INS: Rata anuală a inflaţiei a fost de 9,7%, în decembrie 2025. Energia electrică s-a scumpit cu aproximativ 61%
Institutul Național de Statistică (INS) a emis noile date legate de rata inflației, precum și de scumpirile care s-au înregistrat în România. Potrivit informațiilor, rata anuală a inflaţiei a fost de 9,7%, în decembrie 2025. Energia electrică s-a scumpit cu aproximativ 61%. În luna decembrie 2026, rata inflației a atins procentul de 9,7%. Conform Institutului Național de Statistică (INS), rata medie a modificării tarifelor de consum a fost de 7,3%, în ultimele 12 luni (ianuarie – decembrie 2025). Tot în luna decembrie 2025, indicele amortizat al prețurior de consum a atins 100,22%, arată Mediafax. „Indicele preţurilor de consum în luna decembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2025 a fost 100,22%. Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2025 comparativ cu luna decembrie 2024 a fost 9,7%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2025 – decembrie 2025) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2024 – decembrie 2024) a fost 7,3%”, arată datele INS. INS: Rata anuală a inflaţiei a fost de 9,7%, în decembrie 2025 În luna decembrie 2025, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,75%. A fost înregistrat un procentaj cu 0,37% mai mare față de luna precedentă. Printre produsele care au cunoscut cele mai mari scumpiri se numără cafeaua și cacao, cu 24,67%. De altfel, s-au ieftinit cartofii (-11%). Scumpiri au fost înregistrate și în zona mărfurilor nealimentare (+10,48%). Topul scumpirilor în 2025 Produse alimentare: +7,75% Produse nealimentare: +10,48% Servicii: +11% De asemenea, cea mai mare scumpire a fost înregistrată la energia electrică, cu 60,91%, în decembrie 2025. Datele INS mai arată scumpiri cu 37,54% atribuite categoriei „energie electrică, gaze și încălzire centrală”. De asemenea, transportul CFR s-a scumpit cu 24,40%, în ultima lună din 2025. Scumpiri ale mărfurilor alimentare Cafeaua: +23,94% Fructele proaspete: + 5,19% Zahăr: +14,12% Laptele de vacă: +10,96% Pâine: +10,09% Evoluția inflației în 2025 Ianuarie: +5% Februarie: +5% Martie: +4,9% Aprilie: +4,9% Mai: +5,5% Iunie: +5,7 Iulie: +7,8 August: +9,9% Septembrie: +9,9% Octombrie: +9,8% Noiembrie: +9,8% Decembrie: +9,7% Autorul recomandă: INS: Exporturile României au crescut cu 3,9% în primele 11 luni din 2025. Deficitul comercial a scăzut cu 1% Populația României a scăzut sub 19.05 milioane de locuitori, iar îmbătrânirea demografică s-a accentuat INS avertizează: Românii au venituri tot mai mici de la un trimestru la altul, iar cheltuielile mănâncă peste 85% din bani Deficitul comercial al României a crescut la aproape 27,5 miliarde de euro în primele zece luni din 2025. Domeniile care domină schimburile comerciale Sursă foto: Mediafax Foto
FCSB amenință să boicoteze reluarea Ligii 1. De ce nu vrea campioana să intre pe teren la meciul cu FC Argeș
Mai sunt doar două zile până la reluarea campionatului, iar FCSB amenință că va boicota meciul cu FC Argeș, programat vineri, 16 ianuarie, la Mioveni, în etapa a 22-a. Oficialii clubului patronat de Gigi Becali se tem că, din cauza temperaturilor scăzute înregistrate în ultimele zile, starea gazonului de la Mioveni va reprezenta un risc pentru integritatea jucătorilor. De la cine a pornit totul Partida FC Argeș – FCSB, programată în etapa a 22-a a Superligii, este programată pentru vineri, de la 20:00. Conform prognozelor meteo, la ora meciului sunt așteptate -4 grade Celsius la Mioveni, scrie site-ul golazo.ro. În consecință, se așteaptă ca starea gazonului să nu fie una extraordinară. Iar pe un teren înghețat bocnă, jucătorii riscă accidentări serioase, care îi pot scoate din circuit pe o perioadă lungă de timp. De altfel, sursa citată scrie că oficialii FCSB au atenționat Liga Profesionistă cu privire la situația asta, insistând asupra faptului că toate cluburile sunt obligate să dispute meciurile de acasă pe stadioane care au terenurile încălzite. Interesant este că demersul „roș-albaștrilor” are la bază o sesizare făcută de Mihai Lixandru. Mijlocașul campioanei este cel care le-a transmis șefilor clubului că la Mioveni nu există instalație de încălzire a gazonului. Lixandru a jucat la CS Mioveni între 2022 și 2023 și ar fi familiarizat cu situația stadionului „Municipal” FC Argeș își dispută partidele de pe teren propriu la Mioveni, cât timp arena „Nicolae Dobrin”, din Pitești, este în reconstrucție. Ce spune regulamentul Regulamentul LPF esrte clar și nu lasă loc de interpretare: toate stadioanele din Liga 1 trebuie să aibă încălzire a gazonului. „Toate stadioanele pe care se organizează jocuri din campionatul Ligii 1 trebuie să aibă suprafața de joc acoperită doar cu gazon natural sau hibrid (această condiție se aplică din sezonul 2019/2020) și să fie dotate cu instalaţie de nocturnă, sistem de încălzire a terenului de joc care să permită desfăşurarea normală a jocurilor programate în perioadele cu temperaturi negative şi minim 300 de locuri acoperite. Prin excepţie, cluburile promovate pentru prima dată în Liga I pot beneficia de o perioadă de graţie de maxim 1 an competițional, până la terminarea anului competiţional respectiv, pentru a-şi moderniza propriul stadion şi a-l aduce la standardele necesare. Perioada de graţie nu operează în privinţa gazonului și a măsurilor de siguranţă prevăzute de art.10 alin.1, lit.h) şi ţ) din Legea nr.4/2008 completată cu prevederile Legii nr. 10/2012, acestea fiind obligatorii”, scrie la regulament. RECOMANDAREA AUTORULUI: Gigi Becali a anunțat noul transfer de la FCSB. Cât a plătit MM Stoica, despre transferurile negociate de FCSB: „Nu mai vine, s-a răzgândit Gigi” Daniel Bîrligea vorbește despre titlu, dar FCSB nu e acum în play-off. „Am intrat cu capul pe sus, dar suntem cea mai puternică echipă”
Un business pleacă, altul preia conducerea. Apare un nou mare jucător pe piața imobiliară din România, după retragerea dezvoltatorului belgian Atenor
Piața imobiliară din România se află într-o continuă dinamică. Noutatea vine la începutul lui 2026, și anume că dezvoltatorul belgian Atenor se retrage de pe piață, iar un alt mare jucător îi va lua locul. Tranzacția se află în discuții cu investitorul sârbo-turc Mondo Development, un cumpărător nou pe piață. Vezi mai jos detaliile. Un business pleacă, iar altul va prelua conducerea. Sunt anunțate noi schimbări pe piața imobiliară românească. Dezvoltatorul imobiliar belgian Atenor a decis să își închidă activitatea din România, odată cu vânzarea complexului de birouri @Expo din Capitală. Tranzacția se află deja în discuții cu un nou jucător pe piața din România, și anume investitorul sârbo-turc Mondo Development, scrie Profit.ro. În urma unor obstacole întâmpinate la nivel local, dezvoltatorul belgian a decis să se retragă de pe piața din România. De altfel, dezvoltatorul a reușit să finalizeze și să predea locuințele către viitorii locatari, după dificultățile întâmpinate în timpul dezvoltării proiectului rezidențial UP-site din Capitală. Potrivit datelor dezvăluite de sursa citată anterior, cele două părți ar urma să finalizeze tranzacția în martie 2026. Prețul este de maximum 55 de milioane de euro. Un business pleacă, altul preia conducerea pe piața imobiliară românească Un dezvoltator belgian se retrage de pe piața din România La cârma companiei Mondo Development se află Hüseyin Avni Akvardar (60 de ani), de naționalitate turc, membru în Consiliul de Administrației al holdingului turcesc Rönesans și președinte al Rönesans Construction. De altfel, grupul respectiv este deținut de Erman Ilıcak, om de afaceri aflat pe locul 3 în topul celor mai bogați turci. @Expo apare listat ca proiect scos la vânzare, potrivit raportului financiar anual al dezvoltatorului belgian. Cu doar un sfert din spații închiriate, în vara lui 2023, dezvoltatorul făcuse recepția complexului de circa 49.000 de metri pătrați. Ultima tentativă de vânzare se oprise, în schimb. „Dintotdeauna strategia grupului Atenor a fost să dezvolte proiecte pe care apoi să le vândă. Vânzarea @Expo face parte din strategia grupului de a vinde și de a refolosi lichiditățile încasate pentru noi proiecte profitabile. Vom selecta cea mai bună propunere din ce oferă piața. Venirea metroului va fi un «game changer» pentru zonă, fiind deja chiriași care se uită cu mai multă atenție la locația noastră. Acest lucru va impacta pozitiv gradul de ocupare al clădirii. Potențialii cumpărători, cu care am început negocierile, sunt atrași de creșterea atractivității zonei odată cu venirea metroului”, a declarat anterior, pentru Profit.ro, Viorel Lăcătuș, Country Director Atenor. În 2024, dezvoltatorul @Expo obținuse un credit de 10 ani, de 21 de milioane de euro, pentru refinanțarea primelor 2 imobile ridicate. În 2025, dezvoltatorul belgian a ridicat și 2 turnuri rezidențiale din sticlă, cu 256 de apartamente, vis-a-vis de Mall Promenada. Autorul recomandă: Prețuri în creștere pe piața imobiliară din România, în 2026. În ce oraș sunt cele mai scumpe apartamente în blocuri noi, cu peste 3.300 euro/mp Un economist celebru explică cum funcționează economia: „Puțini știu că banii sunt creați de băncile comerciale” Orașul celebru din România în care o casă se vinde cu doar 3.500€, acum, la început de 2026 Cartierele din România în care se află cele mai scumpe locuințe, la începutul lui 2026. Zonele în care plătești aproape 5.000 de euro/m² util Cu cât se scumpesc chiriile din România, în 2026. Orașul în care clienții ar putea plăti și cu 100 de euro mai mult Românii se reorienteză către bănci, pentru a-și cumpăra o locuință. Fenomenul observat după alegeri: „Imobiliarele au fost dintotdeauna aurul” Sursă foto: Mediafax Foto
Lecția profesorului Valentin Stan despre dreptul internațional
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a explicat de ce invocarea dreptului internațional este, în opinia sa, selectivă și adesea folosită doar ca instrument politic. Plecând de la exemple istorice, el arată cum marile puteri au încălcat aceste principii atunci când le-a convenit, cu efecte grave asupra statelor mai mici. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Ați auzit cum e cu dreptul internațional? Profesorul pornește de la comentariile celor care invocă dreptul internațional în cazul Venezuelei sau al Groenlandei. El spune că aceste principii sunt aduse în discuție doar când sunt utile și ignorate când devin incomode. Auziți, măi, tâmpițeilor care ați auzit că există drept internațional. Că, băi, cum ne ducem noi peste Maduro? Cum luăm noi Groenlanda, așa? Că se strică dreptul internațional. Bă, a fost odată ca niciodată un băiat pe care îl chema Nicolae Titulescu. Prin 1935, un băiat pe nume Mussolini a atacat Abisinia. Bă, și Titulescu, cu dreptul internațional, a zis: Băi, trebuie să băgăm sancțiuni Italiei, nu se poate. Și după ce a rezolvat el cu dreptul internațional, adică Italia a făcut ce a vrut în Abisinia, și după aceea s-a ales praful și de Liga Națiunilor, ghici ce s-a întâmplat pe 30 august 1940. Niște băieți, Italia cap de listă, s-au întâlnit la Viena și ne-au luat o bună bucată din Ardeal. Ați auzit, mă, cum e cu dreptul internațional? Iugoslavia și întâmplarea din 1991 Profesorul a dat exemplul destrămării Iugoslaviei. El explică modul în care dreptul la autodeterminare a fost interpretat diferit, în funcție de interesele politice. Croații au fost recunoscuți rapid ca stat independent. Din acel moment, armata federală iugoslavă a fost declarată invadatoare, deși până atunci acționa pe propriul teritoriu. Iugoslavia trăiește o dramă în 1991 când niște băieți, neglijând prevederile Constituției Federației lui Tito, au hotărât să se smulgă din această îngemânare. Cum au făcut croații. Și s-au dus. Sârbii s-au dus cu armata peste ei. Și a început un război. Frații tăi din Europa au zis: Recunoaștem Croația ca independentă. Și în momentul în care noi recunoaștem independența Croației, armata iugoslavă se cheamă că sunt armate invadatoare în Croația, țară liberă și independentă. Și sârbii au zis: Dacă voi vă autodeterminați, ne autodeterminăm și noi. Iar răspunsul a fost: Nu, nu, nu așa. Voi vă autodeterminați doar în interiorul frontierelor republicilor. Ha? Adică autodeterminarea aparține popoarelor sau teritoriilor? Aparține popoarelor. Dar voi nu puteți.
Silviu Predoiu: Nicușor Dan a vrut să facă o demonstrație zburând cu avionul Spartan, să facă economie
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Silviu Predoiu, general român și ofițer SIE, a vorbit despre responsabilitatea serviciilor în scandalul cu aeronava Spartan. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache. Silviu Predoiu: „Dacă ei au hotărât că vor să facă o demonstrație, un manifest din treaba asta… Să spună noi reducem cheltuielile, noi zburăm cu aeronava Spartan. Durează drumul dublu, că zburăm cu viteză la jumătate, bun, 600 km/h. Deci mult mai încet decât cele de linie, zburăm mult mai jos, deci ne zbânțuim noi pentru economie.” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, Silviu Predoiu a vorbit despre care a fost responsabilitatea serviciilor în scandalul cu aeronava Spartan. Acesta a început prin a spune că datoria serviciilor este aceea de a pune la dispoziție mijloacele de comunicare, atunci când asta este tehnic posibil. Generalul susține că serviciile nu l-ar fi sfătuit pe președinte să zboare cu Spartanul. Acesta susține că nu este responsabilitatea serviciilor, că anumiți decidenți au hotărât să facă un manifest din reducerea cheltuielilor. Serviciile, concluzionează acesta, pot găsi soluții dacă decidentul le acceptă. „Datoria serviciilor este să se pună la dispoziție mijloace de comunicare atunci când tehnic este posibil. Eu nu cred că serviciile l-au sfătuit să zboare cu Spartanul în continuare, nu contează că n-aveți legătură cu țara. Dacă ei au hotărât că vor să facă o demonstrație, un manifest din treaba asta… Să spună noi reducem cheltuielile, noi zburăm cu aeronava Spartan, durează drumul dublu, că zburăm cu viteză la jumătate, bun, 600 km/h, deci mult mai încet decât cele de linie, zburăm mult mai jos, deci ne zbânțuim noi pentru economie. Deci serviciile ar fi putut să găsească soluții dacă decidentul le acceptă și le înțelege. Nicușor Dan și cei din jurul lui, că nu știu dacă chiar dumnealui…”, a explicat ofițerul.
De ce fuge capitalul străin din România?
Lupta pentru atragerea de capital străin, deci investiții străine directe, vitale pentru dezvoltarea economică, se acelerează după aderarea Bulgariei la moneda euro, începând cu 1 ianuarie 2026. Țara noastră devine tot mai irelevantă pentru marii investitori, în acest moment companiile plătind cea mai scumpă energie electrică din Europa și suportând efectele inflației, scăderii consumului și creșterilor de taxe decise de Guvernul Bolojan în 2025. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că retragerea investitorilor din România se derulează într-un ritm nemaivăzut de cel puțin un deceniu, pe fondul stagnării capitalului autohton. Cifrele vorbesc de la sine: există o diferență între 0,6 mld. euro intrați ca investiții și 1,12 mld. euro ieșiți din România în urma retragerii investitorilor. România își pierde pe zi ce trece atractivitatea economică. Ungaria ne-a furat mai mulți investitori, Bulgaria ne suflă în ceafă În viziunea lui Adrian Negrescu, România pierde vizibil din atractivitatea economică, iar investitorii fac un calcul simplu despre țara unde este mai rentabil să investească. Expertul susține că vechile argumente ale României, precum nivelul salarial și utilitățile mai ieftine, și-au pierdut relevanța. Energia electrică a crescut cu 70%, iar firmele românești plătesc practic cel mai scump curent electric din Uniunea Europeană, dezavantaj care în mod evident descurajează investițiile. Așa cum a scris Gândul, Bulgaria are multiple beneficii economice în urma aderării la moneda unică, avantaje la care românii pot doar visa. În cel mai optimist scenariu, România poate adera la euro la orizontul anului 2028. Comparând România cu Bulgaria, țara vecină are atuul imbatabil al intrării în zona euro, dar contează și faptul că are impozite la jumătate față de noi. În schimb, în România, taxele cresc continuu, deși la finalul anului trecut, Guvernul a decis micșorarea la jumătate a impozitului minim pe cifra de afaceri, în urma protestelor marilor companii (detalii AICI). Pe de altă parte, Ungaria, deși nu a trecut încă la moneda euro, a suflat României investiții strategice majore, de miliarde de euro, în ultimii ani, grație infrastructurii și regimului de taxe mult mai permisiv decât în țara noastră (detalii AICI). Mai mult, o serie de investiții strategice care merg bine în Ungaria s-au retras din țara noastră tot în 2025. Negrescu: Moneda euro atrage investitorii ca un magnet Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că țara noastră a pierdut deja investiții semnificative în anul austerității, Carrefour anunțându-și deja exitul în viitorul apropiat, iar alte companii decid pe bandă rulantă să își închidă afacerile (chiar ieri, americanii de la Adient au anunțat că își închid unitatea de la Pitești). Acest trend negativ poate continua și în 2026, odată cu aderarea țării de la sud de Dunăre la moneda euro. Motivele pentru care investitorii majori pot opta pentru vecini în special investițiile greenfield (cele care generează locuri de muncă) sunt evidente: monitorizarea Băncii Centrale Europene predictibilitatea fiscală regimul fiscal mai blând în domeniul forțelor de muncă impozite de două ori mai mici ca România „Moneda euro atrage investitorii ca un magnet. Sistemul euro îți aduce predictibilitate, seriozitate din punct de vedere fiscal și financiar, îți aduce investiții. România privește cu invidie, în momentul de față, ceea ce se întâmplă în Bulgaria, din perspectiva investitorilor. Țara vecină va fi monitorizată de Banca Centrală Europeană. Bulgaria probabil va lua partea României din punct de vedere al atragerii de investiții, mai ales investiții greenfield, cele care creează locuri de muncă”, a declarat Adrian Negrescu, în exclusivitate pentru Gândul. „Statul are nevoie de o politică economică coerentă, care să atragă investiții străine și să redea încredere capitalului autohton” „Suntem în acest scenariu al fugii investitorilor, aceștia se retrag din România cum nu am mai văzut în ultimii 15 ani. Statul are nevoie de o politică economică coerentă, care să atragă investiții străine și să redea încredere capitalului autohton, care acum stagnează, de teama vremurilor tulburi. România trebuie să aleagă între investiții publice cu randament redus și sprijinirea economiei reale, cea care produce taxe și impozite, și care are nevoie de stimul pentru ca în 2027 să existe o creștere economică semnificativă”, completează acesta. “2026 este un an decisiv din punct de vedere economic“ “Pentru România, 2026 este un an decisiv din punct de vedere economic. Suntem la o adevărată răscruce de drumuri”, avertizează analistul economic. Sursa foto: GÂNDUL LIVE 2026 este anul în care România trebuie să ia decizii clare, pentru că nu mai există spațiu fiscal și financiar pentru amânări. Statul trebuie să reducă deficitul bugetar la 6,4%, echivalentul unei economii de circa 50 de miliarde de lei, adică aproape 10 miliarde de euro, care trebuie tăiați sau strânși din economie. Noi ne împrumutăm cu o dobândă de 1 miliard de euro pe lună. 2026 este un an al restructurării, în care companiile mari își reconsideră afacerile și privesc cu mai multă prudență ce urmează. O certitudine necesară este ca nivelul fiscal să rămână bătut în cuie, adică să nu mai existe creșteri de taxe. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: România este preocupată numai de măsuri de austeritate și creșteri de taxe, în timp ce Bulgaria investește în sectorul care îi aduce un plus de 8,4% la PIB în 2025. România frânează, Bulgaria accelerează: Turismul care ne depășește Presa maghiară face recensământul investițiilor care au plecat din România în 2025, dar rămân pe picioare în țara vecină. „Operează fără probleme în Ungaria” Va declanșa plecarea Carrefour un val de exit-uri din România? Economist: ”Toți marii retaileri își reconsideră pozițiile internaționale. E presiunea câștigului” Cum a “reușit” Bolojan să scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente
Cu gândul la austeritate, Bolojan a încurcat portofoliile cu portofelele
Premierul Ilie Bolojan a comis o gafă de exprimare în timp ce comenta acuzațiile de plagiat care îl vizează pe ministrul Justiției, Radu Marinescu, folosind termenul „portofele” în loc de „portofolii”, chiar în contextul unei discuții sensibile legate de integritatea membrilor Guvernului. Explicațiile lui Bolojan despre acuzațiile de plagiat care îi sunt aduse lui Marinescu, umbrite de o eroare de exprimare Întrebat despre investigația realizată de jurnalista Emilia Șercan, care îl acuză pe ministrul Justiției de plagiat, Ilie Bolojan a susținut că faptele invocate nu au legătură cu actualul mandat ministerial și că evaluarea miniștrilor se face în funcție de activitatea lor din Guvern. În timpul declarației, premierul a strecurat însă o gafă de limbaj, referindu-se la funcțiile ministeriale drept „portofele”. „Am avut o discuție în această dimineață cu domnul ministru. Lucrurile de care dânsul este acuzat nu s-au întâmplat în mandatul de ministru. Sunt lucruri care înțeleg sunt de 15-20 de ani în urmă și încerc să-mi evaluez colegii după ceea ce fac în mandatele de ministru. Am mai discutat și în cazurile anterioare în care ministrii au avut situații care erau legate de activitatea lor de dinaintea de a ocupa aceste portofele”, a declarat Ilie Bolojan, la TVR 1. AUTORUL RECOMANDĂ
Proiectul de măsuri administrative din România a fost publicat în transparență decizională
Ministerul Dezvoltării, a anunțat, marți, 13 ianuarie, punerea în transparență decizională a proiectului de lege privind măsurile administrative pentru a crește capacitatea financiară și a eficientiza activitatea administrației publice centrale și locale. Proiectul de act normativ a fost pus în transparență decizională pe pagina Ministerului Dezvoltării. „Măsurile propuse și dezbătute în perioada anterioară sprijină descentralizarea și sustenabilitatea financiară a autorităților locale și conduc la consolidarea administrației publice centrale și locale și eficientizarea serviciilor publice către cetățeni”, a declarat Cseke Attila. Proiectul care vizează măsuri administrative la nivel național a fost pus în dezbatere publică Actul normativ prevede eficientizarea administrației publice locale și centrale, echitate socială în colectarea taxelor și a impozitelor și o disciplină financiară mai bună. Proiectul prevede, totodată, o scădere cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală, fără să fie afectate salariile de bază ale angajaților, prin reorganizarea instituțională, reducerea de sporuri sau tăieri de posturi. La nivelul autorităților locale se prevede o reducere a posturilor de la pct. 1 din anexa la OUG nr. 63/2010, care va genera pe ansamblul autorităților administrației publice locale o reducere cu 10% a posturilor ocupate. În anul 2026, în mod temporar, autoritățile locale pot aproba diminuarea cheltuielilor de personal proporțional cu cheltuielile aferente numărului de posturi ocupate ce ar trebui desființate. După cum este cunoscut, în cea de-a doua jumătate a anului 2025, structurile asociative ale autorităților administrației publice locale au fost consultate cu privire la măsurile propuse. Proiectul de act normativ poate intra în vigoare după aprobarea de către Guvern și adoptarea de către Parlament.
Ce responsabilități financiare are chiriașul. Ce trebuie să plătească la asociația de proprietari
Chiriașul nu este doar cel care achită chiria, ci și participă activ la traiul comun dintr-un bloc. Deși nu este membru al asociației de proprietari, el suportă o parte din cheltuielile generate de consum și folosirea spațiilor comune, precum apă, energie sau curățenie. Asociația de proprietari se ocupă cu gestionarea spațiilor comune ale imobilului: scările, liftul, holurile, subsolul, acoperișul și instalațiile comune. Relația legală este directă între asociație și proprietar, dar prin contract, responsabilitățile financiare pot fi transferate către chiriaș. Cea mai importantă categorie de plăți este întreținerea lunară, care include: apă rece și caldă, canalizare, gunoi menajer, energie electrică pentru spațiile comune, curățenie, dezinsecție și deratizare, precum și căldura furnizată centralizat. Cheltuielile sunt calculate în funcție de consum, numărul de persoane sau suprafața apartamentului. Spre exemplu, un apartament ocupat de doi chiriași generează costuri pentru apă și gunoi proporționale cu numărul de locuitori. Fondul de rulment poate fi inclus în responsabilitățile chiriașului, în funcție de contract. În schimb, fondul de reparații, pentru lucrări majore la acoperiș sau instalații comune, rămâne obligația proprietarului. Ce alte responsabilități are chiriașul Chiriașul trebuie să plătească, pe lângă întreținerea legată de bloc, chiria lunară către proprietar. Totodată, este responsabil de utilitățile individuale: energie electrică, gaz, internet, cablu sau telefonie. Chiar dacă aceste contracte sunt pe numele proprietarului, costurile revin chiriașului pentru că el le utilizează efectiv. Responsabilitățile financiare includ și reparațiile generate de uz greșit sau neglijență. Eventualele amenzi sau penalitățile care vin dintr-un comportament necorespunzător sau nerespectarea regulilor blocului pot fi imputate chiriașului, chiar dacă asociația comunică direct cu proprietarul. La finalul contractului, chiriașul trebuie să predea apartamentul în stare bună, conform procesului-verbal de predare-primire, iar orice degradare peste uzura normală poate genera costuri suplimentare, fie reținute din garanție, fie cerute separat.
Silviu Predoiu: Iohannis a cerut să mi se ridice dreptul de vot din CSAT atunci când am fost împotriva lui
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Silviu Predoiu, general român și ofițer SIE, a vorbit despre cum Iohannis i-a revocat dreptul de vot. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache. Silviu Predoiu: „Domnul Băsescu, o persoană combativă, virulentă, asertivă, câteodată chiar agresivă. Dar care aprecia pozițiile opuse convingerilor dumnealui atunci când erau argumentate. Adică îl irita când îl contraziceai, dar aștepta argumente și chiar dacă răspunsul dumnealui era într-o zonă ușor trivială, bine, bă, aprecia. Nu, nu mi-a purtat ranchiună. Am avut altele pe care am discutat, nu pentru aceasta.” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, Silviu Predoiu a vorbit despre cum Iohannis i-a revocat dreptul de vot în CSAT. Acesta a început prin a spune că a fost participant al CSAT-ului sub conducerea a doi președinți. Deși Traian Băsescu era „combativ, virulent și uneori agresiv”, ofițerul SIE susține că era un om deschis la argumente. În opoziție, Klaus Iohannis nu accepta refuzuri sau opoziții. Predoiu susține că fostul președinte a cerut să îi fie revocat dreptul de vot în CSAT. Pentru că generalul nu era director SIE, ci doar director interimar, consilierii prezidențiali au reușit să îi revoce dreptul de vot. „Sigur că, într-adevăr, am participat la foarte multe ședințe CSAT sub doi președinți ai CSAT-ului, domnul Băsescu și domnul Iohannis. Domnul Băsescu, o persoană combativă, virulentă, asertivă, câteodată chiar agresivă, dar care aprecia pozițiile opuse convingerilor dumnealui atunci când erau argumentate. Adică nu-i plăceau „yes man-ii”, îl irita când îl contraziceai, dar aștepta argumente și chiar dacă răspunsul dumnealui era într-o zonă ușor trivială, bine, bă, aprecia. Și am avut mai multe situații în care, în calitatea de reprezentant al SIE, am votat împotrivă și am exprimat poziții opuse celor ridicate acolo de ceilalți. Nu, nu mi-a purtat ranchiună, am avut altele pe care am discutat, nu pentru aceasta. Domnul președinte Iohannis, am avut două situații. A doua oară când l-am contrazis în sensul opiniei, nu personal, nu pe domnia sa, ci m-am opus la vot, a cerut să mi se reducă dreptul de vot și s-a găsit un artificiu și s-a spus că nu mai am drept de vot, că înlocuitorii nu mai au drept de vot în CSAT. S-a găsit un artificiu cu sprijinul consilierilor. Eram înlocuitor la comandă, în sensul că SIE nu avea director, eu eram interimar, deci nu aveam pe cine să înlocuiesc. Poți să fii înlocuitor atunci când înlocuiești pe cineva care există, dar dacă nu există nimeni, mă înlocuiam pe mine prin prezență. Au găsit ei un artificiu și apropo de doi și CSAT-ul cum lucrau, deși nu părea, a fost clar că a fost foarte iritat. Trebuie să fie unanimă decizia. Atunci când cineva spune nu sunt de acord, se blochează.”, a explicat ofițerul.