Ce taxe trebuie să plăteşti când vinzi un apartament sau o casă. Acte necesare în 2025

Vânzarea unui apartament sau a unei case implică și pregătirea unor acte și achitarea unor taxe specifice. În anul 2025, procesul se poate finaliza rapid, în numai 3-4 zile în regim normal sau în 2 zile, în regim de urgență la orice notar public din România. Astfel, primul document indispensabil este actul de proprietate asupra imobilului. Poate să fie un contract de vânzare-cumpărare, de donație, o sentință civilă definitivă și irevocabilă, un un titlu de proprietate sau un certificat de moștenitor obținut la notar și intabulat în cartea funciară. Apoi, un alt document esențial este și certificatul fiscal, emis de Administrația Financiară unde se plătește impozitul anual pe imobil. Acest document atestă faptul că proprietarul nu are datorii către stat și trebuie solicitat pentru fiecare coproprietar, dacă este cazul. Actul acesta se poate obține prin depunerea unei cereri la registratura organului fiscal sau prin serviciul online “Spațiul privat virtual”, fiind emis în aproximativ 3 zile lucrătoare și având valabilitate până la sfârșitul lunii în care este eliberat. Documentația cadastrală, realizată numai de un expert cadastral autorizat, este, de asemenea, obligatorie pentru autentificarea vânzării. Costurile variază între 700 și 1.000 de lei, în funcție de numărul de camere, la care se adaugă o taxă fixă de 120 de lei către Oficiul Cadastral și de Publicitate Imobiliară (OCPI). Termenul de eliberare este de circa 18 zile lucrătoare. Extrasul de carte funciară se obține prin intermediul biroului notarial și este un act necesar autentificării actului de vânzare-cumpărare. În plus, proprietarul trebuie să prezinte și certificatul de performanță energetică, eliberat de un auditor energetic atestat. Prețul mediu pentru apartamente este de circa 250 de lei, iar pentru case poate varia în funcție de suprafață și complexitate. În general, certificatul se eliberează în 24-48 de ore și are valabilitate de 10 ani. Mai este necesară și prezentarea ultimei facturi și a chitanței aferente utilităților, ce dovedesc plata la zi, dar și, în cazul apartamentelor, adeverința emisă de asociația de proprietari/locatari, care conformă că nu există datorii pentru întreținere sau cheltuieli comune. Ea trebuie emisă în original, cu semnătura și ștampila oficială a asociației. În ce privește plățile, Cumpărătorul plătește, de regulă, onorariul biroului notarial, calculat în funcție de valoarea locuinței. Taxa pentru eliberarea extrasului de carte funciară, de 40 de lei, poate fi suportată fie de vânzător, fie de cumpărător, în funcție de înțelegerea dintre părți, iar tariful de intabulare, reprezentând 0,15% din prețul vânzării, este achitat de obicei de cumpărător. Proprietarul trebuie să plătească impozitul pe venit din tranzacția imobiliară. Dacă imobilul a fost deținut mai puțin de 3 ani, impozitul este de 3% din valoarea bunului, iar dacă a fost deținut mai mult de 3 ani, impozitul scade la 1%. Plata se efectuează la notar în ziua semnării contractului, iar notarul virează suma în contul statului până la data de 25 a lunii următoare. Autorul recomandă: Cu doar 3.000 de euro îți construiești propria CASĂ în numai două zile. Cine e românul care vrea să revoluționeze Europa cu locuințe ultra-eficiente
Tabel orașe | Câți locuitori vor avea marile orașe din România în anul 2050, 2100, 2500 și în 3000

V-ați gândit vreodată câți locuitori vor avea marile orașe din România în anul 2050, 2100, 2500 și în 3000? Pentru astfel de calcule au fost utilizate ca bază populațiile oficiale, în urma recensământului efectuat în anul 2021. Mai jos, în articol, se găsește un tabel cu 15 orașe din țară. A fost utilizată o rată anuală constantă (r) diferită după dinamica recentă a fiecărui oraș. În acest sens, vor fi trei tipuri de orașe: Orașe dinamice / universitare / cu creștere relativă; Orașe cu trend uşor stabil / uşor negativ; Orașe cu declin observabil în ultimii ani. Pentru astfel de calcule s-a aplicat formula demografică: P(t) = P(0) * (1 + r)^(t − 2021). P(0) = populația actuală Constatări a) orașe dinamice / universitare / cu creştere relativă (Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Oradea, Brașov, Sibiu): +0.20% pe an (r = +0.002) b) orașe cu trend uşor stabil / uşor negativ: −0.10% pe an (r = −0.001) c) orașe cu declin observabil în ultimii ani: −0.20% pe an (r = −0.002) Cluj-Napoca Populație 2025 (recensământ 2021): 286.598 de cetățeni; Populație 2050: 303.695 de cetățeni; Populație 2100: 335.601 cetățeni; Populație 2500: 746.297 de cetățeni; Populație 3000: 2.026.621 de cetățeni. Iași Populație 2025 (recensământ 2021): 271.692 de cetățeni; Populație 2050: 287.899 de cetățeni; Populație 2100: 318.146 de cetățeni; Populație 2500: 707.482 de cetățeni; Populație 3000: 1.921.216 cetățeni. Constanța Populație 2025 (recensământ 2021): 263.688 de cetățeni; Populație 2050: 256.147 de cetățeni; Populație 2100: 243.649 de cetățeni; Populație 2500: 163.290 de cetățeni; Populație 3000: 99.016 cetățeni. Timișoara Populație 2025 (recensământ 250.849 de cetățeni; Populație 2050: 265.813 cetățeni; Populație 2100: 293.740 de cetățeni; Populație 2500: 653.207 cetățeni; Populație 3000: 1.773.829 de cetățeni. Brașov Populație 2025 (recensământ 2021): 237.589 de cetățeni; Populație 2050: 251.762 de cetățeni; Populație 2100: 278.212 cetățeni; Populație 2500: 618.678 de cetățeni; Populație 3000: 1.680.064 de cetățeni. Câți locuitori vor avea marile orașe din România în anul 2050, 2100, 2500 și în 3000 Orașele în care populația va scădea până în anul 3000, potrivit calculelor: Craiova: 32.982 de cetățeni; Galați: 30.687 de cetățeni; Ploiești: 67.793 de cetățeni; Brăila: 21.790 de cetățeni; Arad: 54.477 de cetățeni; Pitești: 53.049 de cetățeni; Bacău: 51.101 cetățeni. Ce se întâmplă în București? În cazul orașului București, trendul ar părea să fie în declin. De la peste 1.7 milioane de locuitori (în urma recensământului din 2021), calculele conduc către o reducere semnificativă a populației până în anul 3000. Populație 2025 (recensământ 2021): 1.716.961 de cetățeni: Populație 2050: 1.667.860 de cetățeni; Populație 2100: 1.586.478 de cetățeni; Populație 2500: 1.063.235 de cetățeni; Populație 3000: 644.723 de cetățeni. Autorul recomandă: Tabel chirii | TOP 15: Orașele din România cu cele mai mici chirii pe final de 2025. Unde e cel mai ieftin + cel mai scump Care este orașul din România, mai sigur decât Zurich, Tokyo sau Praga. România bifează o performanță notabilă în acest top
Pensie de invaliditate versus indemnizație de handicap, două sisteme diferite cu reguli pe măsură. Cum se obțin și cum se pot pierde
Românii, chiar și beneficiarii, fac des confuzie între „pensia de handicap” și drepturile reale acordate persoanelor cu dizabilități. În general, sintagma „pensie de handicap” este folosită în general pentru a desemna orice formă de sprijin acordată persoanelor cu probleme medicale. Dar, de fapt, termenul acoperă două tipuri complet diferite de drepturi, reglementate separat și acordate în condiții distincte: pensie de invaliditate și indemnizație pentru persoanele cu handicap. Pensia de invaliditate reprezintă o prestație contributivă, acordată de sistemul public de pensii persoanelor care au realizat un anumit stagiu de cotizare și care au capacitatea de muncă diminuată, conform unei expertize medicale realizate de Casa de Pensii, potrivit csid.ro. Pe de altă parte, indemnizația pentru persoanele cu handicap, precum și indemnizația pentru însoțitor, fac parte din categoria drepturilor stabilite prin Legea 448/2006. Acestea sunt necontributive, fiind acordate în baza certificatului de încadrare în grad de handicap și finanțate din bugetul de stat. Iar diferențele dintre ele sunt majore, potrivit sursei citate: sistem de acordare distinct, criterii diferite de evaluare medicală și mecanisme separate de reevaluare și verificare. Cum se stabilește gradul de handicap și ce influențează drepturile Gradele de handicap – ușor, mediu, accentuat sau grav – sunt stabilite în funcție de severitatea afecțiunilor și nivelul de autoservire. În 2024–2025, procedurile de evaluare și reevaluare au fost actualizate, iar schimbările pot afecta menținerea gradului de handicap și, implicit, drepturile financiare. Evaluarea medicală rămâne decisivă pentru acordarea prestațiilor și poate duce atât la menținerea, cât și la modificarea sau încetarea acestora. Reguli diferite, în funcție de tipul pensiei Legislația actualizată a pensiilor permite, în principiu, cumularea pensiei de invaliditate cu venituri din activități profesionale, fie salarii, fie venituri independente. În anumite cazuri pot apărea obligații de notificare sau recalculări, dar obținerea de venituri nu conduce automat la pierderea pensiei. De asemenea, pentru beneficiarii indemnizațiilor conform Legii 448/2006 este permis cumulul cu veniturile salariale. Cu toate acestea, unele facilități fiscale sau scutiri speciale pot depinde de nivelul total al veniturilor. Noile clarificări fiscale introduse recent au stabilit mai exact categoriile de venituri exceptate de la contribuții pentru persoanele încadrate în grad de handicap. Când pot fi pierdute drepturile Pensia de invaliditate poate înceta în mai multe situații: dacă persoana își recapătă capacitatea de muncă; dacă nu se prezintă la revizuirile medicale obligatorii; dacă se constată acordarea eronată a dreptului. Neprezentarea la evaluări, atunci când este responsabilitatea beneficiarului, poate duce inițial la suspendare și ulterior la încetare. În cazul indemnizațiilor pentru handicap, reevaluările periodice prevăzute de Legea 448/2006 pot duce la modificarea sau retragerea gradului de handicap. Procedurile pentru anul 2025 devin mai riguroase, punând accent pe actualizarea constantă a situației medicale. Pentru a evita suspendarea drepturilor, persoanele care primesc pensie de invaliditate sau indemnizație de handicap trebuie: să anunțe instituțiile competente atunci când obțin venituri noi; să se prezinte la evaluările medicale programate; să păstreze documentele medicale și actele justificative; să solicite clarificări scrise atunci când apar nelămuriri. Așadar, aceste proceduri devin esențiale pentru menținerea drepturilor, fără întreruperi, în contextul modificărilor legislative din ultimii ani.
Cele mai frumoase locuri din România pentru petrecerea minivacanței de Sfântul Andrei – 1 Decembrie 2025
Românii au parte de o nouă minivacanță, de Sfântul Andrei și pe 1 Decembrie (Ziua Națională a României), iar mulți vor profita de această ocazie pentru a vizita diferite zone din țara noastră. Sfântul Andrei cade într-o duminică, iar 1 Decembrie într-o zi de luni, ceea ce înseamnă un weekend prelungit perfect pentru o scurtă aventură, mai ales că și vremea încă este prietenoasă pentru plimbări. Munții Făgăraș Munții Făgăraș reprezintă una dintre cele mai impresionante destinații. Traversat de renumitul Transfăgărășan, masivul impresionează prin vârfurile sale înalte, opt dintre ele depășesc 2.500 de metri și prin peisajele dramatice. De asemenea, lacurile glaciare precum Podragu, Capra, Avrig, Urlea sau Negoiu sunt atracții de neratat, formând împreună un circuit spectaculos pentru iubitorii de drumeții. Cascada Bâlea Cascada Bâlea, cu o cădere de 60 de metri, poate fi admirată atât din telecabină, cât și de pe serpentinele Transfăgărășanului, scrie Click. Poiana Brașov Poiana Brașov este una dintre cele mai apreciate stațiuni din România. Aici poți vizita Pietrele lui Solomon, un defileu natural spectaculos sau Canionul Șapte Scări, un traseu accesibil, dar plin de adrenalină. Foto – Caracter ilustrativ / MEDIAFAX FOTO Tot în zonă se află „Peștera de Lapte” din Munții Postăvaru, un obiectiv interesant, cu formațiuni calcaroase și peisaje superbe văzute de la 1.350 de metri altitudine. Brașovul, Râșnovul, Castelul Bran și întreaga Vale a Prahovei sunt la aceeași distanță și capătă o frumusețe aparte în această perioadă a anului. Rezervații naturale impresionante Cazanele Mari și Cazanele Mici Această rezervație naturală de 215 hectare, situată în județul Mehedinți, este una dintre cele mai impresionante atracții de pe malul Dunării. Cazanele Mari, întinse pe 3,8 km, și Cazanele Mici, pe 3,6 km, oferă unele dintre cele mai dramatice peisaje din România: pereți calcaroși abrupți, apa adâncă a fluviului și vegetație rară. Cea mai frumoasă experiență rămâne plimbarea cu barca pentru că anumite zone ale Cazanelor pot fi admirate doar de pe apă. Aici vei găsi și specii rare, precum laleaua galbenă de cazane sau clopoțeii specifici zonei. Rezervația Ceahlăul Ceahlăul, situat în Carpații Orientali, este unul dintre cele mai iubite masive montane. Parcul Național Ceahlău este un habitat protejat, unde pot fi găsite orhidee rare, floare de colț și diverse animale sălbatice. În apropiere se află și faimoasa rezervație „Codrii de Aramă”, un loc desprins parcă din basme, unde pădurile capătă o nuanță arămie intensă. Rezervația Pietrosul Rodnei Cel mai înalt vârf din Carpații Orientali, Pietrosul Rodnei (2.303 m), este înconjurat de o rezervație naturală spectaculoasă, declarată și Rezervație a Biosferei UNESCO. Priveliștea asupra Munților Rodnei și Maramureșului este de neuitat. Aici poți întâlni faună rară, capre negre, marmote, cerbi sau cocoși de munte , și floră protejată, precum floarea de colț. Lacul glaciar Iezer, situat la baza vârfului, oferă unul dintre cele mai frumoase peisaje montane din România în sezonul de toamnă. Sate pitorești de vizitat toamna în România Viscri (Brașov) Viscrie este unul dintre cele mai cunoscute sate săsești. Este un loc făcut celebru de Regele Charles, care a achiziționat și o casă în această zonă. Regele Charles, în vizită la Viscri Biserica fortificată, inclusă în patrimoniul UNESCO, și casele tradiționale creează și ele un decor unic. Dar poți vizita atelierele meșteșugărești locale sau poți face o plimbare pe drumurile pietruite, unde timpul pare să stea pe loc. Biertan (Sibiu) Situat în inima Transilvaniei, Biertan este o comoară arhitecturală, celebră pentru biserica sa fortificată UNESCO, în 2024 privind titlul de „Sat de poveste”. Dealurile colorate și atmosfera medievală fac din Biertan o destinație romantică și relaxantă. Ciocănești (Suceava) Cunoscut pentru casele pictate tradițional, Ciocănești este un adevărat muzeu în aer liber. Traseele montane din zonă sunt ideale pentru drumeții, iar Muzeul Ouălor Încondeiate adaugă o notă culturală experienței. Vama Buzăului (Brașov) La poalele Munților Ciucaș, Vama Buzăului este un loc ideal pentru cei care caută liniștea.Vizita la Rezervația de Zimbri este una dintre cele mai impresionante experiențe din zonă, iar traseele montane sunt accesibile și oferă panorame superbe. Sâncraiu (Cluj) Sâncraiu impresionează prin multiculturalitate și autenticitate. Casele tradiționale, peisajele rurale și activitățile meșteșugărești fac din acest sat un loc special. Toamna este momentul perfect pentru drumeții sau pentru explorarea bisericilor fortificate din zonă. Fundata (Brașov) Cel mai înalt sat locuit permanent din România oferă priveliști spectaculoase asupra Munților Bucegi și Piatra Craiului. Vizitele la stâne și degustările de produse tradiționale fac experiența completă.
BNR confirmă că reformele lui Bolojan au eșuat. Inflația ar urma să ajungă la 9,6% în decembrie 2025, comparativ cu 8,8% anticipat iniţial
Consiliul de Administrație a Băncii Naționale a României notează în minuta ședinței de politică monetară din 12 noiembrie că rata anuală a inflaţiei ar urma să ajungă la 9,6% în decembrie 2025, comparativ cu nivelul de 8,8% anticipat. Banca Națională a României a transmis că în a doua parte a orizontului proiecţiei inflația ar urma să scadă până la 3,7% în decembrie 2026 şi la 2,9% în septembrie 2027, comparativ cu valorile de 3% şi 2,7% preconizate anterior pentru aceleaşi momente de referinţă. ”În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că actualele evaluări relevă o nouă înrăutăţire a perspectivei inflaţiei în raport cu previziunile precedente, mai cu seamă în prima parte a orizontului de prognoză, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei este aşteptată să înregistreze o scădere modestă în următoarele trei trimestre, şi pe o traiectorie fluctuantă şi semnificativ mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă. Totodată, după corecţia descendentă abruptă pe care o va consemna în trimestrul III 2026 pe fondul unor efecte de bază, ea va descreşte într-un ritm relativ lent şi de la un nivel sensibil superior celui previzionat anterior, reintrând în intervalul ţintei în trimestrul I 2027 – cu o întârziere de un semestru faţă de prognoza din august –, şi menţinându-se la niveluri mai ridicate până la finele orizontului proiecţiei. Astfel, rata anuală a inflaţiei ar urma să ajungă la 9,6% în decembrie 2025, comparativ cu nivelul de 8,8% anticipat anterior, iar în a doua parte a orizontului proiecţiei să se reducă până la 3,7% în decembrie 2026 şi la 2,9% în septembrie 2027, faţă de valorile de 3% şi 2,7% previzionate anterior pentru aceleaşi momente de referinţă”, au semnalat membrii Consiliului. Responsabile de noua înrăutăţire a perspectivei inflaţiei sunt efectele directe tranzitorii peste aşteptări exercitate în trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea cotelor de TVA şi a accizelor, care au antrenat creşteri considerabile de dinamică atât pe ansamblul componentelor exogene ale IPC, cât şi la nivelul inflaţiei de bază, au remarcat membrii Consiliului. S-a observat că, în condiţiile date, acţiunea factorilor pe partea ofertei va redeveni doar uşor dezinflaţionistă pe orizontul apropiat de timp – în principal pe seama unor efecte de bază manifestate pe segmentele produse din tutun, combustibili şi preţuri administrate -, dar îşi va accentua puternic acest caracter în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea amplelor efecte inflaţioniste directe generate de eliminarea plafonului la preţul energiei electrice şi de majorarea impozitelor indirecte. Urcarea ratei anuale a inflaţiei şi cantonarea acesteia în următoarele trei trimestre pe un palier ridicat şi superior celui previzionat anterior este preocupantă din perspectiva comportamentului viitor al anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mai lung, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului, evocând şi deviaţia amplă şi prelungită de la intervalul ţintei a dinamicii inflaţiei din ultimii ani, precum şi riscurile venite din evoluţia pe termen scurt a preţurilor alimentelor şi gazelor naturale, în contextul reglementărilor în domeniu. Au fost subliniate însă în mod repetat natura şocurilor ce au provocat actualul puseu inflaţionist, precum şi caracterul tranzitoriu al efectelor inflaţioniste directe exercitate, ce urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026 şi să antreneze astfel o corecţie descendentă abruptă a traiectoriei ratei anuale a inflaţiei, reconfirmată, de altfel, de noua prognoză pe termen mediu. În acelaşi timp, membrii Consiliului au reliefat implicaţiile asupra cererii de consum şi a activităţii investiţionale ale pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate din acest an, apreciind în mod unanim că, într-un asemenea context, riscul ca actualul puseu inflaţionist să afecteze anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi să genereze efecte secundare este semnificativ diminuat, reclamând totuşi monitorizarea atentă a tuturor evoluţiilor, dat fiind şi comportamentul inflaţiei din ultimii ani. Totodată, s-a observat că presiunile factorilor fundamentali îşi vor păstra caracterul inflaţionist pe orizontul apropiat de timp – în principal sub influenţa dinamicii costurilor salariale din sectorul privat –, dar vor deveni apoi dezinflaţioniste şi se vor intensifica progresiv, în condiţiile în care deficitul de cerere agregată este aşteptat să se adâncească relativ alert până la finele anului viitor, pe fondul progresului corecţiei bugetare iniţiate în 2025. Relevante din perspectiva acţiunii factorilor fundamentali au fost considerate şi efectele scăderii temporare a puterii de cumpărare a populaţiei sub impactul creşterii ample a ratei anuale a inflaţiei, precum şi probabila ameliorare semnificativă a structurii cererii agregate pe orizontul proiecţiei în raport cu anul 2024, prin mărirea contribuţiei investiţiilor în detrimentul consumului privat, cu implicaţii şi asupra evoluţiei PIB potenţial. Dinamica anuală a inflaţiei de bază va rămâne însă marcată până la mijlocul anului viitor de efectele tranzitorii peste aşteptări exercitate de majorarea cotelor de TVA, precum şi de nivelurile crescute ale anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, de natură să mărească gradul de persistenţă a acestei componente a inflaţiei, mai ales în prima parte a orizontului prognozei, au arătat membrii Consiliului. În acelaşi timp, s-a sesizat că efecte dezinflaţioniste moderate şi ceva mai temperate decât în proiecţia precedentă vor decurge din decelerarea creşterii preţurilor importurilor, inclusiv pe fondul evoluţiei cursului de schimb leu/euro, în timp ce anticipaţiile inflaţioniste pe termen scurt vor cunoaşte o corecţie descendentă relativ mai pronunţată în trimestrul III 2026, odată cu producerea efectelor de bază dezinflaţioniste asociate majorării impozitelor indirecte din anul curent. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat se va reduce probabil doar uşor în următoarele trei trimestre, şi pe o traiectorie mult mai ridicată decât cea previzionată anterior, iar ulterior corecţiei descendente din trimestrul III 2026, va descreşte ceva mai lent decât în prognoza precedentă, coborând spre finele orizontului proiecţiei marginal sub punctul central al ţintei. Astfel, ea este aşteptată să se situeze la 8,1% în decembrie 2025, comparativ cu nivelul de 6,8 la sută previzionat anterior, şi să scadă în a doua parte a orizontului proiecţiei până la 3,8% în decembrie 2026 şi la 2,3% în septembrie 2027, faţă de nivelurile de 2,7%, respectiv 2% anticipate anterior pentru aceleaşi momente de referinţă, au subliniat membrii Consiliului. Consiliul de administraţie al BNR a decis
Cine e Ștefan Stofor, cel care i-a spus lui Nicușor să candideze la prezidențiale, în noaptea alegerilor anulate din 2024. Are o avere fabuloasă
Ștefan Stofor, consilier în Primăria Capitalei, este cel care în noaptea primului tur al alegerilor prezidențiale, din 24 noiembrie, 2024, a fost surprins, când i-a spus fostului edil, Nicușor Dan, să se pregătească pentru „prezidențiale” dacă independentul Călin Georgescu intră în turul doi. În urmă cu fix un an, la data de 24 noiembrie 2024, Ștefan Stofor se afla alături de Nicușor Dan, la sediul PMB, unde fostul edil urma să țină un discurs, după exit-poll-ul pe tema referendemului pentru Capitală. În așteptarea rezultatelor, Stofor poate fi auzit în timp ce-i spune lui Nicușor Dan: „Dacă intră Georgescu în turul 2, te pregătești Nicușor pentru prezidențiale”. O astfel de afirmație pune și mai mult sub semnul întrebării legitimitatea anulării alegerilor, având în vedere că actualul președinte, Nicușor Dan, pare să evite prezentarea unui motiv, chiar și un an mai târziu. Ștefan Stofor, susținător al lui Drulă și Lasconi Totuși cine este Ștefan Stofor, care, acum, își manifestă susținerea față de Cătălin Drulă, în cursa pentru primăria Capitalei. Într-un clip publicat pe contul oficial de Facebook, acesta se prezintă ca fiind membru al Alianței Dreapta Unită, consilier general în Primăriei București, membru în Comisiile de Buget Finanțe și Utilități și candidează pentru un nou mandat în funcția de consilier general al PMB. Alianța Dreapta Unită, formată din USR, PMP și Forța Dreptei, a fost creată în decembrie 2023 pentru alegerile europarlamentare și locale din 9 iunie 2024. Partidele au candidat împreună, însă rezultatul a fost unul cu mult sub așteptări. Eșecul a dus la schimbarea lui Cătălin Drulă din funcția de președinte USR cu Elena Lasconi, care își câștigase un nou mandat la Câmpulung. La alegerile prezidențiale 2025, atunci când USR-ul a sprijinit-o, inițial, pe Elena Lasconi, Ștefan Stofor și-a exprimat susținerea față de aceasta. Cu toate acestea, Stofor avea deja un candidat preferat pentru prezidențiale, încă din noiembrie 2024, în persoana lui Nicușor Dan, acum relevă filmarea din 2024, când miza pe candidatura lui Nicușor Dan pentru cea mai înaltă funcție în stat. Declarație de avere fabuloasă: 13 terenuri, 10 imobile, ceasuri și bijuterii de mii de euro Potrivit declarației de avere depusă în mai 2022, Ștefan Stofor deține o cotă parte din nu mai puțin de opt terenuri intravilan, patru terenuri agricole și un teren forestier, toate figurând ca „moștenire. Acesta deține o cotă parte din 10 imobile, apartamente și case de vacanță. Stofor apare ca unic proprietar doar în cazul unui apartament de 56 de metri pătrați din sectorul 3 al Capitalei. 20.000 de euro anual, câștigați din chirii Același document relevă că din bunurile date spre închiriere, acesta a câștigat într-un singur an, peste 100.000 de lei, aproximativ 20.000 de mii de euro. De asemenea, Ștefan Stofor deține ceasuri și bijuterii în valoare totală de 11.000 de euro, potrivit aceluiași document. Ștefan Stofor deține o afacere cu mobilă, alături de soția sa Stofor se recomandă, de asemenea, economist și antreprenor, iar pe lângă funcția administrativă, deține, alături de soția, sa, și o afacere cu mobilă, „Mavis”, cu sediul în Domnești. Venitul cumulat al cuplului, de pe urma firmei, se ridică la 47.845 de lei pe an, aproximativ 9.500 de eur0. Potrivit declarației de avere, Ștefan Stofor a investit în firma de mobilă 54.000 de euro.
Colaps total de tensiune în sistemul electroenergetic național. „Aurora”, cel mai amplu exercițiu, a testat în premieră un scenariu unic / Simulare realizată de cele mai mari companii din energie
Cel mai amplu exercițiu național de restaurare a Sistemului Electroenergetic Național în condiții de stres – care a primit numele „Aurora” – a testat în premieră un scenariu unic, din Centrala Hidroelectrică Șugag, au anunțat oficialii operatorului național de sistem și transport al energiei electrice și ai celui mai mare producător național de energie. Peste o sută de specialiști tehnici și operativi din toate entitățile implicate au participat la un exercițiu unic care a simulat un colaps total de tensiune, într-un scenariu apropiat de condițiile reale ale unui incident major, care indisponibilizează inclusiv rețelele de telecomunicații publice. „Acest tip de exerciții contribuie la întărirea capacității de reacție rapidă” Cele mai mari companii din energie – MApN, SRI și STS – au simulat cum poate fi restaurat sistemul electroenergetic național în urma unui colaps total de tensiune, potrivit informațiilor Mediafax.ro. „Apărarea și restaurarea Sistemului Electroenergetic Național sunt activități esențiale, care permit gestionarea unor situații de urgență și readucerea sistemului la starea normală de funcționare. Într-un context regional în care securitatea energetică devine tot mai importantă, acest tip de exerciții contribuie la întărirea capacității de reacție rapidă, îmbunătățirea cooperării transfrontaliere în Europa de sud – est, precum și la creșterea rezilienței sistemului energetic național”, a precizat STS. Miza exercițiului Aurora: „Funcționarea unui sistem energetic complex chiar și în condiții extreme” La desfășurarea acțiunii au asistat Secretarul de Stat din Ministerul Energiei Pavel Casian Nițulescu, precum și reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații și ai Serviciului de Telecomunicații Speciale. „Cooperarea dintre Transelectrica, Hidroelectrica, Distribuție Energie Electrică Romania, ROMGAZ, Enevo Group, Nova Power & Gas și Eurowind Energy a reunit, în premieră, tehnologii clasice și soluții moderne într-un scenariu dificil, care a cerut decizii rapide, coordonare și sincronizare impecabile. Rezultatul demonstrat prin succesul exercițiului denumit simbolic Aurora evidențiază pregătirea profesională de înaltă calitate și dedicarea echipelor operative, capabile să susțină funcționarea unui sistem energetic complex chiar și în condiții extreme”, au transmis organizatorii. Exercițiul, care a înregistrat un succes important pentru specialiștii SEN, a fost realizat pentru prima dată prin cooperarea a șapte entități din Sistemul Electroenergetic Național, respectiv CNTEE Transelectrica SA, SPEEH Hidroelectrica SA, Distribuție Energie Electrică Romania (DEER), SNGN ROMGAZ SA, Enevo Group, Nova Power & Gas și Eurowind Energy, cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale. Potrivit inițiatorilor, scenariul a presupus și limitarea comunicațiilor publice, situație frecventă în condiții reale de criză. În acest cadru, rolul sistemelor de telecomunicații speciale puse la dispoziție de Serviciul de Telecomunicații Speciale este esențial pentru reușita procesului de restaurare. Exercițiul din Centrala Hidroelectrică Șugag încheie o serie de testări inițiate de Transelectrica, în parteneriat cu Hidroelectrica, pe perioada acestui an, menite să asigure pregătirea tehnică și operațională a sistemului pentru situații de urgență. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: CSAT aprobă Strategia Națională de Apărare și programul SAFE. Săptămâna viitoare, Nicușor Dan prezintă Strategia în Parlament
Care sunt prețurile de la Târgul de Crăciun din Viena. Cât costă o cană cu vin fiert sau cârnații tradiționali
Târgul de Crăciun din Viena se numără printre cele mai spectaculoase din Europa, oferind diverse atracții de sezon, care atrag anual mii de turiști. De altfel, se află pe primul loc în topul celor mai bune târguri de Crăciun din lume realizat de canalul de știri american CNN. Larisa, o româncă aflată în vizită în capitala Austiei, Larisa, a împărtășit experiența și prețurile actuale din 2025. O cană cu vin fiert, nelipsitul simbol de la târgurile de iarnă, costă 5,50 euro. Dar, pe lângă această sumă, vizitatorii trebuie să plătească și o garanție pentru cană, de 5 euro, bani care se returnează doar dacă aceasta este predată înapoi, potrivit Cancan. În fața Palatului Belvedere, Larisa a încercat un langoș generos cu usturoi, brânză și smântână, pentru care a plătit suma de 10 euro. De asemenea, tot acolo, un punch cu portocală și rom a costat 7,50 euro. Prețurile la Târgul de Crăciun de la Palatul Schönbrunn A doua zi, Larisa a vizitat celebrul târg de la Palatul Schönbrunn, cunoscut pentru eleganța și atmosfera sa regală, unde prețurile au fost următoarele: Caffe latte: 5 euro; Apă plată: 4 euro; Clătită cu Nutella și banane: 8,50 euro; Käsekrainer (cârnaț austriac cu brânză): 8,50 euro, servit cu chiflă sau pâine; Cartofi cu brânză raclette și topping-uri: 10 euro. FOTO – Cancan Celebrul târg din fața Palatului Schonbrunn s-a deschis pe 7 noiembrie, cu vin fiert, un carusel și patinoar, pe fundalul sonor al pieselor renumite de Crăciun. Peste o sută de căsuțe cu dulciuri pentru copii și bunătăți pentru gurmanzi sunt deschise până pe data de 6 ianuarie 2026.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, recunoaște că a fost șef la un club de biliard din Regie

Controversele se țin lanț de ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, în privința pregătirii sale academice. Oficialul declarat la Digi 24, că nu a absolvit anul trei la Facultătea Biotera, deoarece s-a angajat la un club de biliard în Regie. Între 1995, anul în care a întrerupt studiile la Politehnică, și 1999, ministrul susține că a deținut funcția de „Executive Manager la Texas Express”. Este vorba despre Clubul Texas Express, club de bowling, biliard și snooker, din complexul studențesc Regie. „Am făcut automatică și m-am oprit în anul trei. E CV ul meu public. Am fost în Austria. Am lucrat într-un club în regie. M-am mutat pe marketing și comunicare. Am plecat pe cont propriu și. În 2015 m-am lovit de accesarea unor fonduri și am încheiat studiile. Valeriu Nicolae ne-a last de înțeles ca nu știam mai nimic deoparte politica și am zis să fundamentez și am făcut un master la Universitatea București”, a declarat Ionuț Moșteanu pentru sursa citată.
Captură uriașă de canabis, în urma unui flagrant al polițiștilor și procurorilor DIICOT. 31 de kilograme de droguri duse în trei trolere. Două persoane au fost arestate
Operațiune de amploare la Botoșani.Polițiștii și procurorii DIICOT din Botoșani au prins în flagrant trei persoane care transportau cu trei trolere aproximativ 31 de kilograme de canabis. Procurorii DIICOT Botoșani au dispus reținerea a patru inculpați, cu vârste cuprinse între 20 și 49 de ani, pentru trafic de droguri de risc și complicitate la trafic de droguri. Judecătorul din cadrul Tribunalului Botoșani a dispus arestarea preventivă a doi dintre inculpații reținuți și măsura controlului judiciar față de un alt inculpat. Procurorii vor sesiza instanța cu propunerea de arestare preventivă a celui de-al patrulea inculpat. Captură uriașă de canabis, după un flagrant al polițiștilor și procurorilor DIICOT. Drogurile erau destinate comercializării Vineri, trei dintre inculpați au fost prinși în flagrant delict în localitatea Vârfu Câmpului, județul Botoșani, în timp ce transportau trei trolere în care se aflau aproximativ 31 kilograme canabis. Drogurile, destinate comercializării, au fost ridicate anterior de inculpați de la un punct de lucru al unei societății de transport internațional. Din cercetări a reieșit că un alt inculpat, în vârstă de 49 de ani, destinatarul substanțelor interzise, s-a aflat în zona de preluare a genților ce conțineau drogul de risc și a supravegheat transportul din mașina sa, până la momentul intervenției polițiștilor, când a reușit să fugă și pentru scurt timp să se sustragă urmăririi penale. Captură uriașă de canabis, după un flagrant al polițiștilor și procurorilor DIICOT. Foto cu caracter ilustrativ Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Ghid pentru depistarea Deep Fake, publicat de Poliția Română. Regula care se aplică împotriva oricărei tentative de înșelăciune. Este prea frumos să fie adevărat? Fugi cât mai poți!