Alimentele care pot face minuni pentru longevitate. Concluzia la care au ajuns specialiștii
Specialiștii spun că există anumite alimente simple care pot fi foarte importante pentru longevitate. Se știe că, alimentele pe care le consumăm pot avea un impact important asupra organismului, iar asta se va vedea, în cele din urmă, în speranța de viață pe care o putem avea. Potrivit specialiștilor, o dietă bogată în fructe, lapte și nuci ne poate ajuta să atingem vârste cât mai înaintate, de ce nu, chiar și pragul de 100 de ani. De-a lungul timpului, mulți experți au spus că dieta mediteraneană este secretul din spatele longevității locuitorilor din Spania și Italia. Iar cercetătorii spanioli au identificat anumite alimente ce pot fi foarte bune pentru longevitate, dacă acestea sunt consumate constant. Mai exact, este vorba despre fructe, produse lactate, nuci, dar și uleiurile nesaturate, cum este și cel de măsline. Aceste alimente, spun specialiștii spanioli, sunt cele mai importante pentru reducerea riscului unui deces timpuriu. Evident, asta nu înseamnă că ele sunt singurele astfel de alimente! Carnea slabă și legumele sunt, de asemenea, importante pentru dietă. Cercetătorii au sfătuit oamenii să încerce să adopte o dietă mediteraneană, ce poate avea efecte foarte importante pentru organism. Studiul efectuat de cercetătorii spanioli a examinat obiceiurile de dietă a nu mai puțin de 11.000 de adulți, cu o vârstă medie de 48 de ani. De-a lungul acestui studiu, specialiștii au observat că cele patru tipuri de alimente erau foarte bune pentru longevitate. Desigur, dieta mediteraneană ne ajută să ne ținem sub control și greutatea corporală, fiind un alt motiv pentru care ar trebui adoptată de tot mai mulți dintre noi. Autorul recomandă: Aceste alimente care sunt pe masa românilor în fiecare zi devin toxice în doze prea mari. Sărbătorile pot fi uneori periculoase
Marcela și-a transformat viața într-un experiment. A cheltuit peste 100.000 de dolari pentru a rămâne tânără cât mai mult timp: Sunt ca un vampir
Marcela Iglesias, o argntiniancă stabilită la Hollywood, combină intervențiile chirurgicale, transfuzia de plasma tânără și terapiile de celule stem și grăsime de la donatori într-o permanentă căutare a tinereții veșnice. Aceasta a mărturisit că a investit deja peste 100.000 de dolari ca să–și conserve starea de acum, însă că acesta e numai începutul. Marcela Iglesias, cunoscută ca „Barbie umană”, și-a transformat viața într-un experiment permament, cu scopul de a sfida trecerea timpului. Stabilită la Hollywood, ea urmează un regim estetic și medical ce include operații, transfuzii de plasmă provenită de la fiul ei, tratamente cu celule stem și injecții cu grăsime de la donatori. Face asta cu un singur scop, și anume, acela de a rămâne tânără cât mai mult timp, scrie Marca. Obsesia sa a început în copilărie, când mama sa a refuzat să-i cumpere o păpușă Barbie, considerând-o prea sexualizată. „Mama nu a vrut niciodată să-mi cumpere păpușa, așa că atunci când am crescut am decis să mă transform eu însămi într-una”, a povestit ea. De altfel, unul dintre cele mai șocante tratamente pe care le urmează este transfuzia de plasmă tânără, o procedură al cărei cost ajunge la circa 15.000 de dolari. Este vorba despre o intervenție ce necesită un donator mai tânăr și total compatibil. În cazul său, este vorba despre fiul său. „Îi extrag un litru de sânge fiului meu care apoi îmi este transfuzat. Sunt ca un vampir”, a mărturisit ea. În afară de plasma tânără, Marcela explorează și terapii de medicină regenerativă. În 2022, ea și-a administrat 30 de milioane de celule stem obținute din cordon ombilical. „Ți le injectează direct în sânge. Generează celule noi în organism”, a explicat ea intervenția. Un alt procedeu adoptat este și injectarea cu grăsime de la donatori: material extras de la persoane decedate, procesat și folosit în scopuri estetice. A primit astfel de injecții în picioare, mâini și față. „Acolo unde locuiesc eu, asta e super normal”, a spus ea, subliniind că preferă mâinile „pufoase”, întrucât le asociază cu tinerețea. Fiecare ședință costă între 1.200 și 1.300 de dolari. Ea a trecut și printr-o intervenție de mărire a bustului și nu exclude pe viitor nici un lifting facial. Marcela Iglesias estimează, de asemenea, că până a cheltuit circa 100.000 de dolari în căutarea „tinereții eterne”. Autorul recomandă: Cercetătorii elvețieni dezvăluie într-un nou studiu care sunt cele mai riscante 100 de decizii pe care oamenii le iau în lumea modernă
Pompa care i-a bulversat pe șoferi în benzinării. Este un nou tip de combustibil și are culoarea roz
În stațiile Repsol din Spania a apărut un nou tip de carburant marcat la pompă printr-un pistol roz, folosit pentru combustibili regenerabili cu emisii reduse. Experții spun că aceste alternative ar putea permite vehiculelor cu motoare pe benzină și motorină să continue să circule și după 2035. Mai nou, când mergem la o stație de alimentare din Spania, ne întâlnim cu două tipuri principale de furtunuri: cele negre și cele verzi, care indică motorina, respectiv benzina. De-a lungul anilor și odată cu avansul tehnologic, au apărut noi combustibili și carburanți din familia celor sintetici și regenerabili, ceea ce face ca în unele benzinării să existe și furtunuri cu pistol de alte culori decât verde sau negru. Acum, pe lângă benzina și motorina tradițională, în benzinăriile Repsol poate fi văzut furtunul cu un pistol mai puțin obișnuit: cel roz. Ce înseamnă? Această culoare corespunde brandului NEXA, companie specializată în combustibili regenerabili. Roz deschis = benzină regenerabilă, unul dintre combustibilii cu cele mai reduse emisii. Roz intens = motorină regenerabilă, la fel de scăzută în emisii și considerată „neutră” de companie. Noul combustibil care ar putea salva motoarele după 2035 Obiectivul principal al apariției acestor combustibili este de a asigura că vehiculele pe motorină și benzină pot continua să funcționeze după 2035 datorită „caracterului lor natural”, întrucât fabricarea lor nu provine din petrol, reducând astfel semnificativ emisiile poluante. Prin urmare, există posibilitatea ca Uniunea Europeană, la următoarea sa reuniune, să deschisă ușa acestor combustibili regenerabili în decizia sa privind vânzarea viitoare a mașinilor cu motor cu ardere internă. Care sunt carburanții regenerabili Carburanții regenerabili, cunoscuți și ca biocombustibili avansați, sunt combustibili produși din materii prime biologice regenerabile, precum deșeuri agricole, uleiuri vegetale hidrotratate (HVO) sau reziduuri non-alimentare, reducând emisiile de CO2 cu până la 90% față de dieselul fosil. Aceștia includ diesel regenerabil (HVO100), biometan și e-fuels, compatibili cu motoarele diesel existente fără modificări majore. Recomandările autorului:
Trei persoane sunt urmărite penal, după ce au amenințat cu moartea magistrații. Denunțul a fost făcut de CSM. Mesajele au fost scrise pe o platformă online
Parchetul General a anunțat joi că a deschis trei dosare penale care vizează persoane care au adresat ameninţări cu moartea unor magistraţi. Plângerile au fost formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii. Reamintim că, în ultima perioadă, în peisajul justiției din România, au apărut constant nemulțumirile magistraţilor care s-au opus constant proiectului de lege care vizează creşterea vârstei de pensionare şi micşorarea cuantumului pensiei. Acest subiect sensibil a generat presiuni și nemulțumiri în societate – cu privire la vârsta de pensionare și la statutul magistraților – culminând cu aceste situații expuse de mnagistrați. ”În cursul zilei de astăzi, 4 decembrie 2005, procurorul de caz din cadrul Secţiei de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de 3 suspecţi, persoane fizice fără calitate specială, în cadrul a trei dosare penale distincte, pentru săvârşirea unor infracţiuni de instigare publică”, a transmis, joi, Parchetul General. Instituţia precizează că infracţiunile care fac obiectul celor trei dosare penale constau în fapte de îndemnare a publicului, prin intermediul unor mesaje scrise pe o platformă online, să săvârşească infracţiuni de omor/omor calificat/ultraj judiciar împotriva magistraţilor români şi/sau a membrilor de familie ori a apropiaţilor acestora. ”Cele trei dosare penale au fost constituite în urma denunţului formulat, în luna septembrie 2025, de către Consiliul Superior al Magistraturii”, a precizat Parchetul General. Sursă foto: Colaj Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: CSM îi răspunde din nou tranșant lui Ilie Bolojan în legătură cu pensiile magistraților: „Nu aveți abilitarea legală de a iniția un astfel de demers”
Securitatea energetică a României, pe marginea prăpastiei, după incidentul de la Barajul Paltinu. Specialiștii dezvăluie ce a salvat țara noastră să intre în beznă: „Data viitoare posibil să nu mai avem norocul de acum”
Incidentul de la Barajul Paltinu – în urma căruia peste 100.000 de persoane au rămas fără apă potabilă – ar fi putut să producă repercusiuni grave și în sistemul energetic românesc. Mai exact, în ultimele 24 de ore, hidroenergia a salvat România de la colapsul sistemului energetic, după incidentul de la Barajul Paltinu și oprirea Centralei Electrotermice de la Brazi, exact în momentul în care vântul și soarele au dispărut complet din balanța electroenergetică națională. „Fără hidro, țara posibil să fi fost în beznă„ Asociația România Inteligentă (ARI) vorbește, potrivit Mediafax.ro, despre realitatea care de la cele mai înalte funcții în stat este ignorată, în timp ce întârzie sau blochează finalizarea hidrocentralelor și repetă obsesiv că „mai bine vom face parcuri fotovoltaice decât să finalizăm hidrocentralele.” „Acest episod este un avertisment dur: fără hidro, țara posibil să fi fost în beznă. Iar dacă proiectele existente rămân blocate, data viitoare e posibil să nu mai avem norocul de acum. Nu mai e vorba de dezbateri. Este vorba de securitatea energetică a României și de siguranța cetățeanului. Cine nu vrea să recunoască asta, va deveni parte din problemă”, spune Dumitru Chiseliță, președintele ARI. Asociația Energia Inteligentă a realizat o analiză a impactului nefinalizării amenajărilor hidrotehnice în perspectiva anilor 2050. Practic, hidrocentralelor nefinalizate înseamnă inundații, secetă, vieți pierdute, insecuritate energetică și prețuri mari. Criza apei de la Barajul Paltinu Criza apei din Prahova și Dâmbovița a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă În tot acest timp, situația unor oameni nevinovați a devenit un adevărat ping-pong între autoritățile statului, responsabile fiecare în parte cu situația extremă din aceste zone. (Materialul integral AICI) Administrația Națională „Apele Române” a anunțat miercuri faptul că tratarea apei în stația VOILA a început. Reamintimtim că în ultimele zile criza apei din Prahova a stârnit adevărate acuzații și controverse, atât în spațiul public, cât și între instituțiile statului implicate în acest scandal. „Administrația Națională Apele Române vor asigura volumul necesar și în parametri optimi în vederea tratării apei pentru potabilizare, turbiditatea apei fiind monitorizată continuu. În momentul de față, deși ANAR nu are astfel de atribuții, Apele Române au găsit soluții alternative pentru perioada imediat următoare în vederea reluării alimentării cu apă a populației și anume prin asigurarea unor volume tampon cu turbiditate mică în BAC-ul (bazinul de apă curată) de la Malu Vânăt.” (Materialul integral AICI) Criza apei din Prahova a devenit un adev[rat ping-pong între autorități Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Toți știau. Cronologia dezastrului de la Paltinu. Primele informații despre Criza Apei au apărut în 17 iunie. Cinci luni mai târziu, 100.000 de oameni nu au apă și securitatea energetică a României este în pericol
Alunecare de teren pe cea mai circulată șosea din țară
Cea mai circulată șosea din România se confruntă cu probleme în urma unei alunecări de teren care a rupt o parte din terasamentul șoselei. Traficul rutier a fost restricționat parțial pe Drumul Național 1, în zona Comarnic, pe sensul de mers spre Capitală. Purtătorul de cuvânt al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Alin Șerbănescu, a dat asigurări, pentru Digi24, că drumarii vor pune în siguranță șoseaua de deasupra surpării. Autoritățile dau asigurări că nu există un pericol iminent de surpare O echipă a postului TV menționat a filmat cum arată surparea văzută de la nivelul căii ferate, aflată la câțiva metri mai jos. Imaginile arată cum o cantitate apreciabilă de pământ a „fugit” de sub lateralul șoselei, așadar e un potențial pericol dacă alunecarea de teren va mai continua. DN1 este cea mai circulată arteră rutieră din țară. Sursa Foto: Shutterstock „În primul rând trebuie să precizez că nu este un pericol iminent de surpare. Am luat acea măsură de restricție, practic tocmai pentru a evita acest lucru, a fost o măsură preventivă. A apărut o alunecare pe versant, sub o grindă de consolă care este în lateralul drumului. Practic, acolo a fost și o lărgire a drumului. De sub o grindă de consolă care reprezintă acostamentul, a plecat, să spunem așa, o cantitate de pământ care era sub această grindă, dar drumul să sprijină pe această consolă de beton care acționează ca un fel de podeț, deci nu există riscul surpării drumului. Preventiv am luat această măsură standard, pentru a evita producerea unor vibrații care ar putea duce la agravarea situației în cazul în care această alunecare de plan de teren ar continua”, a explicat purtătorul de cuvânt al CNAIR. Dacă nu se intervine, situația se poate agrava până la prăbușirea benzii Potrivit oficialului, în acea zonă s-a luat deja măsura limitării vitezei la 50/h. Acesta a avertizat că lucrurile se pot agrava, putând urma inclusiv o prăbușire benzii dacă nu se intervine rapid. „Până la urmă, în același timp, pentru că nu vrem să se agraveze situația, am trimis ieri o echipă de experți. Astăzi se duce din nou o echipă de experți pentru a vedea în primul rând cât de gravă este situația sub această grindă, ce măsuri se pot lua de urgență pentru punerea în siguranță a zonei respective și ulterior, pe termen mediu, ce măsuri pot fi luate pentru consolidarea acestei porțiuni de drum. Dacă nu se intervine, situația se poate agrava”. Potrivit lui Alin Șerbănescu, prima echipă de experți a constatat miercuri, 3 decembrie, existența acestui plan de alunecare, precum și faptul că o cantitate de pământ a alunecat de sub această grindă. El a mai spus că „măsurile de punere în siguranță se fac în aceste zile, dar măsurile de consolidare efectivă, dacă se vor decide, vor dura ceva mai mult. „Dacă se agravează și dacă nu intervin, e posibil să se ajungă și în situația de prăbușire iminentă. Deocamdată, în acest moment când vorbim, nu există risc de prăbușire”, a insistat purtătorul de cuvânt al CNAIR. RECOMANDĂRILE AUTORULUI ALERTĂ în Elveția după prăbușirea unui ghețar. Un sat întreg a fost îngropat Imagini șoc din China: un pod de aproape 800 de metri s-a prăbușit, la câteva luni după inaugurare
Ce este de fapt TAXA pe STÂLP și de ce este contestată de mediul de afaceri
Celebra taxa pe stâlp nu este o noutate, ea a fost reintrodusă după ce a mai existat și în trecut. Noua dare este o taxă pe construcțiile speciale, cum ar fi stâlpii de electricitate, turnurile de telecomunicații, conductele, și alte structuri similare deținute de companii. Inițial introdusă în 2014 de Guvernul Ponta și eliminată în 2017, „taxa pe stâlp” este un impozit aplicabil construcțiilor speciale care nu sunt deja supuse altor taxe pe clădiri. Aceasta se aplică unor obiective precum silozuri, antene de telecomunicații, panouri fotovoltaice și alte construcții similare, specifică BZI. Aceste structuri nu sunt folosite drept locuințe sau spații de birouri, motiv pentru care legislația fiscală le tratează diferit față de clădirile obișnuite. Firmele care le dețin trebuie să plătească un impozit separat, calculat în funcție de valoarea lor contabilă. O taxă falimentară Ideea nu este nouă. Taxa a fost introdusă pentru prima dată în 2014, în timpul guvernului Ponta, ca parte a unui efort mai larg de a genera venituri suplimentare la bugetul de stat. La vremea aceea, cota era de 1,5% din valoarea construcțiilor speciale, ceea ce a generat o reacție puternică din partea mediului de afaceri, deoarece numeroase industrii, de la energie și telecomunicații până la agricultură și infrastructură, se bazau pe astfel de active. În 2017, taxa a fost eliminată, considerându-se că nu aduce încasările scontate și că pune presiune nedorită pe mediul privat. Cu toate acestea, spre finalul anului 2024, măsura a reapărut prin așa-numita „ordonanță-trenuleț”, fiind reintrodusă pentru anul fiscal 2025. De această dată, discuțiile din jurul taxei au vizat atât nivelul impozitului, cât și impactul pe care l-ar putea avea asupra investițiilor. În forma vehiculată cel mai des, firmele private sunt obligate să plătească un impozit de 1% din valoarea netă a construcțiilor speciale, în timp ce activele aflate în proprietatea publică, dar administrate de companii, sunt taxate cu o cotă redusă, de 0,5%. Guvernul a introdus și posibilitatea acordării unei bonificații pentru plata anticipată, ceea ce înseamnă că societățile care achită impozitul înainte de termen pot beneficia de o reducere de 10%. De ce este controversată şi ce efecte poate avea Controversele nu au întârziat să apară. Numeroși economiști și reprezentanți ai mediului privat susțin că această taxă riscă să se transforme într-o povară pe termen lung, deoarece firmele tind să transfere costurile suplimentare către consumatori. În lipsa posibilității de a absorbi aceste cheltuieli, prețurile finale la energie, servicii sau produse agricole pot crește, amplificând presiunea inflaționistă. Totodată, companiile din domenii strategice avertizează că reinstituirea taxei poate afecta randamentul investițiilor deja planificate, reducând apetitul pentru proiecte mari precum dezvoltări energetice, modernizarea infrastructurii sau extinderea rețelelor de telecomunicații. Unele estimări arată că, în ciuda reacțiilor publice, veniturile obținute de stat nu vor depăși aproximativ un miliard de lei, o sumă considerată modestă raportată la nevoile bugetare ale țării. Efectul asupra mediului de afaceri este, așadar, ambivalent. Deși statul caută să-și consolideze finanțele prin diversificarea surselor de venit, companiile afectate consideră că taxarea infrastructurilor esențiale poate frâna dezvoltarea economică, reduce competitivitatea și crea incertitudine într-un climat investițional deja sensibil. În practică, doar firmele care dețin construcții speciale plătesc această taxă; societățile fără astfel de active nu sunt vizate de măsura fiscală. Prin urmare, multe persoane se pot întreba ce este taxa pe stâlp, măsura care la finalul anului 2024, prin aşa-numita „ordonanţă-trenuleţ” a fost reintrodusă pentru 2025. Recomandarea autorului: „Taxa pe stâlp”, adoptată. Ciolacu: „Va avea un impact în zona privată de aproximativ 300 mil. lei”/ UPDATE: Precizările ministrului Tánczos Barna Președintele Consiliului Fiscal consideră că veniturile din taxa pe stâlp nu acoperă tăierea CAS
Gigi Nețoiu: Oamenii nu vor să iasă la vot pentru că nu au încrederea că votul lor poate schimba ceva
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Gigi Nețoiu, om de afaceri și politician român, a discutat despre situația actuală din România și problemele pe care le observă în fiecare zi. El spune că lucrurile se degradează rapid, iar oamenii simt că nimic nu mai funcționează corect. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Gigi Nețoiu: „V-am spus că România se dezintegrează” Nețoiu a comparat România cu situația din Bulgaria. El spune că oamenii de acolo reacționează mai rapid la deciziile politice. „V-am spus că România se dezintegrează. V-am spus să aveți răbdare până după 7 ianuarie. N-ați văzut ce se întâmplă la bulgari? Au încercat să ia măsuri să le crească taxele. A căzut guvernul, cade tot. Oamenii știu ce vor. La noi înseamnă că e bine. Poate eu greșesc. Ce am văzut eu în astea trei săptămâni de zile, poate n-am văzut bine. Nenorocire peste tot. V-am zis. 38 de șantiere la care nu lucrează nimeni. Clădirile în tot centrul Bucureștiului stau să cadă. Și n-a făcut nimeni nimic și nu interesează.”, spune invitatul. Tot ei câștigă, tot ei ies Omul de afaceri a vorbit și despre lipsa de încredere a oamenilor în alegeri și despre cum percepe sistemul politic. „Acum știți că se spune că face planșeul de la Piața Unirii. Și spune că va costa 160 de milioane. 160 de milioane de euro. Și Coldea zice ce? De infrastructură sau de influență? Înțelegeți? Deci ei sunt acolo. Toți. Deci au lucrurile aranjate, puse la punct. Așa că ce să ne mai… V-am spus ce îmi spune lumea în piață: «Domnul Gigi, degeaba ieșim. Că tot ei câștigă, tot ei ies.» Și ați văzut alianțele. Le mai repetăm o dată? Nu le mai repetăm.”, susține Nețoiu. CITEȘTE ȘI: Anca Alexandrescu: „Cât am fost realizator de emisiune, i-am criticat pe cei care au cheltuit banul public fără responsabilitate” Anca Alexandrescu: „Când politicul ajunge într-o poziție, se trag unii pe alții. Se întâmplă acest lucru la toate partidele” Daniel Băluță: „Bucureștiul are nevoie de o viziune de dezvoltare comună. În prezent, acesta este FRAGMENTAT, ca un puzzle”
Ministerul Mediului neagă că ar fi ştiut de riscul opririi alimentării cu apă: „ESZ Prahova nu a semnalat riscurile pe care le invocă astăzi”
Ministerul Mediului a transmis o informare rin care neagă că instituţia ar fi fost înştiinţată de compania furnizoare de apă, ESZ Prahova, despre riscul riscul opririi alimentării cu apă potabilă. ”ESZ Prahova nu a semnalat riscurile pe care le invocă astăzi, nu a prezentat limitele tehnologice ale staţiei de tratare, nu a informat că turbiditatea ridicată ar face imposibilă tratarea, nu a activat nicio măsură de prevenţie”, acuză ministerul. Instituţia mai transmite că Hotărârea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova din 6 noiembrie ”nu avertizează asupra unui risc de întrerupere a alimentării din cauza coborârii nivelului apei în urma lucrărilor pentru lacul Paltinu, ci asupra unui risc de întrerupere a alimentării cu apă potabilă dacă nu ar fi fost realizată această lucrare”. ”Afirmaţiile apărute în presă, potrivit cărora ministerul ar fi cunoscut riscul opririi alimentării cu apă şi ar fi ignorat avertismente, sunt false. Ba mai mult, reprezentanţii ministerului Mediului au întrebat expres dacă există acest risc, în mai multe şedinţe tehnice şi au primit asigurări de la toate autorităţile din subordine de la nivel local că nu există riscul populaţiei de a nu mai avea acces la apă. ESZ Prahova, instituţia responsabilă de tratarea şi furnizarea apei, nu a transmis că turbiditatea crescută ar putea face imposibilă operarea Staţiei Voila”, transmite joi dimineaţă Ministerul Mediului. Ministerul mai informează că au fost dispuse verificări prin Corpul de Control pentru clarificarea şi stabilirea resăponsabililor pentru acest dezastru. Instituţia mai aminteşte şi de minuta întâlnirii tehnice din 22 octombrie 2025, despre care spune că este minuta unei întâlniri desfăşurate la barajul Paltinu între ANAR, ABA Buzău–Ialomiţa, SGA Prahova, Hidroelectrica, CONSIB, specialiştii firmei de scafandri şi operatorul de apă ESZ Prahova, în care ”specialiştii au constatat că lucrările de remediere la GF2 (golirea de fund 2 – n.r.) pot determina, temporar, o creştere a turbidităţii în apa brută care ajunge la Staţia de Tratare Voila”. Conform aceleiaşi instituţii, ”în niciun moment, operatorul ESZ Prahova, singura instituţie care tratează apa pentru consum, nu a informat participanţii şi nu a transmis MMAP că o astfel de creştere a turbidităţii ar putea conduce la imposibilitatea de a trata apa şi, implicit, la întreruperea alimentării cu apă potabilă”. ”Deşi avea obligaţia legală şi profesională de a anunţa orice situaţie care pune în pericol continuitatea tratării apei, ESZ Prahova: nu a semnalat riscurile pe care le invocă astăzi, nu a prezentat limitele tehnologice ale staţiei de tratare, nu a informat că turbiditatea ridicată ar face imposibilă tratarea, nu a activat nicio măsură de prevenţie (rezerve, acumulări tampon, surse alternative)”, mai informează cei de la Mediu. Ba mai mult, documentul din 22 octombrie nu conţine nicio avertizare, observaţie sau notă semnată de operatorul ESZ Prahova privind imposibilitatea tratării apei în caz de creştere a turbidităţii. Potrivit responsabilităţilor ce-i revin, aceasta este singura structură care avea responsabilitatea exclusivă de a semnala incapacitatea de potabilizare, explică Ministerul Mediului. În Hotărârea nr. 9 a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova, din 6 noiembrie, spune că menţionează strict ”riscul operaţional generat de avaria la golirea de fund GF2, cauzată de incidentul tehnic din 17 iunie 2025”. ”Hotărârea nu avertizează asupra unui risc de întrerupere a alimentării din cauza coborârii nivelului apei în urma lucrărilor pentru lacul Paltinu, ci asupra unui risc de întrerupere a alimentării cu apă potabilă dacă nu ar fi fost realizată această lucrare. CJSU a recunoscut o situaţie GENERATOARE de urgenţă, legată exclusiv de: imposibilitatea intervenţiei tehnice la GF2, riscul pentru siguranţa barajului dacă lucrările nu se fac, obligativitatea reparării instalaţiei avariate. Acest document nu precizează că ESZ Prahova ar fi avertizat sau ar fi solicitat vreo măsură privind riscul populaţiei de a nu mai avea acces la apă potabilă”, mai spun cei de la minister. Operatorul de apă ESZ Prahova avea obligaţia legală şi contractuală de a menţine rezerve minime de apă (BAC-ul nefuncţional din 2017), de a raporta imediat orice limită tehnologică a staţiei, de a evalua impactul turbidităţii asupra procesului de tratare, de a informa MMAP, ANAR şi autorităţile locale în cazul unei posibile întreruperi şi de a activa surse alternative, potrivit celor de la Mediu. ”Niciuna dintre aceste obligaţii nu a fost îndeplinită”, încheie Ministerul Mediului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Toți știau. Cronologia dezastrului de la Paltinu. Primele informații despre Criza Apei au apărut în 17 iunie. Cinci luni mai târziu, 100.000 de oameni nu au apă și securitatea energetică a României este în pericol Vicepremierul Tánczos Barna, despre criza apei potabile: ”Dorel ajunge în funcţie de conducere din ce în ce mai des şi la companii vitale”.
Toți știau. Cronologia dezastrului de la Paltinu. Primele informații despre Criza Apei au apărut în 17 iunie. Cinci luni mai târziu, 100.000 de oameni nu au apă și securitatea energetică a României este în pericol
Criza apei din Prahova și Dâmbovița nu a apărut „peste noapte”. În spatele acestui dezastru stă o poveste întinsă pe o perioadă de luni de zile, cu avertismente tehnice, ședințe, rapoarte, dar și cu declarații liniștitoare care s-au dovedit complet rupte de realitate. Gândul a analizat, pas cu pas, filmul complet al dezastrului, de la primele semnale tehnice din iunie, până la momentul în care peste 100.000 de oameni au rămas fără apă, și a publicat documentele oficiale care demonstrează că ministra Mediului, Diana Buzoianu, a avut acces la informații. Iunie 2025 – primele alarme la Paltinu În iunie, problema Paltinu deja nu mai este un zvon tehnic, ci o realitate notată în documente. În data de 17.06.2025, la barajul Paltinu s-au efectuat manevrele de deschidere pentru evacuarea unor volume de apă. Administrația Bazinală Buzău-Ialomița descoperă o problemă serioasă la Barajul Paltinu. În timpul unor manevre de verificare, specialiștii constată că una dintre golirile de fund (GF2) este obturată. O inspecție subacvatică confirmă avaria: sistemul de acționare are probleme, vana de lucru nu mai funcționează corect, iar ambele goliri de fund sunt, practic, ieștite din uz. Cazul ajunge urgent la Comisia UCC (Comisia pentru Urmărirea Comportării Construcțiilor) din cadrul Administrației Naționale „Apele Române”. Pe 24 iunie 2025, ANAR convoacă o comisie tehnică. Specialiștii analizează situația de la baraj și spun clar: sunt necesare lucrări la golirea de fund și la echipamente, pentru siguranța barajului și pentru funcționarea normală. Pe 25 iulie, la Ministerul Mediului se întrunește Comisia de siguranță a barajelor. Concluzia: intervențiile la Paltinu trebuie făcute pentru siguranță și pentru funcționarea corectă a sistemului. Documentele ajung la nivel local, însoțite de condiții tehnice. În 18 septembrie, scafandrii constată o înfundare totală cu sedimente la Paltinu. Pe 22 octombrie, ședință de urgență la barajul Paltinu, apare o comisie de la Apele Române. Reprezentanții societății ESZ Prahova (Exploatare Sistem Zonal) povestesc că sunt invitați „la fața locului”, li se pune în față un proces verbal despre golirea lacului, dar șeful de stație și inginerul refuză să semneze. Comisia de la Paltinu decide continuarea golirii lacului. Pe 29 octombrie, Apele Române transmit oficial că nivelul apei va scădea și cer operatorului să se pregătească. ESZ spune că primește doar o informare generală, fără un scenariu concret pentru ce se întâmplă dacă turbiditatea crește și apa nu mai poate fi tratată. Turbiditatea înseamnă tulburarea, opacitatea sau lipsa de transparență a unui lichid, cum ar fi apa, cauzată de particule foarte fine, suspendate, care difuzează lumina. Aceasta este o măsură a gradului de impuritate și indică prezența substanțelor organice sau anorganice, cum ar fi aluviunile sau substanțele rezultate din poluare. În paralel, la nivel județean au loc mai multe ședințe ale Comitetului pentru Situații de Urgență pe tema Paltinu, însă ESZ afirmă că nu este invitată și că hotărârile nu ajung la societate. Pe 6 noiembrie, Prefectura Prahova publică un comunicat oficial în care vorbește pentru prima dată despre o „posibilă situație de urgență”. La câteva zile distanță apare și prima informare publică despre barajul Paltinu. Volumul de apă ajunge la doar 36% coeficient de umplere, cel mai mic nivel din ultimii șase ani. ANAR anunță că nivelul va coborî și mai mult, pentru verificarea vanelor și a instalațiilor, însă dă asigurări că alimentarea cu apă pentru Ploiești și Breaza rămâne „fără restricții” Pe 26 noiembrie, ministra Mediului, Diana Buzoianu, apare la televizor și vorbește despre Vidraru și Paltinu. Tonul este ferm, liniștitor și dă garanții că nu există niciun fel de pericol. Totul este „controlat”. În acel moment, niciun român nu își imaginează că, peste câteva zile, robinetul se va opri pentru 13 localități. În noaptea de 28-30 noiembrie, ploile abundente lovesc zona. Debitele cresc, iar lacul Paltinu, deja coborât ca nivel pentru lucrări, se încarcă masiv cu aluviuni. La Stația de Tratare Schiulești și la Stația de Tratare Voila, apa care intră nu mai seamănă cu o apă de munte, ci cu un noroi gros. Turbiditatea sare la valori record: peste 27.000-29.000 NTU, în condițiile în care apa potabilă trebuie să coboare spre 1 NTU. Hidroelectrica oprește și ea pentru scurt timp uzinarea, de teamă că mâlul va distruge instalațiile. Rezultatul se vede la robinet: peste 100.000 de oameni din Prahova și Dâmbovița rămân fără apă potabilă și, în multe locuri, fără apă nici măcar pentru spălat. 30 noiembrie-1 decembrie – în weekend, primarii din localitățile afectate se trezesc în plină criză. Apele Române cer oficial declararea stării de urgență. Ministerul Mediului spune că află situația „direct de la primari” și anunță o ședință de urgență cu prefecții, Apele Române, Hidroelectrica și operatorul ESZ. Premierul Ilie Bolojan intervine și el: anunță trimiterea de 200.000 de litri de apă îmbuteliată din rezerva de stat: cam o sticlă de 2 litri de persoană pentru cele aproximativ 100.000 de persoane afectate. În ședințele tensionate din Prahova, Diana Buzoianu încearcă să ofere o soluție „intermediară”: apă menajeră pe conductele de apă potabilă, până când stațiile pot trata din nou apa corect. Directorul DSP Prahova o contrazice frontal. Spune că ar fi o încălcare gravă a legii, că turbiditatea este mult prea mare și că nu își asumă un aviz pentru o apă care poate îmbolnăvi oamenii. Pe 2 decembrie, criza ajunge și în școli. Inspectoratul Școlar Prahova anunță că, în perioada 2-5 decembrie, elevii din 13 localități trec în online, pentru că nu există apă nici măcar pentru toalete și igienă de bază. Tot pe 2 decembrie, criza de la Paltinu a închis și centrala electrică de la Brazi, care asigură 10% din energia națională. Ministra Mediului iese din nou public și spune că: ESZ Prahova știa de riscul de turbiditate; operatorul nu a vorbit la ședințele din octombrie; atât ESZ, cât și Administrația Bazinală Buzău-Ialomița sunt „vinovate în egală măsură”; cere demisia ambilor directori. ESZ răspunde cu un comunicat-maraton. Societatea acuză: „deciziile hazardate și greșite” ale Ministerului Mediului și ale Apelor Române privind scăderea nivelului în baraj; lipsa unui plan de rezervă; faptul că infrastructura are peste 50 de ani, iar operatorul nu are voie