Clienții unui bar, enervați de mesajul afișat în geam de proprietar chiar în prima zi a noului an: Să nu vă plângeți, să mă deranjați mai târziu
Clienții unui bar din Spania au fost enervați de mesajul afișat în geam de către proprietarul cafenelei, chiar în prima zi a anului 2026. „De la 1 ianuarie, toate băuturile se scumpesc cu 10 cenți, așa că după aceea să nu începeți să vă plângeți, să mă deranjați mai târziu”, se arată pe afișul pus de patronul localului, ca avertisment pentru clienții săi fideli, scrie ediția spaniolă a publicației Huffington Post. Tonul afișului a stârnit nemulțumiri, iar mulți s-au plâns de acest mesaj în comentarii: „Eu nu intru într-un asemenea loc. În afară de scumpirea făcută după bunul plac, este și o lipsă de respect”. Alții merg și mai departe și aduc în discuție creșterea constantă a prețurilor de la pandemie încoace, din 2020: „Dacă totul continuă să se scumpească, barurile vor ajunge să fie un mit”. „Încă un loc de evitat. Nu din cauza scumpirii, ci din cauza aroganței și a atitudinii de superioritate”, se arată într-un alt mesaj, ca reacție la afișul publicat de Jesús Soriano, persoana din spatele profilului Soy Camarero. Spaniolii se plâng deja de creșterea continuă a prețurilor De altfel, spaniolii se plâng de creșterea continuă a prețurilor. Ouăle, cafeaua, carnea de vită, ciocolata și cacaua sunt produsele alimentare ale căror prețuri au crescut cel mai mult în Spania între ianuarie și noiembrie 2025, conform unui raport al publicației Cinco Días. Cele mai recente date ale Indicelui Prețurilor de Consum (IPC) pentru luna noiembrie, publicate de Institutul Național de Statistică (INE), arată că prețul cafelei a crescut cu 17%, cel al cărnii de vită cu 15,6%, al ouălor cu 30%, iar cacaua și ciocolata pudră s-au scumpit cu 12,4%. Autorul mai recomandă: Ce înseamnă atunci când bagi scaunul la loc când te ridici de la masă Experiența unui muncitor român care s-a angajat la un fast-food, în Germania. „Suntem sclavii Europei” Ce l-a scos din sărite pe un român care lucrează într-o cafenea. El nu a mai răbdat și a povestit tot: „Am început să nu îi mai suport”
Județul din România care ține impozitul la minimum permis de lege: Nu au avut loc majorări de taxe în ultimii ani
Autoritățile locale din Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc au anunțat că impozitele pe locuințe vor fi menținute la nivelul minim permis de lege în 2026, în timp ce taxele pentru mașini vor fi ajustate conform noilor reglementări fiscale, se arată pe site-ul primăriei, conform Libertatea. Noile prevederi ale Codului Fiscal introduc diferențieri bazate pe norma de poluare și capacitatea cilindrică a vehiculelor, se mai arată în comunicat. Impozitul minim în Sfântu Gheorghe, neschimbat de 10-15 ani Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a precizat că politica de impozitare minimă pentru locuințele persoanelor fizice se menține de peste un deceniu. „În Sfântu Gheorghe, noi și în ultimii 10-15 ani, în ceea ce privește imobilele la persoanele fizice am avut impozitul la minimum permis de lege și vom rămâne în continuare la acest nivel, deși asta va însemna o creștere a impozitelor pentru că Guvernul a crescut acest plafon minim. În ceea ce privește autoturismele, se merge pe ideea că poluatorul plătește. Este un alt mod de calcul decât până acum, fiind luată în calcul și norma de poluare, nu doar capacitatea cilindrică”, a declarat edilul, conform comunicatului publicat pe site-ul primăriei. Primarul din Sfântu Gheorghe, municipiu de reședință al județului Covasna, a subliniat că majoritatea locuitorilor au autoturisme de până la 1.600 cmc și apartamente cu două sau trei camere, ceea ce implică un impozit anual de aproximativ 600 de lei, echivalentul a 50 de lei lunar. „De banii ăștia, fiecare familie primește mai multe servicii asigurate de Primărie: creșă, grădiniță, școală, iluminat public, curățenia orașului, instituții de cultură, de recreere și așa mai departe”, a adăugat Antal Arpad. În Târgu Secuiesc, impozitele nu s-au mărit de peste 10 ani În Târgu Secuiesc, autoritățile locale au adoptat o abordare similară, menținând impozitele pe locuințe la nivel minim timp de peste zece ani, o politică ce va continua și în 2026. „În municipiul Târgu Secuiesc nu au avut loc majorări de taxe în ultimii ani, în fiecare an fiind aplicate doar creșterile prevăzute de lege pentru anumite categorii. De mai bine de zece ani, în cazul imobilelor deținute de persoane fizice, impozitul a fost menținut la nivelul minim permis de lege, iar acest lucru va continua în 2026, chiar dacă aceasta va însemna o creștere, deoarece Guvernul a majorat pragul minim”, se arată într-un comunicat al primăriei. În cazul autoturismelor, noile reguli vor favoriza proprietarii de mașini hibride și electrice, care vor plăti impozite simbolice, în timp ce pentru mașinile vechi, taxele pot crește cu până la 70%. „Se va aplica principiul «poluatorul plătește»: cu cât mașina este mai veche, cu atât proprietarul va trebui să achite un impozit mai mare. Noua metodă de calcul elaborată de Guvern ia în considerare nu doar capacitatea cilindrică, ci și norma de poluare, motiv pentru care vor exista, în unele cazuri, modificări semnificative ale impozitului auto”, precizează autoritățile din Târgu Secuiesc. Recomandarea autorului: Bucureștenii au început să primească impozitele pentru 2026. Cât are de plătit un proprietar din sectorul 6 pentru un apartament cu trei camere
Ce și-ar fi dorit Dana Săvuică să facă în plan profesional. Ceva m-a blocat și nu am reușit să merg mai departe
Fostul model Dana Săvuică, în vârstă de 55 de ani, a dezvăluit ce i-ar fi plăcut să facă în plan profesional, însă nu a reușit. Dana Săvuică a mărturisit, pentru revista Viva, ce anume și-ar fi dorit să încerce în ceea ce privește parta profesională. Fostul model a afirmat că ar fi vrut să fie implicată și în zona actoriei. Ce și-ar fi dorit Dana Săvuică să facă în plan profesional. ”Oferte am primit, dar ceva s-a întâmplat și nu am continuat” ”O zonă care a rămas neexplorată de mine, deși mi-am dorit de mic copil, a fost actoria, deci aici ceva m-a blocat și nu am reușit să merg mai departe cu această dorință. Oferte am primit, dar ceva s-a întâmplat și nu am continuat. Cred că mi-a intrat televiziunea foarte bine în vene, și aici adrenalina și totul sunt pe dinamică, totul se scurge repede și trăiești mai intens. Practic, când am intrat în televiziune, această dorință a mea de a fi actriță, de a juca un rol, s-a îndeplinit cumva”, a declarat Dana Săvuică. ”Dar, da, actoria e ceva ce n-am explorat îndeajuns. Pentru anii care vin, îmi doresc să ajung la un anumit nivel profesional cu partea asta de social media, ca influencer, poate chiar la nivel internațional cu proiectul „Dare to shine. Acestea sunt culmile pe care mi-aș dori să le ating”, a mai spus aceasta. Dana Săvuică are o fată Dana Săvuică a format o familie, timp de 26 de ani, alături de Răzvan Stanciu, însă mariajul lor a ajuns la final în anul 2016. Cei doi au împreună o fată, Julie. În urmă cu ceva timp, Dana Săvuică a vorbit despre motivele care au dus la separarea de soț, afirmând că relația lor a fost compromisă și de faptul că s-au căsătorit prea devreme.
Categoria de pensionari din România care rămâne fără pensii începând cu 1 ianuarie 2026. Decizia e finală
Mai multe drepturi sociale prevăzute de legislația specială sunt amânate, ca urmare a deciziilor bugetare recente. Indemnizațiile și facilitățile pentru anumite categorii de beneficiari vor fi acordate începând cu 1 ianuarie 2027. În urma deciziilor economice adoptate prin așa-numita „ordonanță trenuleț” din decembrie 2025, numeroase facilități și drepturi sociale au fost eliminate, restrânse sau amânate, reamintește Newsweek. Printre acestea se regăsesc și drepturile acordate urmașilor refugiaților etnici, reglementate prin legislația specială. Conform Legii bugetului de stat pe anul 2025 – Legea nr. 141/2025, indemnizațiile și facilitățile destinate urmașilor refugiaților etnici sunt amânate până la începutul anului 2027, inclusiv drepturile conexe precum asistența medicală, transportul urban și alte facilități sociale. „Drepturile stabilite pentru copiii persoanelor care s-au aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) și g) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru copiii prevăzuți la art. 3^1 alin. (1) din aceeași ordonanță se acordă începând cu data de 1 ianuarie 2027”, se arată în Legea 141/2025. Legea face trimitere la Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, care stabilește categoriile de persoane persecutate din motive etnice ce pot beneficia de măsuri reparatorii: „Beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe persoana, cetățean român), care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează: c) a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate; g) a fost evacuată din locuința pe care o deținea.” Totodată, deși legislația prevede distinct acordarea unei indemnizații lunare în cuantum de 175 lei pentru copilul celui decedat, dispărut sau exterminat în condițiile expres enumerate de lege, și aceste drepturi sunt supuse aceleiași amânări stabilite prin Legea bugetului de stat pe anul 2025. „Copilul celui decedat, dispărut sau exterminat în trenul morții, în timpul masacrelor îndreptate împotriva populației minoritare, în timpul deportării în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate, în timpul privării de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, în timpul refugierii, expulzării sau strămutării în altă localitate, în timpul evacuării din locuința pe care o deținea, în timp ce a făcut parte din detașamentele de muncă forțat”, se arată în Ordonanța Guvernului nr. 105/1999. Astfel, indemnizația lunară de 175 lei, precum și celelalte drepturi prevăzute pentru această categorie de urmași, se acordă începând cu data de 1 ianuarie 2027. Recomandarea autorului: Ieși la pensie în 2026? Cât vei încasa lunar, dacă ai avut un salariu de 4.000 de lei
Statul european în care lucrează circa 27.000 de cetățeni ucraineni refugiați, la începutul lui 2026. Domeniile cu cea mai mare cerere de angajați
Norvegia este statul european în care lucrează circa 27.000 de cetățeni ucraineni refugiați, la începutul lui 2026. Cererea de angajați încă există, iar numărul cetățenilor refugiați este în creștere. Până la momentul actual, peste 100.000 de ucraineni beneficiază de protecție temporară sau colectivă pe teritoriul statului norvegian. Datele făcute publice de postul NRK arată că peste o sută de mii de cetățeni ucraineni beneficiază, actualmente, fie de protecție temporară, fie de protecție colectivă pe teritoriul Norvegiei. Există câteva sectoare în care forța de muncă se află într-un real deficit cronic. O parte dintre cetățenii ucraineni reușesc, în schimb, să se angajeze în astfel de sectoare. Spre deosebire de ultimii doi ani, ritmul de integrare a cetățenilor ucraineni pe piața muncii a crescut considerabil. Tot mai mulți cetățeni ucraineni se angajează în Norvegia În toamna anului 2025, îndeosebi în lunile septembrie și octombrie, Norvegia a primit un nou val de refugiați ucraineni. Există o serie de domenii care au o cerere mare de angajați. În primul rând, sectorul hotelier și cel al restaurantelor necesită un flux mare de angați. Apoi, pe listă se adaugă: logistica și depozitele, sectorul construcțiilor, dar și domeniul îngrijirii persoanelor și sistemul de sănătate, în special personalul medical auxiliar. Mai ales în cazul cetățenilor ucraineni care beneficiază de cursuri de limbă norvegiană, adaptabilitatea la cerințele pieței este mai rapidă. Vă reamintim că în 2025 statul norvegian a renunțat la cazarea în masă a ucrainenilor în hoteluri, cetățenii fiind redirecționați către centrele de primire. Anul 2026 ar putea aduce un flux de aproape 13.000 de refugiați. Autorul recomandă: Ce salariu încasează o tânără din Spania care lucrează în minele din Australia. Se află la 14.000 km de casă Jobul fără facultate plătit cu 15.000 de lei pe lună. Meseriile cu cele mai mari salarii din România TABEL | Ce probabilitate există să fii concediat în 2026, în funcție de meseria ta. Job-ul din România cu 85% șanse de concediere Un angajat IT a fost dat afară după ce s-a mutat la șase ore distanță de locul de muncă. Ce despăgubiri uriașe a solicitat nedreptățitul Experiența unui muncitor român care s-a angajat la un fast-food, în Germania. „Suntem sclavii Europei” Sursă foto: colaj Gândul/Shutterstock
Mama românului mort la Crans Montana este în stare de șoc
Familia adolescentului român care a murit în incendiul din Crans-Montana este îndoliată, însă cel mai greu lovită este mama băiatului, care l-a crescut singură. Aceasta este originară din Gorj. Inițial, Guillaume a fost dat dispărut după incendiu, iar cea care i-a dat viață și-a pus toate speranțele că fiul său este în viață, internat în spital. Potrivit surselor Cancan, bunica și unchiul lui Guillaume Oană, originar din Motru (județul Gorj), au plecat de urgență în Elveția pentru a fi alături de mama lui, Roxana, care este în continuare în stare de șoc. Tânărul originar din Gorj a ajuns la barul blestemat cu un avion privat Guillaume avea dublă cetățenie și locuia în Elveția împreună cu tatăl său, după divorțul părinților. Incendiul a curmat viața a peste 40 de tineri în stațiunea elvețiană Crans Montana, în timpul petrecerii de Revelion. Printre victime a fost identificat și românul Guillaume Oană. Adolescentul român a mers la petrecerea fatidică în urma invitației unui prieten elvețian, fiul unui avocat cu reputație în Lausanne. Potrivit surselor, cei doi ar fi ajuns la destinație cu un avion privat. Din păcate, după declanșarea incendiului, amândoi au rămas blocați în incendiul infernal declanșat în club. ”Roxana și Guillaume aveau o relație foarte strânsă” Potrivit sursei citate, apropiații familiei au declarat că mama tânărului este devastată, iar rudele din România au plecat de urgență în Elveția pentru a o susține. Tatăl lui este un arhitect cunoscut în Elveția. ”Fratele mamei lui și bunica au plecat în urmă cu două zile în Elveția, Roxana este în stare de șoc. Ea l-a crescut singură pe băiat, aveau o relație foarte strânsă. Relația cu fostul partener a fost mereu la cuțite, dar Guillaume avea parte de o viață frumoasă, nu-i lipsea nimic, ea avea o situație financiară foarte bună. Tatăl lui este un arhitect cunoscut în Elveția, cred că se implica și el financiar. Roxana era plecată din Rovinari de aproape 20 de ani, fiul ei a venit pe aici de puține ori, bunica lui îl vizita mai des”, a declarat o sursă apropiată familiei Oană. Românul este printre cele 40 de victime identificate până acum de către legişti, cea mai tânără fiind o elveţiancă de doar 14 ani. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Tragedia din Crans-Montana, ziua 6: Tinerii foloseau o intrare separată și un cod PIN cunoscut de mulți pentru a se furișa în barul Le Constellation Care sunt diferențele dintre tragediile de la Colectiv și Le Constellation. Și între justiția elvețiană și cea dâmbovițeană
România în Cartea Recordurilor. Cine sunt inegalabilii patriei
România continuă să impresioneze la nivel mondial, cu peste 100 de recorduri confirmate de Guinness World Records. De la sportivi legendari și artiști de excepție, până la tradiții culturale și inițiative comunitare inovatoare, țara noastră se situează printre liderii mondiali la capitolul realizări remarcabile. Aceste performanțe dovedesc nu doar talentul și perseverența românilor, ci și creativitatea care inspiră generațiile viitoare. Performanțe sportive de legendă Sportivii români au scris istorie pe scena internațională și au stabilit recorduri memorabile: Nadia Comăneci – Prima gimnastă din lume care a obținut nota perfectă 10 la Jocurile Olimpice de la Montreal, în 1976. Helmuth Duckadam – Singurul portar care a apărat patru lovituri de departajare consecutive într-o finală de cupă europeană (1986). Elisabeta Lipă – Deținătoare a celor mai multe medalii olimpice la canotaj: opt medalii, dintre care cinci de aur, și recordul pentru cea mai mare diferență între prima și ultima medalie de aur (20 de ani). Georgeta Damian – Record pentru cele mai multe medalii olimpice de aur la canotaj feminin, alături de Elisabeta Lipă. Gheorghe Mureșan – Cel mai înalt jucător din istoria NBA, cu 2,31 metri. Iolanda Balaș – Neînvinsă timp de 10 ani la săritura în înălțime, cu 142 de victorii consecutive. Constantina Diță – Cea mai în vârstă campioană olimpică la maraton (Beijing 2008), la 38 de ani. Mariana Bitang și Octavian Bellu – Cel mai de succes duo de antrenori din gimnastica feminină, cu rezultate istorice. Recorduri moderne și realizări recente România nu se oprește la performanțele tradiționale. În ultimii ani, românii au stabilit recorduri inovatoare, surprinzătoare și captivante: Alba Iulia (2025) – Cea mai lungă masă realizată din materiale reciclate, cu o lungime de peste 2,7 kilometri. Bianca Ciocârlan – Cele mai multe piruete efectuate pe hoverboard într-un minut, inclusă în Guinness World Records 2026, la categoria „Young Achievers”. Gogu Neagoe – Caricaturist cu trei recorduri Guinness și 246 de portrete realizate în doar șase ore. A câștigat peste 97 de premii internaționale și 9 titluri mondiale. Ștefan Doniga și echipa sa (2025) – Cel mai rapid concert susținut pe fiecare continent. Tradiții din Bistrița-Năsăud – Recorduri pentru cea mai mare adunare de oameni în costume populare și cel mai mare dans popular românesc. România în Guinness World Records 2026 Ediția Guinness World Records 2026 a fost lansată oficial în România, prezentând o imagine actualizată a performanțelor românești. De la sportivi legendari la inițiative comunitare și proiecte culturale, aceste realizări demonstrează talentul, perseverența și creativitatea românilor. România se află astfel într-o poziție remarcabilă pe harta globală a recordurilor, inspirând tinerii să viseze măreț și să transforme pasiunea în performanță. Recomandarea autorului: Cea mai RAPIDĂ cititoare din lume este româncă. A citit un roman de 130 pagini în 34 minute și a răspuns la toate întrebările legate de narațiune
Război în Ucraina, ziua 1.412. Lovituri de drone asupra mai multor instalații petroliere ruse și clădiri rezidențiale
Războiul din Ucraina a intrat marți, 6 ianuarie 2026, în a 1.412-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Dronele ucrainene au efectuat atacuri nocturne asupra mai multor regiuni rusești, în noaptea de luni spre marți, fiind raportate explozii și incendii în câteva localități, potrivit canalelor rusești Telegram. Atac la Tver, în centrul orașului În Tver, autoritățile regionale au declarat că un fragment dintr-o dronă a lovit o clădire înaltă din centrul orașului în timpul atacului. O persoană a fost ucisă, iar alte două rănite. De asemenea, a fost provocat un incendiu, scrie The Kyiv Independent. Primele atacuri raportate în timpul atacului nocturn au avut loc în Penza. Locuitorii au declarat că au auzit între cinci și șapte explozii, după ora 2:00 dimineața, și au văzut lumini în cer. Rapoartele preliminare au sugerat o posibilă lovitură asupra unei fabrici de rulmenți. În jurul orei 03:00 dimineața, imaginile de pe rețelele de socializare au arătat o lumină puternică deasupra orașului Usman, unde dronele ar fi lovit o rafinărie de petrol, provocând un incendiu. Au fost raportate explozii și în Sterlitamak, deși ținta de acolo rămâne neclară. Autoritățile ruse nu au confirmat oficial amploarea sau țintele atacurilor. Ucraina și-a intensificat campania de atacuri împotriva instalațiilor petroliere din Rusia pe tot parcursul anului 2025, bazându-se în principal pe drone. Cine este noul șef al SBU Volodimir Zelenski a anunțat înlocuirea șefului Serviciului de securitate al țării (SBU), Vasil Maliuk, și numirea provizorie la conducerea SBU a lui Evghenii Hmara. AFP notează că la Kiev are loc o remaniere mai amplă, care a dus și la înlocuirea șefului de cabinet prezidențial. „I-am mulțumit pentru munca lui”, a scris Zelenski pe rețelele sociale, publicând fotografii de la întâlnirea sa cu Maliuk, în care cei doi apar strângându-și mânile. Generalul Maliuk (42 de ani) a devenit foarte popular în Ucraina în urma unei serii de atacuri asupra teritoriului Federației Ruse. El conducea SBU din 2022 și își va continua activitatea în cadrul acestei structuri, concentrându-se pe „operațiuni asimetrice” contra Rusiei, a adăugat Zelenski, fără alte precizări. De asemenea, președintele a semnat un decret de numire provizorie în fruntea SBU a lui Evghenii Hmara, șeful Direcției „Alfa”, care coordonează operațiunile de comando din cadrul serviciului. Pe fondul zvonurilor privind plecarea lui Maliuk, care circulau de câteva zile, un număr de comandanți ai armatei ucrainene au făcut publice, sâmbătă, declarații de sprijin în favoarea șefului SBU, subliniindu-i eficacitatea în această funcție. Săptămâna trecută, Zelenski a anunțat și iminenta înlocuire a ministrului Apărării. Întrebat despre aceste decizii, liderul ucrainean a spus că vrea să relanseze structurile vitale „pentru cazul în care” Rusia ar refuza să facă pace. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Clădirea înaltă de 4 kilometri, proiectul japonez vechi de aproape 30 de ani care pune la încercare limitele construcțiilor
X-Seed 4.000 este un proiect japonez vchi de aproape trei decenii, care provoacă arhitecții și inginerii să-și testeze limitele imaginației. Este vorba de un zgârie-nori care poate să rivalizeze cu munții și să găzduiască, practic, un oraș întreg. Mai exact, este o clădire înaltă de 4.000 de metri (4 kilometri), de cinci ori mai mult decât Burj Khalifa (un zgârie-nori din Dubai, cea mai înaltă clădire construită vreodată de om, care măsoară 829 m înălțime). X-Seed 4.000 ar putea găzdui între 500.000 și 1 milion de locuitori, fiind un concept care propunea o adevărată metropolă verticală, cu aproape 800 de etaje, cu locuințe, birouri, magazine, centre de cercetare și spații de agrement. Ideea generală era ca oamenii să poată trăi, munci și petrece timpul liber fără să părăsească structura, practic un oraș complet autosuficient, scrie Click. X-Seed 4.000, orașul care ar putea găzdui un milion de locuitori Proiectanții își imaginau amplasarea construcției în Golful Tokyo, pe elemente masive de flotabilitate, pentru a rezista cutremurelor și condițiilor de coastă. Forma sa este inspirată de Muntele Fuji și combină o bază largă cu un vârf subțire, oferind stabilitate. Totuși, la o astfel de înălțime apar provocări serioase, cum ar fi: presiune scăzută; lipsă de oxigen; necesitatea unor sisteme sofisticate de reglare a mediului interior. Foto: Wikipedia De asemenea, costurile ar fi uriașe pentru că s-ar folosi aproximativ 3 milioane de tone de oțel, iar suma estimată depășea un trilion de dolari. Specialiștii în arhitectură consideră proiectul mai mult un exercițiu de imaginație decât un plan real de construcție, ridicând întrebări despre siguranță, mediu, curenți de aer și umbre uriașe. Chiar dacă nu va fi construit curând sau – poate – niciodată, X-Seed 4.000 continuă să inspire arhitecți și ingineri, funcționând ca un test al limitelor tehnologiei și ca o provocare pentru imaginația urbană
Tragedie la indigo: Crans Montana și Colectiv
Două tragedii identice, două reacții total diferite. După 5 zile, elvețienii au identificat ultimele victime ale incendiului, iar societatea pare să fie mai unită ca niciodată. Acum 10 ani, la 5 zile după Colectiv, Victor Ponta își dădea demisia din fruntea Guvernului, în urma protestelor masive. În timp ce românii căutau vinovații, iar tragedia era deturnată politic, elvețienii s-au concentrat pe salvarea victimelor. Gândul vă prezintă asemănările și deosebirile dintre cele două incendii care au șocat întreaga lume, dar și cum au reacționat două societăți cu principii și valori profund diferite. Aceleași artificii criminale, același izolator fonic inflamabil, aceeași propagare ultra-rapidă, aceeași îmbulzeală fatală… S-ar putea spune că tragedia din stațiunea montană elvețiană este trasă la indigo cu incendiul de la Colectiv. Diferența o face felul în care societatea a reacționat imediat după tragedie. În România se căutau vinovații încă din primele ore, în timp ce intervenția de salvare se desfășura haotic. În Elveția, lucrurile s-au desfășurat mult mai firesc. Autoritățile s-au concentrat pe salvarea unui număr cât mai mare de vieți. Intervenția rapidă, victime la fața locului: 27 de morți la Colectiv, 10 morți la Crans-Montana Forțele speciale elvețiene s-au mobilizat exemplar. Ambulanțele au intervenit prompt și organizat. S-a văzut imediat delimitarea și asigurarea perimetrului catastrofei, asigurarea fluxului ambulanțelor, aliniate în asteptarea răniților pe care îi preluau imediat și îi transportau către spitale. În 2015, intervenția de la Colectiv a fost un haos generalizat, cu zeci de tineri care au agonizat pe asfalt, în timp ce pompierii și paramedicii nu știau pe cine să salveze mai întâi. Imaginile surprinse imediat după demararea procesului de evacuare a răniților arătau nesiguranță și lipsă de organizare în rândul forțelor de intervenție. Arhivele televiziunilor conțin cadre tulburătoare cu răniți grav lăsați să zacă minute în șir pe asfalt, pe paleți, în fața clubului, până la venirea ambulanțelor. La Crans-Montana, unde procedurile au fost respectate la virgulă, numărul de victime la fața locului a fost aproape de 3 ori mai mic decât la Colectiv. Transferul victimelor: „Avem tot ce ne trebuie” vs. „Cerem ajutor internațional” Una din cele mai mari gafe în managementul crizei Colectiv a venit din partea ministerului Sănătății. Fostul ministru Nicolae Bănicioiu (foto jos) a ieșit public din primele momente, dând asigurări că România are suficiente paturi pentru marii arși. Drept urmare, transferul victimelor a fost îngreunat și alte vieți au fost pierdute. De altfel, statul a pierdut procese în serie cu familiile pacienților care au decedat în așteptarea transferului sau care au ajuns prea târziu la spitalele din străinătate. Autoritățile elvețiene au dat imediat alarma și toate țările s-au mobilizat cu locuri în spitale pentru marii arși. Inclusiv România a pus umărul la salvarea tinerilor răniți la Crans-Montana, punând la dispoziție o aeronavă de transport Infecții nosocomiale, doar la noi în spitale? O altă deosebire crucială pentru bilanțul deceselor o reprezintă condițiile din spitalele care au preluat victimele incendiilor. Deși Elveția nu are suficiente paturi pentru mari arși, reușește să ofere condiții sigure pentru pacienții rămași să se trateze în țară. În România, după Colectiv, multe vieți care puteau fi salvate au fost curmate din cauza infecțiilor nosocomiale, așa cum arată documentarul Colectiv al regizorului Alexander Nanau, singura producție românească de până acum nominalizată la premiul Oscar. Corupția ucide sau neglijența omoară? Autoritățile elvețiene au anunţat că au deschis o anchetă împotriva managerilor barului pentru omor din neglijenţă, vătămare corporală din neglijenţă şi incendiu din neglijenţă. Acesta pare să fie cuvântul cheie care ar putea să concentreze toată vinovăția doar asupra proprietarilor clubului, asta deși acesta funcționa fără să aibă toate autorizațiile. Coproprietarul francez al barului a declarat vineri, pentru ziarul elveţian Tribune de Genève, că localul a fost inspectat „de 3 ori în 10 ani”. Totuși, foști angajați au susținut că standardele de siguranță ale clubului erau precare, afirmând că extinctoarele erau ținute sub cheie și că ieșirea de urgență era adesea încuiată. O altă încălcare a legii o reprezintă și pPotrivit legilor federale elvețiene, începând cu ora 22:00, persoanele sub 16 ani pot accesa localurile care servesc alcool doar dacă sunt însoţite de tutore legal sau de un alt adult autorizat de tutorele legal. Or, incendiul a izbucnit în jurul orei 1:30 dimineaţa, ora locală, a declarat poliţia. Tragedia românească, armă electorală „A fost nevoie să moară oameni pentru ca Guvernul să demisioneze…”, a spus președintele Klaus Iohannis la 5 zile după tragedia de la Colectiv. Declarația președintelui a venit ca un strigăt sinistru al victoriei după o luptă electorală cu premierul Victor Ponta, care și-a dat demisia în urma unor ample proteste. Fenomenul Colectiv a declanșat un val politic care a preluat puterea printr-un nou guvern „tehnocrat” condus de Dacian Cioloș și care a adus în Parlamentul României un nou partid politic, Uniunea Salvați România, fondat de actualul președinte al României, Nicușor Dan. În Elveția, în urma tragediei de la Crans-Montana, nu s-a înregistrat niciun protest, nu s-au solicitat demisii și nimeni n-a îndrăznit să politizeze suferința oamenilor. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Care sunt diferențele dintre tragediile de la Colectiv și Le Constellation. Și între justiția elvețiană și cea dâmbovițeană Comparația pe care Eugen Iancu, tatăl lui Alexandru, mort la Colectiv, o face după tragedia din Elveția. „Nu și-au permis să strige «Avem de toate!»” „A fost exact ca la Colectiv”. Un român stabilit în Elveția a ajutat la evacuarea a zeci de oameni din barul care a explodat: „S-au călcat în picioare”