Strângi o viață ca să-ți cumperi casă. Cele 10 orașe din Europa în care abia reușești să-ți permiți achiziționarea unei locuințe. Ce se întâmplă cu prețurile din România
Strângi o viață ca să-ți cumperi casă. Situația imobiliară nu este tocmai roz, în unele orașe europene. Unii dintre cetățeni abia reușesc să își permită achiziționarea unei locuințe, iar mulți se îndreaptă către încheierea unui contract de închiriere. Mai jos vă prezentăm și situația, la modul general, în România. Prețurile locuințelor au crescut mai repede decât veniturile în mare parte din Europa. Lisabona a devenit una dintre cele mai greu accesibile piețe imobiliare de pe continent. Raportat la venituri, cumpărarea unei locuințe este mai dificilă decât în Paris sau Londra. Potrivit datelor recente, o locuință în Lisabona valorează echivalentul a aproape 19 venituri anuale ale unei gospodării. Ce trebuie să știți înainte. Raportul dintre prețul unei locuințe și venitul populației este un indicator al accesibilității pieței imobiliare. Acesta arată câți ani de venituri sunt necesari pentru cumpărarea unei locuințe. Cu cât raportul este mai mare, cu atât achiziția unei case devine mai dificilă pentru populație. Potrivit economistului Mike Langen, un raport de peste 10 arată că piața imobiliară este dificilă pentru cumpărători. Lisabona și Split conduc clasamentul european, cu un raport de 18,7. Valoarea este aproape dublă față de pragul considerat problematic. Clasament: cele 10 orașe europene în care cu greu reușești să îți cumperi o locuință Lisabona Split Praga Milano Tirana Viena Belgrad Paris Londra Brno Cazul Lisabona Lisabona este unul dintre cele mai clare exemple ale decalajului dintre prețurile locuințelor și veniturile populației. Creșterea rapidă a prețurilor, comparativ cu salariile, a făcut ca orașul să devină una dintre cele mai puțin accesibile piețe imobiliare din Europa. În timp ce salariile s-au majorat cu 59%, prețurile locuințelor au explodat: +240%. În ultimul deceniu, prețurile locuințelor din Portugalia au crescut cu aproape 240%, mult peste ritmul de creștere al salariilor. În Lisabona, un apartament de 50 de metri pătrați poate costa aproximativ 338.000 de euro. La veniturile actuale, achiziția unei astfel de locuințe echivalează cu aproape 19 ani de câștiguri. Iar prețurile continuă să se afle pe un trend ascendent în Portugalia, arată Euronews.com. Totuși, de ce cresc prețurile? Lipsa locuințelor este considerată principala cauză a scumpirilor, însă specialiștii spun că problema este mai complexă. OECD arată că Portugalia se confruntă cu un deficit de locuințe și construiește sub necesarul anual. Tinerii sunt cei mai afectați de această situație. Un raport recent mai arată că veniturile și dobânzile la credite au influențat mai mult creșterea prețurilor decât lipsa construcțiilor noi. La nivel național, anual, între 25.000 și 30.000 de locuințe sunt finalizate. Dar autoritățile spun, pentru a acoperi cererea, ar fi necesare între 45.000 și 50.000 de locuințe. Din această cauză, în ultimii ani au existat proteste. Protestatarii cer măsuri mai dure pentru limitarea chiriilor și construirea de locuințe accesibile. Ei solicită și folosirea clădirilor neocupate, invocând dreptul constituțional la locuință. La periferia Lisabonei, multe familii riscă evacuarea, deși au venituri din muncă. Specialiștii avertizează că lipsa locuințelor accesibile afectează și economia, deoarece tot mai mulți angajați nu își permit să locuiască în oraș. Unii dintre economiști susțin că piața imobiliară ar putea să se prăbușească în Portugalia. Totuși, nu înseamnă automat că vor fi prețuri mai accesibile la locuințe. Care este situația în România? România nu se află în clasamentul mai sus menționat. Însă, zona imobiliară românească a înregistrat, cel puțin în ultimele 12 luni, prețuri mai mari la achiziția unei locuințe. Practic, piața imobiliară a intrat într-o etapă de maturizare, în urma căreia potențialii cumpărători sunt mai prudenți și evită tot mai des achizițiile în faza de proiect. Prețurile apartamentelor au crescut în marile orașe, în timp ce chiriile stagnează sau, în funcție de zone, scad. De exemplu, Timișoara face excepție, cu o creștere a chiriilor de aproape 17%, la începutul lunii iunie. Strângi o viață ca să-ți cumperi casă Cetățenii analizează piața și au o atenție mai mare față de anumite elemente: preț, calitate, modul în care a fost executată lucrarea, precum și istoricul unei locuințe. Mulți apelează la experți pentru verificarea imobilelor și a promisiunilor făcute de dezvoltatori, iar interesul pentru locuințele aflate doar în faza de proiect este în scădere. De altfel, există o tendință în rândul clienților de a înclina către apartamente deja construite sau aproape finalizate. Altfel, experții susțin că există și tendința mai mare de a închiria o locuință, în detrimentul achiziționării uneia, arată Digi24. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ / colaj Gândul
Imagini de la NASA. De ce Marea Neagră ar fi devenit turcoaz
Specialiștii de la NASA au publicat imagini din satelit care ne arată faptul că în această perioadă a anului apa Mării Negre a devenit turcoaz și seamănă, mai degrabă, cu Mediterana din Grecia sau Italia. Însă fenomenul este unul cât se poate de natural și este datorat înfloririi fitoplantonului acoperit cu plăci de carbonat de calciu, ceea ce dă acest aspect turcoaz al apei, scrie Știripesurse. Culoarea turcoaz este probabil dată de coccolitofori, un tip de fitoplancton acoperit cu plăci de carbonat de calciu care pot conferi apelor de suprafață un aspect albastru-lăptos. Aceste tipuri de fitoplancton tind să domine la sfârșitul primăverii și la începutul verii. În alte perioade ale anului, diatomele, un tip de alge microscopice cu cochilii de siliciu, pot să devină mai răspândite și tind să întunece apa, mai mult decât să o lumineze. Un astronaut de la bordul Stației Spațiale Internaționale a fotografiat strâmtoarea pe 27 mai 2026 (mai jos), cu aproximativ o lună înainte de imaginea PACE. El a surprins înflorirea fitoplanctonului pe măsură ce acesta urma curenții de pe ambele părți ale căii navigabile. Culoarea turcoaz spectaculoasă a Mării Negre este deci determinată de înflorirea masivă a unei specii de fitoplancton microscopic numit cocolitoforide. Fenomenul natural apare de regulă la sfârșitul primăverii și începutul verii, și transformă apele închise specifice mării în nuanțe lăptoase, similare cu cele din zonele tropicale. În această perioadă a anului, fluviile mari (Dunărea, Niprul) varsă în mare cantități uriașe de nutrienți. Totodată, și creșterea temperaturii apei și intensificarea luminii solare creează mediul perfect pentru reproducerea lor rapidă. Acum, apele de la suprafață devin mai calde și stabile, un scenariu în care cocolitoforidele domină în fața altor specii de alge, precum sunt diatomeele, care tind să întunece apa. Biologii marini monitorizează însă atent aceste înfloriri algale, întrucât, dacă sunt extrem de mari și durează prea mult, pot consuma oxigenul din apă la descompunere, afectând fauna locală.
România, sub asediul caniculei. Cod roșu în aproape toată țara și maxime de până la 40 de grade
Valul de căldură se intensifică în România, iar Administrația Națională de Meteorologie a extins avertizările de caniculă. Pentru duminică și luni, 16 județe se află sub cod roșu, în timp ce cea mai mare parte a țării este vizată de alerte de cod portocaliu și galben. În vestul țării, temperaturile resimțite au ajuns deja la 41 de grade Celsius. Cod roșu de caniculă în 16 județe Potrivit meteorologilor, în intervalul 28 iunie, ora 10:00 – 29 iunie, ora 10:00, în Crișana, Maramureș, Transilvania și nordul Moldovei sunt prognozate temperaturi extreme, comparabile cu recordurile absolute ale lunii iunie. Disconfortul termic va fi deosebit de accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități. Temperaturile maxime vor ajunge, în general, la 35-38 de grade Celsius, însă în Maramureș, Crișana și nord-vestul Transilvaniei valorile pot urca până la 39-40 de grade. Nopțile vor rămâne tropicale, cu temperaturi minime cuprinse între 17 și 25 de grade. Sub avertizare cod roșu se află județele Arad, Bihor, Satu Mare, Sălaj, Cluj, Alba, Hunedoara, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Mureș, Sibiu, Harghita, Covasna, Brașov, Suceava și Botoșani. Temperaturi resimțite de 41 de grade în vestul țării La ora 15:00, cele mai ridicate temperaturi resimțite au fost înregistrate la Oradea, Arad, Sânnicolau Mare și Calafat, unde s-au atins 41 de grade Celsius. La Timișoara, Drobeta-Turnu Severin și Bechet s-au resimțit 40 de grade. Cod portocaliu și galben în restul țării Până luni dimineață, avertizarea cod portocaliu este valabilă în Banat, Oltenia, în cea mai mare parte a Munteniei și Moldovei. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 34 și 38 de grade, iar disconfortul termic va rămâne accentuat, cu nopți tropicale și minime între 17 și 22 de grade. În Dobrogea și sud-estul Munteniei este în vigoare un cod galben de caniculă. Aici sunt estimate temperaturi maxime de 30-34 de grade, iar pe litoral și în Delta Dunării minimele nocturne pot ajunge la 23-24 de grade. ANM anunță că urmează cele mai dificile zile ale valului de căldură Potrivit directorului de prognoză al ANM, Florinela Georgescu, duminică, luni și marți vor reprezenta apogeul acestui episod de caniculă, iar avertizarea de cod roșu ar putea fi extinsă în mai multe regiuni ale țării. Meteorologii estimează că temperaturile vor începe să scadă treptat începând de miercuri, însă în multe zone valorile maxime vor rămâne peste pragul de 30-33 de grade Celsius.
Unde se află celebrul hotel în formă de zig zag. Va fi dat în folosință în 2027
Iată unde se află celebrul hotel în formă de zig zag. Va fi dat în folosință în 2027. Denumit Zig Zag Hotel și situat pe coasta spectaculoasă a Rivierei Albaneze,una dintre cele mai căutate destinații turistice ale momentului, acest hotel atrage atenția nu doar prin priveliștea spre Marea Ionică, ci si prin arhitectura sa neobișnuită, scrie Urban.ro. Zig Zag Hotel din Himarë este proiectat de biroul JA Joubert Architecture și propune o abordare radical diferită față de obișnuitele hoteluri pentru turiști. Astfel, arhitecții s-au axat pe o structură formată din volume decalate și unghiuri îndrăznețe, ce par să se deplaseze în zig zag, de-a lungul terenului. Dar designul nu e ales fără un motiv special, ci fiecare dintre volumele înclinate a fost gândit să ofere o mai bună experiență oaspeților. Camerele au priveliști către mare, mai multă lumină naturală și un grad sporit de intimitate. Mai mult decât a fi un hotel, clădirea din Himarë este o declarație arhitecturală despre modul în care creativitatea poate transforma o destinație și poate redefini relația dintre construcție, peisaj și vizitator. Hotelul se află momentan în faza ultimelor pregătiri și retușuri, și va fi dat în folosință în vara lui 2027.
ONG-urile și Nicușor Dan pierd pe bandă rulantă la CCR
Dublă lovitură pentru cele mai sonore ONG-uri din România și pentru „președintele-activist” Nicușor Dan. Astfel, Curtea Constituțională a României a respins, miercuri, cu majoritate de voturi, recursurile lui Nicușor Dan la două proiecte legislative de o importanță majoră atât pentru România, cât și pentru ONG-urile de mediu. Practic, se dă liber la anihilarea urșilor periculoși pentru cetățeni și se încheie era blocării hidrocentralelor și a altor obiective naționale majore de către ONG-urile de mediu. Pe turnantă vine o altă lege de mare impact, cea a transparentizării finanțării ONG-urilor. Astfel, mai întâi, CCR a respins sesizarea formulată de președintele României împotriva regimului de eliminare a ursului brun. Apoi, în miercurea neagră, 24 iunie, a respins obiecțiile lui Nicușor Dan la regimul hidrocentralelor și altor resurse economcie ale țării, pe care le declară cu un regim special și apărate de CSAT. Deciziile sunt unele cu o rezonanță aparte, căci tot mai multe voci critică puterea exacerbată a ONG-urilor, care teoretic reprezintă interesele societății civile, de a funcționa ca instrument de presiune politică și rescriere a agendei publice. În acest context, se așteaptă cu interes dacă legea vizând trasparentizarea surselor de finanțare ale organizațiilor non-guvernamentale va trece de Parlament. Și, în cazul în care va trece, dacă va fi la rândul său atacată la CCR de Nicușor Dan, care deja s-a antepronunțat negativ pe acest proiect legislativ. Instanța a respins obiecțiile președintelui la regimul de eliminare a ursului brun Instanța a decis că legea care modifică OUG nr. 81/2021 privind intervențiile împotriva urșilor care atacă persoane sau provoacă pagube este constituțională. Tanczos Barna a cerut Comisiei Europene ca ursul brun să fie scos din categoria speciilor strict protejate. Actul normativ stabilește, pentru anii 2026 și 2027, un nivel de prevenție de 859 de exemplare de urs brun și un nivel de intervenție de 110 exemplare, măsura fiind justificată prin necesitatea prevenirii atacurilor asupra oamenilor și a pagubelor materiale. În motivarea pe scurt transmisă miercuri, Curtea arată că Directiva Habitate permite statelor membre să facă derogări de la interdicția capturării sau eliminării unor specii strict protejate, categorie din care face parte și ursul brun. Potrivit comunicatului, legea a fost elaborată pe baza unor date științifice care au arătat că populația de urs brun este „excesiv de numeroasă”. Iar măsurile alternative pentru protejarea populației nu sunt suficiente. Curtea a respins și argumentele privind încălcarea principiului separației puterilor în stat. În comunicat se precizează că nici Directiva Habitate și nici jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) nu stabilesc că măsurile privind protecția speciilor și habitatelor trebuie reglementate exclusiv de autoritățile executive. „Este aplicabil principiul suveranității legislative a Parlamentului, care, în considerarea calității sale de for legiuitor suprem, are dreptul de a reglementa în orice domeniu”, se mai arată în document. A fost respins atacul șefului statului la legea care declară hidrocentralele arii naturale protejate în CSAT Tot miercuri, Curtea Constituțională a respins și sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan împotriva unei legi cu un impact major pentru energie. Este vorba de proiectul care stipulează că suprafețele ariilor naturale protejate vizate de proiecte de hidrocentrale aprobate și demarate înainte de 29 iunie 2007, vor fi eliminate din respectivele arii naturale protejate, prin modificarea limitelor acestora. Hidrocentrala de la Răstolița a fost blocată de ONG-urile de mediu, deși era finalizată aproape complet Același act normativ prevede că proiectele de hidrocentrale declarate drept vitale pentru securitatea națională de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), precum și capacitățile de producere sau transport al energiei electrice existente, aflate în arii protejate, asupra cărora se efectuează lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare, sunt scutite de evaluare de mediu. Legea modifică regimul ariilor naturale protejate și al evaluării impactului asupra mediului. Printre argumentele invocate de fostul oengist și actual președintele Nicușor Dan se numără faptul că încalcă dreptul fundamental la un mediu sănătos, garantat de art. 35 din Constituție. Mai mult, proiectul contravine Directivelor europene privind protecția habitatelor și evaluarea impactului asupra mediului care nu permit derogări generale sau automate pentru proiecte energetice ori militare. Contraatac dur al ONG-urilor. Ce reclamă Declic și Bankwatch Imediat de la aflarea deciziei inatacabile a CCR, ONG-urile de mediu cele mai cunoscute au luat atitudine. ″Organizațiile pentru protecția mediului își exprimă indignarea cu privire la decizia Curții Constituționale a României (CCR) de astăzi prin care declară constituționalitatea legii inițiate de liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir. Proiectul de lege propune mutilarea a 27 de parcuri naționale, parcuri naturale și situri Natura 2000 pentru finalizarea unor proiecte hidroenergetice ceaușiste cu un raport energetic aproape inexistent la nivel național, sub 1%. CCR s-a pronunțat pe această lege în urma unei sesizări a Președintelui României și a eforturilor societății civile de a opri această lege cu potențial devastator″, se arată într-un comunicat al ONG-urilor Bankwatch România și Declic. În luna mai, Înalta Curte de Casație și Justiție a blocat definitiv defrișarea a peste 30 de hectare de pădure din Munții Călimani pentru realizarea Hidrocentralei Răstolița, după ce Guvernul și Hidroelectrica au pierdut procesul intentat de organizațiile Declic și Bankwatch România. De altfel, însuși fostul director al Hidroelectrica, Bogdan Badea, a declarat că toate proiectele de dezvoltare pe energie hidro sunt blocate de ONG-uri. Anterior, președintele Nicușor Dan a atacat, în noiembrie 2025, la Curtea Constituțională. legea declarării hidrocentralelor și altor active ca obiective strategice de importanță națională. Colaj Gândul Tabăra #rezist clamează că, dacă se adopta legea transparentizării ONG-urilor, societatea civilă va dispărea În acest context tensionat, este ușor de anticipat că soarta legii care stipulează obligativitatea transparentizării în cazul surselor de finanțare ale ONG-urilor este una așteptată cu sufletul la gură în România. Din luna mai, când legea a fost adoptată în Senat, s-a creat o amplă dezbatere publică pro și contra. Organizațiile non-guvernamentale au lansat campanii agresive în mediul online. „Societatea civilă va dispărea”. Aceasta este noua „sperietoare” sub care se strâng ONG-urile din tabăra #rezist, după ce inițiativa legislativă de a transparentiza banii organizațiilor neguvernamentale a trecut de Senatul României. Deși vor să facă „politica țării”, pun presiune prin proteste, creionează
Ce i-a oferit America lui Damian Drăghici? Am înțeles că dacă muncești, orice vis poate deveni realitate
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Damian Drăghici a vorbit despre anii petrecuți în străinătate, despre experiențele trăite în Grecia și Statele Unite și despre modul în care acestea i-au schimbat perspectiva asupra vieții. Artistul a explicat ce a descoperit după plecarea din România și de ce consideră că America i-a oferit o lecție importantă despre încredere și perseverență. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Damian Drăghici: „Grecii sunt foarte similari cu noi” Damian Drăghici spune că s-a regăsit în multe dintre valorile și obiceiurile poporului grec. Apropierea dintre români și greci explică și atracția pe care mulți români o au pentru Grecia. „Grecii sunt extrem de generoși. Sunt foarte similari cu noi. De-aia ne place să mergem în Grecia. Ne place relaxarea, ne place să bem ceva, să mâncăm ceva. Sunt la fel. Doar că sunt mult mai relaxați decât noi.”, afirmă artistul. „Am crezut că am fugit de România, dar am fugit de comunism” Artistul consideră că experiența americană i-a oferit o perspectivă complet diferită asupra posibilităților pe care le are un om atunci când își urmează obiectivele. „Americanii mi-au dat exact ce nu aveam eu și noi din România: încrederea aceea că orice vis, dacă stai și lucrezi pentru el, poate să devină realitate.”, spune Damian Drăghici. Acesta povestește că a ajuns în Statele Unite la 27 de ani și că a absorbit rapid mentalitatea locului. „Dacă ești acolo de tânăr și o iei ca un burete înăuntrul tău, chiar poți să ai capacitatea de a schimba realitatea.”, afirmă el. În final, artistul spune că a înțeles abia după plecare ce anume l-a făcut să părăsească România. „Eu am crezut, când am fugit din România, că am fugit de România. După aia mi-am dat seama că eu am fugit de sistemul comunist.”, concluzionează Damian Drăghici.
Alexandru Rogobete, mesaj pentru Ilie Bolojan: Opriți-vă o clipă! Lăsați rapoartele. Lăsați strategiile
Alexandru Rogobete, care a demisionat din funcția de Ministru al Sănătății, are un mesaj pe Facebook pentru Ilie Bolojan, în care susține că i se adresează ca „un om care a stat cu dumneavoastră la aceeași masă” și nu în calitate de fost ministru sau politician. Rogobete îi cere lui Bolojan să se „oprească” o clipă, să lase deoaparte rapoartele și strategiile și să „alegem oamenii înaintea calculelor politice”. Domnule Bolojan, ”Astăzi nu vă scriu ca fost ministru și nici ca politician. Vă scriu ca un om care a stat cu dumneavoastră la aceeași masă. Care a făcut parte din același Guvern. Care știe cât de grea este responsabilitatea unei decizii și cât de mare este presiunea de a conduce o țară. Și tocmai pentru că știu toate acestea, vă întreb: Când ați ascultat ultima dată un om care nu v-a cerut o funcție, ci doar o șansă? Când ați mers printre oamenii care nu vă cer explicații economice, ci doar siguranța că mâine va fi puțin mai bine decât ieri? Când ați privit România fără hărți politice, fără procente și fără calcule? Noi nu am fost trimiși aici ca să câștigăm negocieri. Noi am fost trimiși aici să câștigăm încrederea oamenilor și sǎ facem bine!”. Alexandru Rogobete mai spune că „România nu se degradează doar din lipsă de bani. România se degradează atunci când oamenii nu se mai simt reprezentați. Se degradează atunci când ambițiile ajung mai importante decât responsabilitatea”. „Se degradează atunci când calculele făcute între birouri și între ambasade ajung să cântărească mai mult decât vocea celor care muncesc, plătesc taxe și speră că această țară mai are un drum. Domnule Bolojan, opriți-vă o clipă! Lăsați rapoartele. Lăsați strategiile. Lăsați pentru câteva ore toate negocierile. Nu este prea târziu să alegem oamenii înaintea calculelor politice”, a scris fostul ministru al Sănătății pe rețeaua socială.
Directorul Centrului Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog atrage atenția: Sunt extraordinar de puţini medici de medicină şcolară
Directorul Centrului Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog, Cătălina Constantin, a atras atenţia, în această seară, că în România sunt foarte puţini medici de medicină şcolară, psihologi şcolari sau consilieri şcolari. Aceasta a mai spus că este nevoie de o mai bună pregătire a întregului sistem care îngrijeşte copilul, scrie news.ro. „Este o nevoie uriaşă de pregătire a întregului sistem care îngrijeşte copilul. Că este vorba de educaţie, că este vorba de sănătate, este o nevoie uriaşă pe sănătatea mentală şi pe promovarea sănătăţii, care de fapt reprezintă un sfert din intervenţiile pe care le putem face în legătură cu copiii noştri. Din punctul meu de vedere, sunt extraordinar de puţini medici de medicină şcolară, foarte puţini psihologi şcolari şi foarte puţini consilieri şcolari”, a declarat Cătălina Constantin la Medika TV. Potrivit directorului, ar fi nevoie ca numărul specialiştilor să se tripleze. „Aceşti experţi au nevoie să aibă grijă nu doar de copii, ci şi de familie, să comunice cu diversele instituţii de care au nevoie, astfel încât să se asigure că acei copii în nevoie primesc serviciile potrivite şi la timp”, a explicat Cătălina Constantin Întrebată ce ar trebui să ştie oamenii despre proiectul Starea de Bine de la Deziterat la Rezultat, directorul Cătălina Constantin a explicat că acesta face parte din Programul de Sănătate. „Este un proiect finanţat de la Ministerul Fondurilor Europene pe Programul de Sănătate. Este un proiect care are foarte mult training pentru o gamă largă de specialişti care lucrează în sănătate mentală şi cu copiii în general. Este vorba de instruire pe tot ce înseamnă adicţii, depresie, anxietate, tulburări din spectru autist şi un training special care se cheamă Let’s Talk About Children şi care se referă la prevenirea apariţiei problemelor de sănătate mentală a copiilor, ai căror părinţi suferă de o astfel de condiţie”, a mai spus Cătălina Constantin, potrivit sursei citate.
Siegfried Mureșan îl acuză pe Președintele României de minciună. PNL niciodată nu a spus că îl susține pe Grindeanu
Premierul propus de coaliția formată din PNL, USR și UDMR, Siegfried Mureșan, îl acuză pe Nicușor Dan că face afirmații false în legătură cu negocierile pentru desemnarea viitorului prim-ministru, după ce șeful statului a susținut că blocajul politic a apărut deoarece liberalii s-ar fi răzgândit și nu l-ar mai susține pe Sorin Grindeanu, deși inițial ar fi fost de acord cu această variantă. Într-un comunicat de presă, liderul liberal susține că PNL „nu îl va susține — și nici nu a spus vreodată că îl va susține — pe Sorin Grindeanu ca prim-ministru, cu autonomie totală și fără nicio asumare concretă privind obiectivele guvernării”. Acesta afirmă că liberalii nu pot accepta instalarea unui premier PSD fără angajamente clare privind reformele și obiectivele executivului. „Noi cunoaștem urgențele României: implementarea reformelor din PNRR, reducerea deficitului, atragerea fondurilor europene și a investițiilor private. Nu am văzut nicio preocupare concretă din partea lui Sorin Grindeanu și a PSD pentru a rezolva aceste urgențe”, se arată în comunicat. Potrivit acestuia, PNL, alături de USR și UDMR, are „o soluție capabilă să rezolve problemele României”, iar discuția nu ar trebui să fie despre desemnarea rapidă a unui premier PSD, ci despre asumarea unui program de reforme. „Este timpul să decidem ce vrem cu adevărat: să rezolvăm problemele României sau să instalăm cât mai rapid un prim-ministru PSD? Eu cred că trebuie să ne facem datoria față de românii care vor modernizarea și reformarea țării, nu față de Sorin Grindeanu”, se mai arată în comunicat. Nicușor Dan nu nominalizează un nou premier. Îl acuză pe Bolojan de minciună și spune că PNL a dinamitat din nou înțelegerea Declarația vine după ce Nicușor Dan a anunțat că negocierile pentru formarea Guvernului au intrat în impas, susținând că PNL și-ar fi schimbat poziția față de susținerea lui Sorin Grindeanu pentru funcția de prim-ministru. Liberalii resping însă această variantă și afirmă că nu au exprimat niciodată un astfel de angajament. Vezi AICI comunicatul emis de Nicușor Dan.
România, în topul celor mai ieftine țări din UE. Românii au o putere de cumpărare cu 22% sub media UE, potrivt INS
România rămâne una dintre cele mai ieftine țări din Uniunea Europeană, fiind depășită doar de Bulgaria la nivelul prețurilor. Potrivit INS, țara noastră are cele mai mici prețuri din UE la alimente și băuturi nealcoolice. Totuși, puterea de cumpărare a cetățenilor români se menține cu 22% sub media europeană. Datele sunt bazate pe calculele realizate de Eurostat în iunie 2026. Analiza folosește informații privind prețurile de consum și cheltuielile PIB din 36 de state europene. Indicatorii au fost calculați conform metodologiei și regulamentelor europene în vigoare. Potrivit datelor Eurostat, prețurile din România sunt cu 35% sub media Uniunii Europene. Doar Bulgaria are un nivel mai redus al prețurilor. La celălalt capăt al clasamentului se află Danemarca (cu 40% peste medie), urmată de Irlanda, Luxemburg, Suedia și Finlanda, unde prețurile depășesc media europeană. România, în topul celor mai ieftine țări din UE. Cel mai scăzut nivel al prețurilor în anul 2025 pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în Bulgaria, fiind cu 37% mai mic decât media UE, urmată de România (35% sub media UE). În anul 2025, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a înregistrat în Danemarca (40% peste media UE), urmată de Irlanda (36% peste media UE), Luxemburg (32% peste media UE), Suedia și Finlanda (21% peste media UE). Unde se situează România la capitolul prețurilor pentru principalele grupe de bunuri și servicii România are cele mai mici prețuri din UE la alimente și băuturi nealcoolice, potrivit datelor INS. La această categorie urmează Slovacia, Polonia și Cehia. Totodată, România este cea mai ieftină țară din Uniunea Europeană și la capitolul recreere, sport și cultură. Bulgaria conduce la categoriile băuturi alcoolice și tutun, îmbrăcăminte, încălțăminte și cheltuieli pentru locuință. Prețurile pentru transport din România sunt cu 20% sub media UE, iar cele pentru restaurante și cazare sunt cu 41% mai mici. La puterea de cumpărare, România se situează cu 22% sub media europeană, la nivelul Croației și peste Ungaria. Luxemburg și Irlanda conduc clasamentul, în timp ce Bulgaria și Grecia ocupă ultimele poziții. „România alături de Croația înregistrează o valoare a indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC, care le situează la nivelul de 78% față de media Uniunii Europene, urmate de Ungaria, cu 76% față de media UE. Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2025, a fost înregistrată de Bulgaria și Grecia, cu 32% sub media UE. Cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depășind media UE cu 139%. Acest fapt se explică parțial prin aceea că un număr mare de cetățeni străini au o pondere crescută în forța de muncă totală a țării și contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populația rezidentă”, arată INS. Sursă foto: INS, Shutterstock (imagini cu rol ilustrativ)