Moro, politician italian, fost prim ministru, a fost răpit de un comando al grupului terorist „Brigăzile roșii”. Mai târziu a fost ucis de răpitorii săi 🗒1985: Jurnalistul american Terry Anderson a fost răpit de teroriști la Beirut Liban și a fost eliberat în 1991, după 2.454 de zile petrecute în captivitate 🗒1995: Mississippi a ratificat formal Amendamentul al 13-lea, devenind ultimul stat din Statele Unite care a aprobat abolirea sclaviei 🗒1999: Comisia Europeană prezidată de Jacques Santer și-a anunțat demisia, fapt fără precedent în istoria instituției europene 🗒2005: Israel a predat oficial Ierihonul către Autoritatea Palestiniană 🗒2006: Steaua se califică în sferturile de finală ale Cupei UEFA, trecând de Betis Sevilla, 0-0, 3-0 (la Sevilla), unde va juca cu Rapid 🗒2011: La cinci zile după cutremurul din Japonia, împăratul Akihito, a avut prima ieșire publică, într-un discurs televizat calificat drept

Cum a răspuns Călin Georgescu la întrebarea Ancăi Alexandrescu: din ce bani trăiți?

Invitat în emisiunea moderată de Anca Alexandrescu la Realitatea Plus, fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu a evitat să ofere un răspuns direct la întrebarea legată de sursele sale de venit. Călin Georgescu a fost întrebat din ce bani trăiește În timpul discuției din studio, Georgescu a fost întrebat explicit din ce bani își asigură traiul. Acesta nu a oferit un răspuns clar, preferând o formulare generală. „Dumnezeu ne ține pe toți, și pe mine, și pe dumneavoastră, și pe cei care pun aceste întrebări. Nu de dragul de a avea un răspuns, ci pentru că le place bârfa. Prin urmare, nu sunt interesat de așa ceva și continui să vă spun că toate aceste răzbunări, să spun așa, ale sistemului îmi fac cinste în fața lui Dumnezeu.”, a spus Călin Georgescu. Fostul candidat la alegerile prezidențiale a continuat într-un ton sugestiv, susținând că atacurile la adresa sa ar veni din partea sistemului. „Răzbunările sistemului îmi fac cinste. Ceea ce contează este ceea ce nu se spune, important este ce nu se vede și fascinant ceea ce nu se scrie. Sper ca toată lumea să înțeleagă ce am spus acum”, a declarat Călin Georgescu. AUTORUL RECOMANDĂ

Întâlnire de gradul zero, OMV-Petrom Nicuşor Dan. Directorul general, Alfred Stern, cere reducerea taxelor pentru combustibili

O delegaţie OMV Petrom va merge mâine la Cotroceni, pentru o întâlnire fulger cu preşedintele Nicuşor Dan. Ulterior și cu Ilie Bolojan. Întâlnirea va avea loc la ora 10.00. Într-un interviu acordat recent Die Presse, directorul general al OMV, Alfred Stern, a avertizat asupra unei grave penurii de combustibil în Europa. Unele benzinării din Austria sunt deja fără combustibil. Stern afirmă că cel mai mare beneficiar al prețurilor mari este statul însuși, susţinând că problema prețurilor la energie nu este doar profitul companiilor petroliere, ci structura taxelor și dependența energetică a Europei. Şeful OMV spune că, teoretic, benzina ar putea fi cu aprox. 80 de cenți pe litru mai ieftină, dacă taxele ar fi reduse. Alfred Stern a criticat ideea de plafonare a prețului la carburant, numind „jalnice” apelurile politicienilor pentru astfel de măsuri, spunând că acestea nu rezolvă problema reală. De remarcat, Alfred Stern atacă la vârf, această primă discuție depre politica de taxe și accize ar fi trebuit să fie cu Ilie Bolojan, politica economică nefiind în curtea Cotrocenilor. Evident, după întâlnirea cu Președintele, Stern va trece și pe la Palatul Victoria. Ilie Bolojan: „Avem deja niște turbulențe Ilie Bolojan a confirmat deja duminică întâlnirea cu Stern. Am mâine o întâlnire cu domnul Stern. În astfel de condiții sigur ca actualele turbulențe care sunt pe piață de țiței se vor amplifica. Avem niște turbulenșe. Doar 10% din traficul normal a trecut prin această strâmtoare. Toate aceste măsuri adoptate în ultimele zile caută să scadă presiunea pe această piață. Sper ca lucrurile să se reașeze. Datorită acestui război, era inevitabil să avem 0 creștere a prețului la combustibil. Reomandarea autorului: Guvernul ia în calcul reducerea accizelor la carburanți. Ministrul Energiei: „Lucrăm la mai multe scenarii, inclusiv acesta”

Efectele încălzirii globale. Ninge în Sahara. Dunele aride s-au transformat în derdeluș

Încălzirea globală poate aduce și surprize la care nu te puteai gândi. Deșertul Sahara a îmbrăcat o  mantie de omăt chiar la începutul primăveii. Dunele aride din Algeria s-au transformat în derdeluș. Vremea imprevizibilă i-a încântat atât pe localnici, cât și pe turiști. Beduinii și-au pus mănușile. Tot ce lipsește din peisaj sunt cămilele lui Moș Crăciun. Din motive necunoscute, pârtiile au dispărut în scurt timp. Fotografii spectaculoase arată celebrul deșert Sahara acoperit de zăpadă, după ce temperaturile au scăzut la minime neobișnuite pentru această regiune. Dunele de nisip portocaliu, cunoscute în întreaga lume, au devenit albe în urma ninsorii care a căzut în zona orașului Aïn Séfra, din Algeria, scrie TheSun, preluat de Euronews. Ninsoarea a fost posibilă după ce temperaturile au coborât sub zero grade. Aïn Séfra, oraș al cărui nume se traduce prin „izvor galben”, este cunoscut drept „Poarta către Deșert”. Localitatea se află la marginea nordică a Saharei, aproape de Munții Atlas, iar această poziție geografică poate crea ocazional condițiile meteorologice necesare pentru apariția zăpezii. Chiar dacă momentul a fost unul spectaculos pentru localnici și turiști, ninsoarea nu a durat mult. Zăpada s-a topit rapid, la scurt timp după ce a căzut. A șaptea ninsoare din ultimele patru decenii Meteorologii spun că aceasta este a șaptea ninsoare înregistrată în această regiune a Saharei în ultimele patru decenii. Înainte de 2016, ultima ninsoare din Aïn Séfra fusese consemnată în 1979. Deși Sahara este cunoscută pentru temperaturile extreme din timpul verii, care pot depăși 50°C, iarna pot apărea episoade scurte de frig. În timpul ninsorilor recente, temperaturile au coborât până la aproximativ -2°C, iar în unele zone au fost observate chiar și animale, precum oi, pe dunele acoperite de gheață. Recomandarea autorului: Ninsoarea din Sahara văzută din spațiu. Imaginile uimitoare publicate de NASA

Călin Georgescu: Războaiele altora nu sunt destinul României. Cine face altceva trădează țara

Fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a comentat decizia prin care Parlamentul din România a aprobat propunerea Consiliul Suprem de Apărare a Țării privind amplasarea în țară a unor avioane americane de realimentare, alături de echipamente de monitorizare și comunicații satelitare. Georgescu susține că prioritatea României ar trebui să fie „pacea și interesul național”, nu războaiele altora. „Nu voi implica niciodată România într-un conflict armat” Călin Georgescu a afirmat că a susținut constant ideea păcii și că, dacă ar ajunge la conducerea statului, nu ar implica țara în conflicte militare. „În primul rând, eu, Călin Georgescu, am militat și voi milita pentru pacea și prosperitatea poporului român. Iar atunci când voi fi la conducerea acestei țări nu voi implica niciodată România într-un conflict armat. Singurul obiectiv pentru noi, ca țară, este pacea țării. Dialogul și diplomația de vârf pot realiza pacea”, a declarat acesta. El a criticat și discursurile unor lideri militari despre posibilitatea unor conflicte: ”Subliniez un lucru pentru cei pe care i-am văzut, diverși generali, cum vorbesc de război… Sunt multe autobuze de generali în România și microb de soldați, asta e drama. Generalii adevărați sunt reduși la tăcere”, a mai spus Georgescu. Fostul candidat a susținut că politica externă a României ar trebui să fie construită în jurul păcii și al interesului național, chiar dacă există acorduri internaționale. „Prin dialog și diplomație acest lucru se poate realiza, pentru că pacea se impune, nu se cerșește. A fi în pace înseamnă că omul are o legătură cu Dumnezeu. România nu trebuie să fie sluga și nici aventurier globalist. Pentru că, indiferent de situația în care ne aflăm, extrem de complicată, România trebuie să aibă o politică externă matură, bazată pe pace și interes național”, a afirmat el. Georgescu a adăugat că acordurile internaționale trebuie respectate, însă acestea nu ar trebui să împingă România în conflicte care nu îi aparțin. „Sunt acorduri pe care trebuie să le respecți, dar niciun acord nu îți poate impune să te lași provocat să intri în conflictele altora. Războaiele altora nu sunt destinul României. Cine face altceva, discutăm de trădare de țară, nu există altceva. Și nu mă joc cu vorbele”, a mai spus Călin Georgescu.