Locuitorii unui oraș din România vor beneficia de transport public gratuit, în fiecare vineri. Unde s-a adoptat măsura și de când intră în vigoare

Autoritățile din Brașov au decis, astăzi, ca – începând cu data de 1 aprilie 2026 – transportul public să fie gratuit în acest oraș, însă măsura se aplică doar pe liniile din municipiul, nu și pe rutele metropolitane. Astfel, din această primăvară, se va putea circula gratuit pe toate liniile de autobuz și troleibuz în zilele de vineri, potrivit Biz Brașov. Gratuitatea va fi valabilă atât pentru locuitorii orașului, cât și pentru turiștii care folosesc transportul în comun Măsura, adoptată vineri, 30 ianuarie, le va permite oamenilor să ajungă mai ușor la serviciu, să exploreze orașul și să admire peisajele montane, fără să își mai facă griji pentru bugetul alocat transportului, notează sursa citată. FOTO – Facebook.com/RATBV-SA Această acțiune face parte din programul „Vinerea verde” și ar putea fi extinsă și la nivel de weekend, în funcție de rezultatele din această primăvară. Facilități importante și pentru pensionari Tot de la 1 aprilie, atât persoanele care nu au calitatea de pensionari, cât și pensionarii cu venituri de până la 3.600 de lei vor putea circula gratuit sau la jumătate de preț pe transportul public metropolitan. „Începând cu data de 01.04.2026 seniorii și pensionarii cu venituri înscrise la rubrica «Total drepturi» din cuponul de pensie sunt de 3.6 01 lei sau mai mari, cu domiciliul în UAT Municipiul Brașov, beneficiază de reducere de 50% la achiziționarea unui titlu tarifar de tip «Călătorie – URBAN», «Călătorie METROPOLITAN», «Abonament lunar – URBAN», «Abonament lunar – valabil între Municipiul Brașov și localitatea membră a ATBv indicată pe titlul de călătorie» sau «Abonament lunar – METROPOLITAN», încărcate pe cardul de transport, în funcție de solicitarea beneficiarului, valabile pe traseele operate de RATBV SA (Regia Autonomă de Transport Brașov-n.r.), în cadrul serviciului public de transport local prin curse regulate în UAT-urile membre ale ATBv, după caz”, au transmis oficialii brașoveni. Autorul mai recomandă: Povestea uzinei din Brașov care a dus tractoare românești în toată lumea. Acum este un complex de clădiri de birouri și mall Tot mai multe orașe din România au introdus taxe pentru turişti, din 2026. Ce sume se plătesc acum în București, Brașov sau Sibiu
Nici n-a adoptat bine toate pachetele de reformă, că Ilie Bolojan a mai anunțat una: reforma pensiilor în sectorul de ordine publică și apărare

Premierul Ilie Bolojan a anunțat într-un interviu pentru G4Media că, după adoptarea reformei privind tăierile din administrația publică, următorul pachet e reformă vizează pensiile din sistemul de ordine publică și apărare națională. Potrivit datelor CSM, dacă în magistratură vorbim despre 5000 de pensii de serviciu, în sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională – beneficiarii pensiilor de serviciu sunt peste 210.000. Ilie Bolojan: „Următoarea măsură este – după modelul pensiilor magistraților – să facem asta și în sectorul de ordine publică și apărare” Întrebat de jurnaliști dacă vizează o reformă a „pensiilor militarilor care să crească vârsta de pensionare”, premierul Bolojan a răspuns: „Și acest lucru trebuie făcut pentru că, orice s-ar spune, este anormal să aveți o știre cu șeful Poliției din Sibiu care s-a pensionat la 47 de ani împliniți. Vă puteți da seama ce cred cetățenii noștri, când văd o astfel de știre. Deci creșterea vârstei de pensionare cât mai aproape de vârsta standard trebuie făcută și este parte a pachetului de administrație. În momentul în care pachetul de administrație se adoptă, următoarea măsură este – după modelul pensiilor magistraților – să facem asta și în sectorul de ordine publică și apărare. Aceasta este realitatea și nu este o dorință a unui premier. Este o necesitate care ține de piața muncii, care ține de realitățile noastre demografice și de sustenabilitatea sistemului de pensii. Nu mai avem cu cine să înlocuim acești oameni, dacă oamenii se pensionează la 50 de ani, la 52 de ani, nu mai este suportabil acest lucru”. Pachetul privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților – care vizează în jur de 5000 de persoane – este în continuare în discuția Curții Constituționale, care trebuie să ia o decizie pe constituționalitate, pe 11 februarie. Modificările pe care insistă Bolojan sunt respinse atât de magistrați, de CSM, dar și de Curtea Supremă care a atacat pachetul la CCR. Însă în ceea ce privește pensiile de serviciu din zona de ordine publică, apărare și siguranță națională – acestea sunt în jur de 210.000 – potrivit datelor din CSM. Potrivit jurisprudenței CCR, de pensii de serviciu beneficiază Ministerul Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Ministerul Justiției, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Telecomunicații Speciale. RECOMANDĂRILE AUTORULUI „Trebuie să facă proba!” Ilie Bolojan se ceartă cu Rareș Bogdan și sugerează că fostul prim-vicepreședinte PNL este mincinos Ilie Bolojan constată că românii au obosit „total”, pentru că nu văd rezultatele guvernării sale. Premierul nu exclude să adopte reforma administrației publice prin OUG. Ce spune de pensiile speciale și CCR Bolojan îl lasă pe Nicușor Dan să vină cu propuneri pentru SRI și SIE: „Mi se pare un aspect de politețe”
Ca la 20 de ani, multe griji și fără bani. Explicația specialiștilor pentru starea de epuizare a tinerilor

Au 20 de ani, dar se simt ca la 60. Pentru mulţi tineri, expresia „vârsta e doar un număr” a căpătat o nouă conotaţie. Se simt îmbătrâniţi înainte de vreme, epuizaţi, fără vlagă şi „storşi” emoţional. Specialiştii spun că sentimentul e firesc, în vremurile actuale şi mai ales când viaţa tinerilor se derulează pe repede înainte pe reţelele sociale. Şi se mai întâmplă ceva interesant: adulţi în toată firea se simt ca la 20 de ani, doar că au multe griji şi nu prea au bani, comprimă Observator. „Nu am avut energie deloc, m-am simţit foarte moleşită, am avut o dificultate să mă ridic din pat. Simţeam că n-am chef de nimic”, spune o tânără. Aşa sună începutul multor şedinţe de terapie, recunosc specialiştii. Nu au mai mult de 20-25 de ani şi trec pragul cabinetelor epuizaţi şi „îmbătrâniți” înainte de vreme. Nu se alintă și nici nu e ceva fictiv. Se numește îmbătrânire subiectivă și este un concept bine-studiat în psihologie, publică Observator. Cercetătorii au câteva explicaţii pentru această discrepanţă dintre vârsta din buletin şi cea subiectivă. Presiunea profesională, supraexpunerea la informaţie, ritmul accelerat al vieţii moderne, dar şi comparaţia cu alţii, amplificată de social media, toate duc la stres cronic şi epuizare. Automat apare şi senzaţia de îmbătrânire. „Simt un copy-paste al fiecărei zile în parte. Când vin la cabinet si ii intreb : ce e relevant din acestă săptămână. Ei spun că: mai nimic nu am facut. E aceeasi monotonie zilnică, serviciu-casa. Ca nişte bătrâni. Efectic rămaşi în pat si foarte, foarte putine activităţi”, a declarat Cristian Grigore, psiholog, pentru Observator. După aproximativ 25-30 de ani, această tendință se inversează: adulții tind să se simtă mai tineri decât vârsta lor din buletin. Tinereţea psihologică nu înseamnă energie constantă. Înseamnă flexibilitate, curiozitate şi curajul de a încetini ritmul, atenţionează psihologii. „Să mergem la sală, iesim în weekend cu prietenii, iesim la o cafea. Recunostinta fata de viata noastra e extrem, extrem de imporanta si e o stare de bine si chiar de longevitate”, a declarat Cristian Grigore, psiholog. Şi somnul are un impact semnificativ asupra percepţiei vârstei. Un studiu important a arătat că două nopți cu somn scurt, de 4 ore, determină oamenii să se simtă în medie cu 4-5 ani „mai bătrâni” decât după un somn adecvat, de 8-9 ore.
România a fost dată în judecată de Comisia Europeană din cauza depozitelor de deșeuri neconforme

Comisia Europeană a anunțat vineri că a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligațiilor privind închiderea și reabilitarea depozitelor de deșeuri neconforme, asumate prin Tratatul de aderare și prin Directiva europeană privind depozitele de deșeuri. Deși a primit ultima somație în 2024, țara noastră nu a reușit să îndeplinească pe deplin directivele Uniunii Europene. Decizia Comisiei Europene este motivată de faptul că mai multe depozite de deșeuri funcționează încă fără autorizație sau planuri clare de ecologizare, deși termenul-limită a expirat din 2017. Potrivit executivului comunitar, legistația le impune statelor membre să închidă și să reabiliteze depozitele de deșeuri cărora nu li s-a acordat o autorizație sau care nu respectă condițiile legale de funcționare. Aceste măsuri sunt esențiale pentru prevenirea riscurilor pe termen lung asupra sănătății populației și a mediului, cauzate de eliminarea necontrolată a deșeurilor și de depozitarea deșeurilor netratate. „Astăzi, Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligațiilor privind depozitarea deșeurilor, conform Tratatului de Aderare a României și Directivei privind depozitele de deșeuri (Directiva 1999/31/CE, modificată prin Directiva (UE) 2018/850). Directiva impune statelor membre să ia măsurile necesare pentru a închide și reabilita depozitele de deșeuri care nu au primit autorizație sau care nu au îndeplinit condițiile de funcționare prevăzute de lege. Aceste obligații sunt esențiale pentru prevenirea riscurilor pe termen lung asupra sănătății umane și a mediului, cauzate de eliminarea necontrolată a deșeurilor și de depozitarea deșeurilor netratate”, se arată în comunicatul Comisiei Europene. Cum motivează Comisia Europeană decizia Derogarea tranzitorie acordată în temeiul Tratatului de aderare a permis anumitor depozite de deșeuri să funcționeze până la 16 iulie 2017, dată după care, în mod normal, toate depozitele de deșeuri neconforme trebuiau închise și reabilitate. România a raportat că 92 de depozite au fost închise și reabilitate, dar 15 funcționează în continuare fără planuri de reabilitare. Acesta este motivul pentru care CE a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în 2020 și un aviz în 2024. Deși a înregistrat progrese, Comisia consideră că eforturile depuse de autoritățile române până în prezent sunt insuficicente. RECOMANDAREA AUTORULUI: Controversatul acord Mercosur, care a înfuriat fermierii români, ajunge la CJUE, cu voturile decisive ale PSD, așa cum a anunțat Sorin Grindeanu, în exclusivitate, pentru Gândul. Cu cine au votat europarlamentarii AUR, PNL, USR, UDMR și Diana Șoșoacă Comisia Europeană trimite 447 de generatoare de urgență, în valoare de 3,7 milioane euro Ucrainei, din rezervele strategice rescEU
Care este insula din Grecia care îți dă bani să te muți: sute de euro pe lună și cazare gratuită

O insula din Grecia oferă bani ca să te muți acolo. Este vorba despre Antikitera, o insulă din Marea Egee aflată între Creta și Peloponez, care lansează un apel direct către familii și muncitori dispuși să își schimbe radical viața. Oferta este una cât se poate de tentantă: sprijin financiar lunar, cazare gratuită și ajutor concret pentru integrare. Cu doar 45 de locuitori permanenți, Antikitera se confruntă cu o realitate dură: îmbătrânirea populației și lipsa copiilor. Comunitatea locală a decis deci că singura soluție este să deschidă larg porțile pentru oameni noi, dispuși să trăiască simplu, aproape de natură, într-un ritm total diferit de cel urban, scrie ziarul românesc. Inițiativa prevede acordarea unui sprijin financiar de circa 500 de euro pe lună, timp de trei ani, alături de cazare gratuită și ajutor cu alimentele de bază. Antikitera promite liniște, peisaje sălbatice și o comunitate mică, unde fiecare nou venit contează cu adevărat. Modelul nu este însă unul complet nou în Grecia, dar Antikitera se remarcă prin numărul extrem de redus de locuitori și prin caracterul său izolat, ce o transformă într-un refugiu pentru cei ce caută un trai simplu, rural, chiar lângă mare. Autorul recomandă: De la faliment, la masa deciziilor: cum a ajuns Grecia lider al Eurogrupului, în timp ce România rămâne blocată în inflație și austeritate
Angajații de la Petromidia Năvodari au ieșit în stradă

Salariații s-au adunat în zona clădirii de birouri a rafinăriei încă din primele ore ale dimineții. Numărul participanților ar putea crește pe parcursul zilei, pe măsură ce lucrători din alte ture se alătură acțiunii. În prezent, 80 de angajați s-au adunat la Poarta 2 a imobilului industrial, zona clădirilor de birouri. Potrivit primelor informații, scrie ziuadeconstanta, nu au fost înregistrate incidente, activitatea rafinăriei nefiind în mod semnificativ. Zeci de angajați contestă oferta salarială a conducerii Liderul sindical Auraș Stănilă a declarat pentru sursa citată că nemulțumirile angajaților sunt legate de faptul că oferta companiei nu include majorări salariale. Președintele Uniunii CNSRL Frăția a declarat că urmează o ședință de la ora 13.00 și că încă se fac negocieri cu privire la nivelul salarial. „Suntem în negocierea colectivă de salarii în momentul acesta. Ieri a avut loc o rundă de discuții, iar conducerea a venit cu o propunere fără mărire salarială, doar cu acordarea unor bonusuri. Oamenii care protestează sunt nemulțumiți că nu s-a discutat despre creșterea salariilor”, a precizat liderul sindical. „La ora 13.00 este programată o nouă întâlnire. Dacă reprezentanții salariaților nu vor fi de acord cu varianta bonusurilor și vor cere creșteri salariale, vom continua demersurile și vom decide pașii următori”, a adăugat Stănilă. Rafinăria din Năvodari este vitală pentru economia României Până la acest moment, conducerea rafinăriei Petromidia nu a transmis un punct de vedere oficial privind protestul și revendicările angajaților. Rafinăria din județul Constanța este un obiectiv economic strategic al României. În perioada ianuarie – septembrie 2025, rafinăria Petromidia Năvodari a procesat peste 4,3 milioane de tone de materii prime, din care au rezultat aproximativ 1,25 milioane de tone de benzină și 2,28 milioane de tone de carburanți diesel și Jet A1. Vânzările de carburanți au fost direcționate în proporție de aproximativ 60% pe piața internă. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Două rafinării din trei se opresc în februarie 2026. Ministerul Energiei: Nu există risc de penurie de carburanți Un nou INCENDIU la Rafinăria Petromidia, la aceeași instalație ca în 2023. Care a fost cauza
Tal Berkovich, o cunoscută concurentă la emisiunea Chefi la cuțite, a murit la vârsta de 40 de ani. Cauza morții

Tal Berkovich, o cunoscută concurentă la emisiunea Chefi la cuțite, a murit la vârsta de 40 de ani. Aceasta a murot în urma unui accident de circulație. Concurenta era cunoscută publicului și datorită faptului că a primit cuțitul de aur de la Chef Ștefan Popescu, potrivit Antena 1. Anunțul privind decesul a fost făcut pe rețelele de socializare de Alina Pușcău, prietena lui Tal Berkovich. „Prietena mea cea mai bună, Tal Berkovich, a fost implicată într-un accident de mașină și a murit. Îmi lipsește foarte mult sora mea mai mică. Te iubesc! Îmi pare rău că nu am putut fi lângă tine. Transmit condoleanțele mele spre familie. Aceste momente ne arată că viața este scurtă”, a transmis Alina Pușcău, potrivit sursei citate. Tal Berkovich a participat la sezonul 16 al emisiunii Chefi la cuțite. Ea este o americancă născută în Israel pe jumătate româncă. Ea a decis să participe la emisiune, fiind susținută de prietena ei, Alina Pușcău. În cariera sa, Tal Berkovich a fost actriță și model. Autorul recomandă: Doliu în muzica românească. A murit rapperul Nicolae Onea, la 44 de ani. Pentru ce piese era cunoscut
Străinii ajung pe drumurile morții din România. Țara noastră, campioană la morți din accidente rutiere și codașă la numărul de kilometri de autostradă

România rămâne una dintre cele mai periculoase țări din Uniunea Europeană în ceea ce privește siguranța rutieră, iar tragedia produsă în județul Timiș, în care șapte cetățeni greci și-au pierdut viața, a readus în prim-plan vulnerabilitățile majore ale infrastructurii rutiere. Titi Aur, expertul în conducere defensivă, a explicat, pentru Gândul, că principala cauză a acestor tragedii este lipsa educației și prudenței șoferilor. Acesta a vorbit și despre insuficineța autostrăzilor din România. Accidentul s-a produs pe DN6 / E70, în județul Timiș, într-o zonă cunoscută pentru traficul intens de autoturisme. Un microbuz care transporta suporteri ai echipei PAOK Salonic spre Franța, pentru un meci din Europa League, a fost implicat într-o coliziune frontală cu un TIR. Titi Aur: ”România este pe primul loc la accidente și la tot ce înseamnă sânge pe șosea” Potrivit informațiilor furnizate de autorități, microbuzul ar fi intrat într-o depășire periculoasă, a acroșat o autocisternă și a fost proiectat pe contrasens, unde impactul cu autotrenul a fost devastator. Șapte persoane au murit pe loc, iar alte trei au fost rănite și transportate la spital. În urma accidentului grav produs în Timiș, 7 cetățeni greci și-au pierdut viața. Titi Aur, expertul în conducere defensivă, a explicat pentru Gândul că dacă România ar avea mai multe autostrăzi, probabilitatea ca astfel de accidente să aibă loc ar fi mai mică, însă, chiar și în acest context, acesta susține că principala problemă este lipsa educației și prudenței. ”Într-adevăr, dacă ar fi mai multe autostrăzi, probabilitatea ca astfel de accidente să aibă loc ar fi mai mică. Din păcate, în România avem multe accidente cu morți și răniți, inclusiv pe autostradă. Când spun „multe și pe autostradă”, spun mult mai multe decât în alte țări, adică decât în lumea civilizată. Avem de 10 ori mai mulți morți pe autostrăzi decât în Danemarca și de 4,5 ori mai mulți decât în Franța. Adică, chiar și pe autostrăzi, noi nu știm să circulăm. Într-adevăr, România este pe primul loc la accidente și la tot ce înseamnă sânge pe șosea. Autostrăzile sunt bune, dar fără o educație și fără o conștientizare corespunzătoare nu ne salvează de tot. Vom circula doar mai repede, dar tot cu mai multe victime, comparativ cu alte țări”, a explicat Titi Aur, pentru Gândul. România, în topul negru al Uniunii Europene Dincolo de circumstanțele în care se produc accidentele, datele statistice arată o realitate îngrijorătoare. Potrivit Eurostat, România se află în continuare printre statele cu cea mai ridicată rată a mortalității rutiere din Uniunea Europeană. În 2023, media UE a fost de 46 de decese rutiere la un milion de locuitori. În schimb, România și Bulgaria au raportat câte 81 de decese la un milion de locuitori, aproape dublu față de media europeană. La polul opus se află Suedia (22), Danemarca (27) și Malta (30), state care beneficiază de infrastructură modernă și politici coerente de siguranță rutieră. Deși numărul total al victimelor la nivel european a scăzut ușor față de anul precedent, România continuă să ocupe un loc fruntaș într-un clasament negativ care persistă de ani buni. Un bilanț publicat în luna ianuarie 2026 de Inspectoratul General al Poliției Române arată că aproape 4.000 de accidente grave au avut loc anul trecut la nivel naţional. Aproape 1.300 de persoane au murit şi peste 3.100 au fost rănite grav. Puține autostrăzi și trafic greu pe drumuri naționale La sfârșitul anului 2025, România înregistra o rețea de autostrăzi și drumuri expres cu o lungime totala de 1.418 Km. Dacă însă luăm în calcul şi densitatea, adică numărul de km de autostradă raportaţi la suprafaţă, țara noastră stă și mai prost, cu doar 6 km de autostradă la 1.000 km pătrați, printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Olanda se clasează cel mai bine la acest capitol, cu 64 km la 1.000 km pătrați. Luxemburg, 57 km/ 1.000 km pătrați, Germania, 35 km/ 1.000 km pătrați, Spania, între 90 și 100 km/ 1.000 km pătrați, Italia, 22,4 km / 1.000 km pătrați. ”În România știm problema autostrăzilor și am avut norocul a două ghinioane: ghinionul cu COVID-ul și ghinionul cu războiul, care pentru noi s-au transformat într-un noroc, în sensul că a apărut PNRR-ul și strategia numită „mobilitate militară”, adică cât de repede ajungem cu mașinile de război la granița cu rușii. Adică: hai să facem autostradă spre Moldova, hai să trecem munții, hai să facem și pe sus, de la Iași la Târgu Mureș, hai să facem și din București spre Suceava. Și atunci, cele două ghinioane, cele două nenorociri mondiale, aș putea spune, pandemia și războiul din Ucraina, s-au transformat, din acest punct de vedere, într-un avantaj pentru România: bani prin PNRR, vreo 4 miliarde de euro, dacă știu bine, pentru autostrăzi. Ceea ce a ajutat din acest punct de vedere, dar asta nu ne ajută foarte mult fără educație și fără conștientizarea șoferilor, pentru că este imposibil să ai doar autostrăzi peste tot. Nu există nicio țară în lume care să aibă doar autostrăzi. Dar și pe autostrăzi trebuie să știi să circuli, altfel murim, ca să spun așa, ca proștii, chiar și pe autostrăzi”, a mai explicat Titi Aur. România devine tot mai des o zonă de risc pentru șoferii străini care tranzitează țara, fie că sunt turiști, suporteri sportivi sau transportatori. Cazul celor șapte cetățeni greci decedați în Timiș nu este unul izolat, ci se înscrie într-un tipar care se repetă. AUTORUL RECOMANDĂ
Gândul a întrebat elevii români cum aleg să-și petreacă timpul liber

Gândul a realizat, în exclusivitate, un interviu pe stradă pentru a afla ce preferă elevii să facă în timpul liber: să citească o carte sau să stea pe TikTok. Din șapte elevi întrebați, doar unul a spus că ar alege lectura, în timp ce ceilalți șase au indicat fără ezitare rețeaua socială ca principală opțiune. Întrebarea a fost una directă: carte sau TikTok? Răspunsurile au venit rapid, iar rezultatul arată o preferință clară pentru conținutul digital, scurt și livrat instant. Elevii spun că TikTok este mai prezent în viața lor de zi cu zi decât lectura clasică. Rezultatele se leagă direct de concluziile reportajului realizat de Gândul În reportajul difuzat recent, Gândul a arătat că lectura pierde constant teren în fața rețelelor sociale, iar biblioteca nu mai reprezintă un reper pentru majoritatea elevilor. Datele oficiale World Vision România indică faptul că doar 8,2% dintre adolescenți citesc zilnic, iar aproape 20% nu citesc deloc. Declarațiile specialiștilor susțin tendința observată pe stradă Fosta ministră a Educației, Monica Anisie, a atras atenția că elevii ajung tot mai rar la bibliotecă, inclusiv la liceu, iar programa școlară nu mai este adaptată realității digitale. La rândul său, Nicoleta Rahme, reprezentant al Bibliotecii Naționale, a explicat că tehnologia a schimbat profund modul de a citi și de a gândi. O realitate simplă și dură Pentru cei mai mulți elevi, cartea nu mai este o alegere firească, ci o obligație impusă de școală. TikTok a devenit alternativa dominantă, iar lectura rămâne opțiunea minoritară, aleasă de foarte puțini dintre aceștia. Dacă doar unul din șapte elevi mai aleg cartea, problema nu mai ține de preferințe individuale, ci de un sistem educațional care nu mai reușește să facă lectura relevantă pentru noile generații. AUTORUL RECOMANDĂ: De ce nu mai citesc elevii? Un fost ministru al Educației și directoarea Bibliotecii Naționale explică declinul lecturii, iar tinerii recunosc: „Preferăm TikTok”
Emma Răducanu a anunțat despărțirea de antrenorul său, Francis Roig, după eliminarea de la Australian Open

Emma Răducanu s-a despărțit de antrenorul Francis Roig după eliminarea sa de la Australian Open. Jucătoarea în vârstă de 23 de ani a pierdut în fața austriacei Anastasia Potapova, în două seturi, 6-7, 2-6, în runda a doua de pe Melbourne Park. Răducanu urmează să joace la Transylvania Open în România, între 1 și 7 februarie 2026. Răducanu și Roig, antrenorul care l-a ajutat și pe Rafael Nadal să câștige 16 din cele 22 de titluri majore, au început să lucreze împreună în august 2025, notează BBC. „Mulțumesc pentru timpul petrecut împreună. Ai fost mai mult decât un antrenor pentru mine și voi prețui numeroasele momente frumoase pe care le-am petrecut împreună pe teren și în afara lui. Deși am ajuns împreună la concluzia că nu ar trebui să mergem mai departe, să știi că sunt foarte recunoscătoare pentru tot ce m-ai învățat și că apreciez timpul petrecut împreună”, a postat Emma Răducanu pe Instagram. Plecarea lui Roig înseamnă că acum campioana US Open din 2021 își caută al zecelea antrenor din cariera sa. „Vreau să joc într-un mod diferit. Vreau doar să lovesc mingea în colțuri și tare. Simt că folosesc toată această varietate și nu fac ceea ce vreau eu. Trebuie să lucrez la un joc mai asemănător cu modul în care jucam când eram mai tânără”, a spus Răducanu după eliminarea de la Australian Open. Unii au interpretat comentariile sale ca fiind fricțiuni între jucătoare și antrenorul ei. Aceste zvonuri au fost confirmate de surse care au vorbit cu BBC Sport. Emma Răducanu / Sursa foto: Shutterstock (Arhivă) Întrebată la momentul respectiv dacă este pe aceeași lungime de undă cu Roig, Răducanu a spus: „Nu am jucat așa cum am vrut pentru că nu am lovit nicio minge foarte bine. E greu să faci o evaluare, când joci complet greșit. Eu și Francis am făcut o muncă uimitoare împreună în ultimele luni și mi-am îmbunătățit atât de multe aspecte diferite ale jocului meu Cred că e greu să spunem că nu suntem de acord”. Autorul mai recomandă: Carlos Alcaraz nu a PIERDUT niciun set până acum la Australian Open. „E destul de clar ce vrea aici” Îl „bate” pe Rafael Nadal la superstiții și vrea să se DUELEZE cu Roger Federer Darius Dorin, campion național la tenis U16. La turneu au asistat nume uriașe, ca Ion Țiriac și Ilie Năstase