Scandalul dintre Guda și Năsui continuă dur: Populism grotesc și dezinformare odioasă
Economistul Iancu Guda a publicat un nou mesaj pe Facebook în care îl critică vehement pe deputatul USR Claudiu Năsui, după un schimb de opinii despre taxe, deficit bugetar și politici publice. Guda îl acuză pe Năsui de populism, manipularea cifrelor și lipsă de responsabilitate fiscală. Guda îl acuză pe Năsui că atacă guvernarea doar pentru imagine Primul punct pe care Guda îl scoate în evidență este că Năsui nu mai atacă guvernarea dintr-o poziție obiectivă, ci din interes politic personal, după ce a ieșit din grupul de putere și vrea să candideze la alegerile interne din USR. Practic, criticile lui Năsui ar fi motivate de ambiții de partid, nu de interesul public. „Cat despre Claudiu Nasui, nu pot sa observ decat ca toate atacurile lui agresive la actuala guvernare (din care face parte si USR, partid din partea caruia este senator!) au venit fix in momentul in care a iesit din grupul de putere, iar acum propune alternativa si reforma in USR … probabil o sa candideze la urmatoarele alegeri interne.” Guda a transmis că nu îl interesează jocurile politice, ci modul în care Năsui manipulează cifrele și creează impresii false în rândul publicului. „Treaba lui, sa castige, sa piarda .. chiar nu ma intereseaza politica si calculele lor, dar ma deranjeaza dezinformarea si manipularea odioasa a cifrelor, atacuri doar pentru imagine si putere, care induc in eroare oamenii care urmaresc.” Economistul susține că dezamăgirea lui vine și din faptul că Năsui cunoaște principiile de bază ale economiei, fiind certificat CFA, la fel ca el, și totuși folosește argumente greșite pentru a impresiona publicul. Guda a evidențiat că atacurile lui Năsui se lovesc de elemente simple de logică economică, ceea ce, în opinia lui, trădează o lipsă de seriozitate și profesionalism. „Iar atunci cand aceste atacuri se lovesc de franturi de logica economica elementara, asta tradeaza trasaturi de caracter pe care nici nu le cataloghez. Claudiu intelege si cunoaste aceste notiuni elementare, este certificat CFA, ca si mine, tocmai de aceea intregul lui comportament este o mare dezamagire.” Exemple concrete date de Iancu Guda în disputa cu Claudiu Năsui Guda oferă două exemple clare pentru a demonstra cum Năsui ”manipulează cifrele”. Primul exemplu este legat de TVA și accize, unde Năsui ar fi prezentat o situație falsă, sugerând că majorarea accizei ar fi dus la creșterea întregului TVA. Guda explică că acest lucru este absurd și că doar o mică parte din rulaje sunt accizabile. Critica sa principală este că Năsui folosește argumente economice greșite cu rea-credință pentru imagine. „Au crescut TVA, au scazut incasarile” – am explicat de ce este FALS. În tentativa de a apăra minciuna grosolana, Claudiu explică că majorarea accizei cu 10% trebuie să ducă la creșterea tuturor sumelor din TVA cu 10% (o aberatie, doar 8% din rulaje sunt accizabile: tutun, alcool, combustibil). Să susții așa ceva, să indexezi o componentă ca și cum este întreg, fără nicio rușine și tresărire este SOCANT! Daca era medic acesta era caz de malpraxis și era eliminat din profesie. Am fost oripilat de această încercare nerușinată de alterare a matematicii elementare. Rușinos!” Al doilea exemplu se referă la propunerea lui Năsui de „taxe zero pe salariul minim”. Guda a afirmat că aceasta este o politică populistă, care ar genera faliment și ar agrava deficitul fiscal și comercial, fiind comparabilă cu o strategie periculoasă care oferă beneficii pe termen scurt, dar afectează economia pe termen lung. „‘Taxe zero pe salariul minim’ – este FALIMENT garantat în situația de față a României, un populism grotesc prin care se creează senzația de bunăstare prin diminuare de taxe, în țara cu cel mai mare deficit fiscal din UE aflată pe marginea prăpastiei anul trecut. De unde facem rost de bani? Cine plătește, am întrebat! Vine și răspunsul – ‘Taiem cheltuieli din altă parte’. Penibil. Risipa de cheltuieli din sectorul public trebuie redusă ca să facem investiții cu valoare adaugată, să producem mai mult în România, să creăm locuri de muncă mai bine plătite. Nu să aruncăm cu bani în populație prin taxe mai mici, creștem deficitul fiscal la cote nefinanțabile, majorăm deficitul comercial cu presiune pe curs și amplificare inflație. Un măr otrăvit: dam oamenilor ce le place pe termen scurt, și apoi îi sărăcim. Lipsa de responsabilitate! Este ca și cum doctorul recomanda vodca persoanelor alcoolice cu condiția să bea mai puțin whisky. Un populism grotesc!”, a scris Iancu Guda, pe rețelele de socializare. AUTORUL RECOMANDĂ
Teza de doctorat a ministrului Radu Marinescu va fi analizată de Comisia de Etică a Universității din Craiova
Teza de doctorat a ministrului Justiției, Radu Marinescu, va fi verificată de Universitatea din Craiova, instituția unde acesta și-a obținut titlul academic, după investigația publicată de jurnalista Emilia Șercan, relatează HotNews. Ancheta de presă susține că o mare parte din lucrare ar fi plagiată, acuzații care au declanșat procedura oficială de analiză. Decizia a fost luată vineri de Comisia de Etică a Universității din Craiova, în urma unei ședințe care a durat aproximativ două ore. Verificarea vine la câteva zile după apariția investigației realizate de Emilia Șercan pentru PressOne, în care sunt prezentate dovezi privind presupuse încălcări ale normelor academice. Decizia Comisiei de Etică, după sesizările depuse Potrivit unui comunicat transmis presei, Comisia de Etică Universitară a hotărât să deschidă un dosar de analiză a doctoratului ministrului Justiției. „Comisia de Etică Universitară a Universității din Craiova, întrunită în ședință extraordinară, astăzi 16.01.2026, a hotărât deschiderea unui dosar de analiză referitor la sesizările nr. 56/13.01.2026 și nr. 76/14.01.2026”, se arată în comunicat. Cele două sesizări vizează direct teza de doctorat a lui Radu Marinescu. Comisia se mai reunise și în ziua publicării investigației, însă atunci a decis amânarea unei hotărâri finale, pentru a discuta ulterior oportunitatea declanșării analizei oficiale. Ce susține investigația și reacția ministrului Investigația publicată de PressOne, semnată de jurnalista Emilia Șercan, arată că mai mult de jumătate din teza de doctorat în Drept a ministrului Justiției ar fi plagiată. Concret, analiza indică faptul că 56,68% din conținut, adică 140 de pagini din totalul de 247, ar conține texte copiate din alți autori. Lucrarea poartă titlul „Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil” În reacția sa publică, Radu Marinescu respinge acuzațiile și susține că lucrarea respecta normele în vigoare la momentul redactării, afirmând că „adevărul nu poate fi sinonim cu simple alegații mediatice, chiar bizare” și că teza sa a fost „în conformitate cu legislația din acel moment”. Analiza Comisiei de Etică urmează să stabilească dacă acuzațiile prezentate în investigația jurnalistică se confirmă și ce măsuri se impun în acest caz. AUTORUL RECOMANDĂ
Incident pe Otopeni: femeie refuzată la îmbarcare după ce a băut o vodcă și un suc
O pasageră din România a depus o plângere împotriva unei cunoscute companii aeriene care operează zboruri low-cost către și dinspre țară, după ce i s-a interzis îmbarcarea pe motiv că ar fi consumat alcool înainte de zbor. Femeia susține că măsura a fost exagerată și spune că nu se afla într-o stare care să justifice decizia luată de personalul de la sol. Potrivit relatărilor făcute pentru Observator, incidentul a avut loc în momentul îmbarcării, când angajații companiei au evaluat că pasagera nu îndeplinește condițiile necesare pentru a urca la bord. Deși aceasta a admis că a consumat o băutură alcoolică, afirmă că nu i s-a părut normal să fie lăsată la sol din acest motiv și s-a declarat revoltată de situație. ”Eu, dacă vă interesează, vă pot spune ce mi s-a întâmplat în legătură cu compania. Astăzi mi s-a întâmplat să fiu refuzată la îmbarcare pentru simplul fapt că am consumat băuturi alcoolice. Nu neg acest lucru, pentru că am băut o vodcă la sticlă mică și un suc de guarana cu fructul pasiunii. Ceea ce mi s-a întâmplat astăzi a fost ceva de nedescris”, a declarat femeia. Ce prevăd regulamentele companiilor aeriene Reprezentanții companiilor aeriene explică faptul că pasagerii aflați sub influența alcoolului pot deveni imprevizibili la bord, pot refuza instrucțiunile echipajului sau pot manifesta un comportament agresiv, inclusiv la aterizare, în fața autorităților. Mai mult, astfel de situații pot duce la incidente grave, inclusiv la aterizări neprogramate, ceea ce reprezintă o încălcare serioasă a normelor de siguranță aeriană și poate atrage amenzi considerabile. Din acest motiv, regulamentul intern le permite operatorilor aerieni să refuze îmbarcarea sau să solicite evacuarea unui pasager, dacă există suspiciuni că acesta ar putea pune în pericol siguranța zborului. AUTORUL RECOMANDĂ
Legumele din solarii, afectate de ger. Fermierii anticipează că prețurile vor exploda
Culturile de legume din solarii sunt afectate de îngheț și de temperaturile scăzute. Anul acesta legumele românești vor fi mai scumpe și vor ajunge cu întârziere pe rafturile din magazine și în piețe. Fermierii care cultivă roșii, salată și alte legume se confruntă cu pierderi semnificative. Roșiile și salata au fost afectate de ger și nu s-au dezvoltat corespunzător. Salata nu are gramajul care trebuie pentru a putea fi vândută astfel că fermierii rămân cu ea în solarii. În comuna Cilieni din județul Olt, Nicu Gheralia, fermier are un solar cu salată pe care a încercat să o vândă. Nu a reușit însă, deoarece cumpărătorul l-a refuzat în momentul în care a tăiat din salată și a văzut că nu se ridică la cerințele pieței. Fermierul spune că va porni tunurile de căldură ca salata să se mai dezvolte, dar având în vedere că se anunță temperaturi scăzute și în perioada următoare nu știe dacă mai poate salva cultura. Spune că va fi nevoit să o toace. Pagubele se ridică la mii de euro Și cei care au plantat roșiile și încălzesc serele cu centrale pe cărbuni sunt într-o situație critică. Din cauza condițiilor meteo nefavorabile, ceață, lipsa luminii din cauza zăpezii de pe solare, plantele nu s-au mai dezvoltat. Mulți fermieri au renunțat să mai cultive așa devreme din cauza costurilor ridicate cu încălzirea serelor și din cauza pierderilor pe care le-au suferit în anii trecuți. Din cauza producției reduse și a costurilor cu încălzirea serelor, legumele vor ajunge mai târziu pe piață și vor fi vândute la prețuri mult mai mari, chiar duble sau triple față de anii precedenți. Nicu Gheralia din comuna Cilieni spune ca din cauza gerului are deja 30 de zile intarziere la recoltare. Sursa foto: Envato AUTORUL RECOMANDĂ: Medic din Târgu Mureș, afacere de succes cu kombucha, o băutură din ceai verde fermentat. A obținut deja și o medalie internațională Salariul uriaș primit de această româncă în Spania, la cules de fistic. Câți euro ia Andreea pe oră Un cuplu din Alba a dat lovitura după 17 ani de muncă în afară. Au dezvoltat o cultură la ghiveci ce le aduce venituri substanțiale
Toni Neacșu explică de ce a patra amânare decisă de CCR e justificată
În postarea sa de pe contul de socializare, cunoscutul avocat argumentează că președintele Curții, Simina Tănăsescu, a provocat”un scandal public artificial, expunând furiei publice 4 judecători CCR”. De ce a greșit președinta Curții, Simina Tănăsescu ”Din comunicatul de presă al CCR rezultă că președintele Simina Tănăsescu a descoperit brusc dispozițiile art. 58 alin. 3 din Legea 47/1992, cele care ar fi obligat-o să procedeze identic și la ultima ședință, iar nu să provoace un scandal public artificial, expunând furiei publice 4 judecători CCR. Exact cum se aplică acum (adică fără isterii) trebuia să se aplice și în decembrie, că nu a schimbat nimeni legea între timp. Iată că deliberările la CCR se mai și întrerup, legal, și nu trebuie să deliberezi și la cimitir sau ce năzbâtii mai spuneau unii”, scrie avocatul. Ce vizează în mod corect amânarea decisă azi În viziunea lui Toni Neacșu, în contextul acestei abordări a CCR este de așteptat ca noua amânare să nu mai provoace indignare în rândul opiniei publice. De data aceasta amânarea nu va mai provoca valuri de revoltă și acuzații politice, pentru simplul considerent că nu mai e determinată doar de cei 4 judecători, ci de majoritatea membrilor CCR. Motivele amânării vizează nu atât studiul expertizei și a datelor depuse de Casa de Pensii sau Guvern (CSM-ul trebuia să trimită și el, din cate am înțeles) cât impactul acestor date asupra neconstituționalității legii, câtă vreme legea duce nu la raționalizarea pensiei de serviciu a magistraților ci la abrogarea ei pe viitor. Lucru pe care Guvernul se jură în nota de fundamentare a legii că nu o face, pentru ca ar fi neconstitutional. Acesta e sensul trimiterii la art. 211 alin 6 din Legea 303/2022, mai explică Neacșu. RECOMANDĂRILE AUTORULUI
Prigoana lui Bolojan. Taxe și impozite în România vs. Ungaria și Polonia
Crize economice similare, abordări diferite. România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar raportat la PIB și cu cea mai mare inflație din Europa. Ungaria are de asemenea un deficit alarmant și o datorie publică uriașă, iar Polonia a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice în ultimul an. Ce au însă în comun Ungaria și Polonia, iar România face notă discordantă? Dacă Guvernul Bolojan a ales soluția cea mai simplă, și anume să pună povara crizei economice și a deficitului record pe umerii populației (inclusiv categoriile vulnerabile), Ungaria și Polonia sunt mult mai atente la nevoile cetățenilor săi, astfel că povara fiscală a acestora este mult mai blândă. Guvernele de la Budapesta și cel de Varșovia acordă o serie de scutiri de taxe și creșteri de salarii și pensii sau diferite stimulente pentru familii. Mai mult, Varșovia a crescut taxele pe proprietate, dar la niveluri decente și a mărit taxele băncilor – nederanjate niciodată serios în România – cu 30%. Ungaria și-a aprobat bugetul pentru 2026 încă din iunie 2025, buget care include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o măsură-cheie a guvernului condus de Viktor Orban. Noi nici în ianuarie 2026 nu avem încă buget. Deși se confruntă cu un deficit record, ca și România, Guvernul Orban a tăiat impozitele, spre deosebire de Guvernul Bolojan 2026 este un an electoral important pentru premierul Viktor Orban, care vizează un nou mandat. Documentul aprobat încă din vara trecută include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o categorie-cheie vizată de partidul de guvernământ Fidesz, notează Reuters. Bugetul țării vecine pe 2026 promite continuarea programului de reducere a impozitelor, pe lângă diverse beneficii familiale. Guvernul de la Budapesta a inclus în planul său și reforma impozitelor locale, gestionarea deficitului bugetar și a fondurilor UE fiind, de asemenea, esențiale. Elementele cheie ale bugetului maghiar sunt: Viktor Orban – Foto: Profimedia images ajutoarele familiale (de exemplu, rambursările de impozit pe venit) stimularea creării de locuri de muncă și menținerea creșterii economice prin reduceri de impozite. Deși Ungaria se confruntă, la fel ca țara noastră, cu o datorie publică colosală și un deficit record la finalul lui 2025 de 5.739 miliarde de forinți (Detalii AICI), guvernul Orban are o strategie fiscală radical opusă celei a Guvernului Bolojan. Astfel, cabinetul de la Budapesta nu a mizat pe creșterea drastică a TVA și a taxelor și impozitelor, ci dimpotrivă, pe reduceri de impozite, investiții cheie și dezvoltare economică. Este vorba de cel mai mare deficit al țării din ultimii ani, scrie publicația telex.hu. Pe de altă parte, un element major pentru echilibrarea deficitului maghiar vizează atragerea susținută de fonduri europene. Deduceri și scutiri fiscale pentru familii. A 14-a pensie în Ungaria Reduceri de impozite: Anunțul guvernului privind unul dintre cele mai mari programe de reducere a impozitelor din Europa, care încurajează ocuparea forței de muncă, continuă. Prestații familiale: Bugetul asigură funcționarea sistemului de prestații familiale (de exemplu, rambursarea impozitului pe venit, cu scopul de a sprijini economiile familiilor maghiare. Creșterea cu 10% a salariilor cadrelor didactice. Profesorii care predau copiilor defavorizaţi au primit şi o creştere suplimentară de 20%, iar în septembrie a fost introdus şi un spor salarial pentru condiţii speciale de muncă A 14-a pensie. Pe finalul lui 2025, Parlamentul maghiar a anunțat o măsură populistă pentru pensionari. De notat că a 13-a şi a 14-a pensie se acordă tuturor beneficiarilor, adică persoanelor care au dreptul la pensie pentru limită de vârstă sau de urmaş ori la renta cuvenită foştilor membri ai cooperativelor agricole de producţie. Parlamentul ungar a adoptat legea privind acordarea celei de-a 14-a pensii lunare. Prestaţia va fi introdusă treptat, pensionarii urmând să primească un sfert din cuantumul total al pensiei lunare în februarie 2026, anunța pe 10 decembrie 2025 agenția de presă Hirado. ”În conformitate cu noua lege, anul viitor, pensionarii vor primi şi o a 14-a pensie, în plus faţă de pensia din luna februarie şi cea de-a 13-a pensie. În primul an al acordării celei de-a 14-a pensii, aceasta va reprezenta 25% din suma prestaţiei lunare, iar potrivit deciziei Guvernului, până în anul 2030, ar trebui să atingă nivelul de 100% din cuantumul prestaţiei lunare”, mai explică sursa citată. Facilități fiscale și stimulente pentru mame Stimulente pentru mame. De la 1 ianuarie 2026, mamele cu doi copii și cu vârsta sub 40 de ani vor beneficia de scutire integrală de la plata impozitului pe veniturile din salarii. În plus, toate mamele sub 30 de ani vor beneficia de scutirea integrală de la plata impozitului pe venit. Piața muncii: Bugetul își propune să mențină o societate bazată pe muncă (ocuparea forței de muncă record). Deduceri și scutiri fiscale Impozite locale: Este planificată o reformă a sistemului fiscal local, parțial în consultare cu Comisia Europeană (PNRR), pentru a îmbunătăți ratele de colectare. În concluzie, bugetul pe 2026 al Ungariei mizează pe susținerea locurilor de muncă și a familiilor și își propune să stimuleze economia prin reduceri de impozite și reforme fiscale, în timp ce controlul deficitului și fondurile UE sunt, de asemenea, decisive pentru succesul programului fiscal. Polonia a crescut impozitele pe proprietate, ca și România, însă la valori moderate În Polonia, guvernul de la Varșovia a decis creșterea taxelor pe proprietate cu maximul permis de lege, de 4.5% de la 1 ianuarie 2026, comparativ cu anul anterior, notează vgdpoland.pl. Totuși, această valoare maximă exista în anumite localități de câțiva ani. De asemenea, anul 2026 le aduce polonezilor noi impozite pentru clădirile rezidențiale, clădirile și terenurile utilizate în scop de afaceri. Guvernul premierului Donald Tusk (foto sus) a trecut la creșterea generalizată a taxelor și impozitelor pentru noile locuințe. De notat totuși că este vorba de valori decente (maximul de 4.5% permis de lege), spre deosebire de creșterile decise la București, când au existat cazuri de cetățeni români cu impozite pe clădiri sau anexe mai mari chiar și de 20 de ori. Președintele Nawrocki a promulgat legea impozitului zero pentru familii Tot la Varșovia este semnalată o abordare total diferită a guvernului în materie de taxare a băncilor. Astfel,
Dan Dungaciu: Se vrea stârnirea anti-americanismului în Europa, inclusiv în rândul partidelor suveraniste
Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a explicat direcția politică în care, în opinia sa, se îndreaptă Uniunea Europeană. El vorbește despre un proiect federalist care se definește prin opoziția față de Statele Unite. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Proiectul federalist și anti-americanismul din Europa Profesorul afirmă că Uniunea Europeană se află într-un proiect politic de tip „ori la bal, ori la spital”. Este o formulă federalistă, construită pe o poziție anti-americană și anti-rusă. În spatele acestui proiect, spune el, se află mai multe grupuri de influență care acționează în Parlamentul European și în marile capitale. „Dar acum suntem într-un proiect care este anti-american și anti-rus pe o formulă federalistă. Deci pe o formulă care îți spune: dom’le, e șansa noastră. E ori la bal, ori la spital. Domnul Macron, în acest moment, face toate eforturile disperate. Eu cred că în spatele Parlamentului European sunt mai multe forțe. Unii care sunt anti-americani, alții care sunt anti-Trump. Francezii lucrează masiv ca să arate solidaritate față de Groenlanda, inclusiv pentru că Franța se gândește la propriile teritorii. Federaliștii vor Europa federală ca să mențină steagul luptei împotriva lui Donald Trump.”, spune invitatul. Dan Dungaciu: „Ei ar accepta un suveranism din Europa, neamerican” Dungaciu a explicat strategia marilor grupuri politice europene. Popularii, spune el, își dau seama că pierd teren. Cordonul sanitar creat împotriva partidelor suveraniste și „trumpiste” riscă să nu mai funcționeze. În viitor, ar putea fi nevoiți să facă alianțe cu aceste forțe. „Pentru că popularii își dau seama că au pierdut partida. Și s-ar putea ca acest cordon sanitar, construit ca trumpismul să nu câștige în Europa, să nu mai funcționeze. Și s-ar putea ca popularii să fie obligați să facă alianțe cu suveraniștii. Dar ei vor să se asigure că suveraniștii ăia nu sunt cu americanii. Deci, dacă e să avem suveraniști, să avem suveraniști ca în Franța, care nu-l prea iubesc pe Trump. Ca în Germania, care n-ar trebui să-l iubească pe Trump. Ei ar accepta un suveranism din Europa, neamerican, dar să nu fie conectat cu americanii.”, afirmă Dan Dungaciu.
Pasajul Basarab are nevoie urgentă de mentenanță
Surse administrative au dezvăluit în exclusivitate pentru Gândul că cea mai mare lucrare de infrastructură din București, din ultimii 35 de ani, are nevoie urgentă de mentenanță. Este vorba de Pasajul Basarab, care, pe lângă faptul că arată deplorabil, ar putea avea probleme și de siguranță. Potrivit specialiștilor consultați de Gândul, pasajul are nevoie de verificarea mai multor elemente extrem de importante, precum: cea a hobanelor, a dispozitivelor de rosturi (care permit podului să se dilate, fie de la greutate sau în timpul seismelor), dar și a aparatelor de reazem. La toate acestea se adaugă și descoperirea mai multor fisuri la blocurile de beton pentru ancorarea hobanelor. Primăria Capitalei a precizat, joi, că Pasajul Basarab este de zeci de ani într-o situație incertă. A fost dat în folosință în 2011, dar fără să i se fi făcut recepția, motiv pentru care nu a putut fi întreținut și s-a degradat. „Facem recepție la starea fizică actuală, îl intabulăm, obținem autorizație de construire, după care putem dispune măsuri de remediere. Apoi, vom putea face recepția finală. Treaba mea este să mă asigur că oamenii circulă în siguranță. Cum să fac asta, dacă nu pot asigura mentenanța pasajului?”, a precizat primarul general. Specialiști din domeniul construcțiilor, din administrația bucureșteană, au explicat pentru Gândul că Pasajul Basarab are nevoie urgentă de mentenanță. Pasajul Basarab arată deplorabil „În mandatul Gabrielei Firea s-a efectuat o expertiză a podului, și a reieșit că existau niște fisuri la blocurile de beton în care sunt ancorate hobanele. O situație gravă din punct de vedere al siguranței. Fisurile au fost remediate de către constructor (Astaldi, în prezent WeBuild – n.r.). Dar de atunci și până în prezent, nimeni nu a mai verificat starea pasajului”, au precizat surse administrative în exclusivitate pentru Gândul. Potrivit specialiștilor consultați de Gândul, Primăria Capitalei trebuie să verifice starea următoarelor elemente: starea hobanelor, dispozitivele de rosturi (care permit podului să se dilate, fie de la greutate sau în timpul seismelor), dar și a aparatelor de reazem. „Pasajul se prezintă lamentabil și din punct de vedere al aspectului și al elementelor de decor, care și ele pot reprezenta un pericol, fiind foarte ruginite. În multe locuri, balustradele aproape că nu mai există, la fel și țevile pluviale de preluare a apei, care nu mai există nici ele. Pasajul are nevoie și de senzori de mișcare”, mai spun sursele Gândul. Investiție de peste 250 de milioane de euro Lucrarea, cu o lungime de doi kilometri, a fost deschisă traficului în anul 2011, după o investiție de peste 250 milioane de euro. De atunci, Primăria Capitalei și constructorul, consorțiul dintre italienii de la Astaldi și spaniolii de la FCC Construction, nu s-au înțeles în ceea ce privește costurile acestui obiectiv, mai ales cele legate de terminalul pietonal de la Basarab, care arată deplorabil. Într-un răspuns la solicitarea Gândul, reprezentanții Primăriei Capitalei spuneau recent că pasajul ar putea fi recepționat tocmai la sfârșitul anului 2026. „Direcția Generală Investiții a încheiat cu Antreprenorul General o tranzacție extrajudiciară în vederea realizării tuturor lucrărilor pentru punerea în siguranță a obiectivului menționat în referință. După realizarea tuturor lucrărilor rezultate din expertiza tehnică se va proceda la realizarea recepției la terminarea lucrărilor respectiv recepția finală, urmând ulterior să se demareze procedura de transmitere a obiectivului de investiții, către Administrația Străzilor București, în vederea realizării serviciilor de mentenanță curentă”, se arată în răspunsul celor de la Primăria Capitalei. Primii pași s-au făcut în 2000, iar construcția a început în 2006 Directorul Direcției Investiții din cadrul PMB, Cătălin Aflat, a precizat că termenul de garanție a expirat în 2022 și a dat un termen pentru recepție. „Constructorul a menționat de multe ori că termenul de garanție a fost depășit încă din 2022. La sfârșitul anului viitor putem să spunem că vom avea pasajul Basarab recepționat, după mai bine de 14 ani de la momentul la care s-a deschis traficul pe el”, a afirmat acesta Primii pași pentru acest proiect uriaș și extrem de important pentru fluidizarea traficului din București s-au făcut în anul 2000. Atunci, primarul Traian Băsescu a reușit să obțină o finanțare de la Banca Europeană de Investiții. Construcția a început însă în 2006, pe vremea lui Adriean Videanu, când s-a semnat contractul cu italienii de la Astaldi și cu spaniolii de la FCC Construction. Recomandarea autorului: FOTO | Pasajul Basarab, plin de murdărie și graffiti, curățat de voluntari. A fost igienizată inclusiv stația STB de tramvai
Prigoana lui Bolojan. Taxe și impozite în România vs. Ungaria și Polonia
Crize economice similare, abordări diferite. România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar raportat la PIB și cu cea mai mare inflație din Europa. Ungaria are de asemenea un deficit alarmant și o datorie publică uriașă, iar Polonia a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice în ultimul an. Ce au însă în comun Ungaria și Polonia, iar România face notă discordantă? Dacă Guvernul Bolojan a ales soluția cea mai simplă, și anume să pună povara crizei economice și a deficitului record pe umerii populației (inclusiv categoriile vulnerabile), Ungaria și Polonia sunt mult mai atente la nevoile cetățenilor săi, astfel că povara fiscală a acestora este mult mai blândă. Guvernele de la Budapesta și cel de Varșovia acordă o serie de scutiri de taxe și creșteri de salarii și pensii sau diferite stimulente pentru familii. Mai mult, Varșovia a crescut taxele pe proprietate, dar la niveluri decente și a mărit taxele băncilor – nederanjate niciodată serios în România – cu 30%. Ungaria și-a aprobat bugetul pentru 2026 încă din iunie 2025, buget care include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o măsură-cheie a guvernului condus de Viktor Orban. Noi nici în ianuarie 2026 nu avem încă buget. Deși se confruntă cu un deficit record, ca și România, Guvernul Orban a tăiat impozitele, spre deosebire de Guvernul Bolojan 2026 este un an electoral important pentru premierul Viktor Orban, care vizează un nou mandat. Documentul aprobat încă din vara trecută include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o categorie-cheie vizată de partidul de guvernământ Fidesz, notează Reuters. Bugetul țării vecine pe 2026 promite continuarea programului de reducere a impozitelor, pe lângă diverse beneficii familiale. Guvernul de la Budapesta a inclus în planul său și reforma impozitelor locale, gestionarea deficitului bugetar și a fondurilor UE fiind, de asemenea, esențiale. Elementele cheie ale bugetului maghiar sunt: Viktor Orban – Foto: Profimedia images ajutoarele familiale (de exemplu, rambursările de impozit pe venit) stimularea creării de locuri de muncă și menținerea creșterii economice prin reduceri de impozite. Deși Ungaria se confruntă, la fel ca țara noastră, cu o datorie publică colosală și un deficit record la finalul lui 2025 de 5.739 miliarde de forinți (Detalii AICI), guvernul Orban are o strategie fiscală radical opusă celei a Guvernului Bolojan. Astfel, cabinetul de la Budapesta nu a mizat pe creșterea drastică a TVA și a taxelor și impozitelor, ci dimpotrivă, pe reduceri de impozite, investiții cheie și dezvoltare economică. Este vorba de cel mai mare deficit al țării din ultimii ani, scrie publicația telex.hu. Pe de altă parte, un element major pentru echilibrarea deficitului maghiar vizează atragerea susținută de fonduri europene. Deduceri și scutiri fiscale pentru familii. A 14-a pensie în Ungaria Reduceri de impozite: Anunțul guvernului privind unul dintre cele mai mari programe de reducere a impozitelor din Europa, care încurajează ocuparea forței de muncă, continuă. Prestații familiale: Bugetul asigură funcționarea sistemului de prestații familiale (de exemplu, rambursarea impozitului pe venit, cu scopul de a sprijini economiile familiilor maghiare. Creșterea cu 10% a salariilor cadrelor didactice. Profesorii care predau copiilor defavorizaţi au primit şi o creştere suplimentară de 20%, iar în septembrie a fost introdus şi un spor salarial pentru condiţii speciale de muncă A 14-a pensie. Pe finalul lui 2025, Parlamentul maghiar a anunțat o măsură populistă pentru pensionari. De notat că a 13-a şi a 14-a pensie se acordă tuturor beneficiarilor, adică persoanelor care au dreptul la pensie pentru limită de vârstă sau de urmaş ori la renta cuvenită foştilor membri ai cooperativelor agricole de producţie. Parlamentul ungar a adoptat legea privind acordarea celei de-a 14-a pensii lunare. Prestaţia va fi introdusă treptat, pensionarii urmând să primească un sfert din cuantumul total al pensiei lunare în februarie 2026, anunța pe 10 decembrie 2025 agenția de presă Hirado. ”În conformitate cu noua lege, anul viitor, pensionarii vor primi şi o a 14-a pensie, în plus faţă de pensia din luna februarie şi cea de-a 13-a pensie. În primul an al acordării celei de-a 14-a pensii, aceasta va reprezenta 25% din suma prestaţiei lunare, iar potrivit deciziei Guvernului, până în anul 2030, ar trebui să atingă nivelul de 100% din cuantumul prestaţiei lunare”, mai explică sursa citată. Facilități fiscale și stimulente pentru mame Stimulente pentru mame. De la 1 ianuarie 2026, mamele cu doi copii și cu vârsta sub 40 de ani vor beneficia de scutire integrală de la plata impozitului pe veniturile din salarii. În plus, toate mamele sub 30 de ani vor beneficia de scutirea integrală de la plata impozitului pe venit. Piața muncii: Bugetul își propune să mențină o societate bazată pe muncă (ocuparea forței de muncă record). Deduceri și scutiri fiscale Impozite locale: Este planificată o reformă a sistemului fiscal local, parțial în consultare cu Comisia Europeană (PNRR), pentru a îmbunătăți ratele de colectare. În concluzie, bugetul pe 2026 al Ungariei mizează pe susținerea locurilor de muncă și a familiilor și își propune să stimuleze economia prin reduceri de impozite și reforme fiscale, în timp ce controlul deficitului și fondurile UE sunt, de asemenea, decisive pentru succesul programului fiscal. Polonia a crescut impozitele pe proprietate, ca și România, însă la valori moderate În Polonia, guvernul de la Varșovia a decis creșterea taxelor pe proprietate cu maximul permis de lege, de 4.5% de la 1 ianuarie 2026, comparativ cu anul anterior, notează vgdpoland.pl. Totuși, această valoare maximă exista în anumite localități de câțiva ani. De asemenea, anul 2026 le aduce polonezilor noi impozite pentru clădirile rezidențiale, clădirile și terenurile utilizate în scop de afaceri. Guvernul premierului Donald Tusk (foto sus) a trecut la creșterea generalizată a taxelor și impozitelor pentru noile locuințe. De notat totuși că este vorba de valori decente (maximul de 4.5% permis de lege), spre deosebire de creșterile decise la București, când au existat cazuri de cetățeni români cu impozite pe clădiri sau anexe mai mari chiar și de 20 de ori. Președintele Nawrocki a promulgat legea impozitului zero pentru familii Tot la Varșovia este semnalată o abordare total diferită a guvernului în materie de taxare a băncilor. Astfel,
Adrian Marinescu: Românii folosesc antibiotice la gripă. Acestea nu au efect asupra gripei și pot avea reacții adverse
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, medicul Adrian Marinescu, manager al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, a vorbit despre cum antibioticele pot avea reacții adverse în cazul gripei. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Marinescu: „Odată, că e frecție la picior de lemn, adică nu-i folosește la nimic. În al doilea rând, că va avea reacții advers. Reacții adverse care sunt mai mari decât la vaccin. Și aici, eu unul nu înțeleg de ce de vaccin mă feresc, dar de antibiotice nu. Nu înțeleg! Și, în al treilea rând, rezistența.” Invitat la „Marius Tucă Show”, Adrian Marinescu a vorbit despre cum antibioticele pot avea reacții adverse în cazul gripei. Acesta a început prin a se întreba cum obțin oamenii antibiotice. În teorie, acestea se pot elibera doar pe bază de prescripție medicală, argumentată. Medicul susține că mulți români fac rost de antibiotice și fără acea prescripție. În cazul gripei, susține acesta, antibioticul este „frecție la picior de lemn”. Mai mult de atât, poate provoca reacții adverse mai puternice ca vaccinul, dar și rezistență. În acest caz, adaugă Marinescu, oamenii nu vor mai avea antibiotice eficiente în cazul unor infecții severe. „Hai să ne gândim în felul următor… Cum obține cetățeanul antibioticul? Teoretic, ar trebui să o facă doar printr-o rețetă și printr-o rețetă care să aibă niște lucruri foarte clare scrise. Cine-i dă rețeta? Medicul. Eu cred că rezolvă și fără rețetă, mai ales că e acea discuție că poți să primești pentru 48 de ore. Bun, ideea e că românul obține antibiotic și, din păcate, îl folosește în gripă. Și el spune ok, ce să-mi facă rău? Am auzit situații de genul ăsta. Până la urmă încerc, să fiu eu sigur. Nu e așa! Odată, că e frecție la picior de lemn, adică nu-i folosește la nimic. În al doilea rând, că va avea reacții adverse. Nu acționează împotriva gripei, ci nu acționează deloc. Reacții adverse care sunt mai mari decât la vaccin. Și aici, eu unul nu înțeleg de ce de vaccin mă feresc, dar de antibiotice nu. Nu înțeleg! Și, în al treilea rând, rezistența. Asta înseamnă că peste niște ani de acum încolo nu vom mai avea antibiotice pentru pacienții care chiar au nevoie. În sensul că nu-și vor mai face efectul și oamenii pot muri de infecții severe. Deci mare atenție că va fi o problemă reală în viitor. Bine, și acum e…”, a explicat medicul.