Război în Ucraina, ziua 1.636. Zelenski anunță că a ordonat atacuri în profunzimea teritoriului rus și în septembrie
Războiul din Ucraina a intrat marți, 18 august 2026, în a 1636-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că forțele armatei sale vor continua și în septembrie atacurile cu rază lungă de acțiune în profunzimea teritoriului Federației Ruse, relatează EFE. Zelenski: „Am reafirmat prioritățile atacurilor în adâncime” În cadrul unei întâlniri cu înaltul comandament militar a fost analizată situația în mai multe sectoare ale frontului, dar și evoluția operațiunilor pe distanțe lungi în prima jumătate a lunii august și măsurile pentru viitoarele atacuri împotriva teritoriului rus. Loading … „Am reafirmat prioritățile atacurilor în adâncime pentru săptămânile următoare și pentru septembrie. Pierderile confirmate suferite de Rusia demonstrează că strategia noastră de atacuri pe distanțe lungi este pe drumul cel bun”, a scris Zelenski pe Telegram. Liderul ucrainean anunțase, la 25 iunie, o campanie intensă de atacuri în adâncimea teritoriului Rusiei care trebuia să dureze 40 de zile, dar a continuat mai mult timp. În ultimele săptămâni, forțele ucrainene au trimis drone spre baze navale rusești și instalații de gaze și petrol aflate la sute de kilometri distanță de linia frontului, inclusiv atacuri asupra depozitelor gigantului de comerț electronic Wildberries. Rusia a ripostat cu atacuri masive cu rachete balistice, imposibil de interceptat, asupra Kievului și a infrastructurii portuare a Ucrainei de la Marea Neagră.
Norwegian renunță la rutele din Cluj spre Oslo și Copenhaga
Compania aeriană low-cost Norwegian va renunța la zborurile spre Oslo și Copenhaga de pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj Napoca. Cele două rute vor fi suspendate înainte de finalul sezonului de vară 2026, potrivit BoardingPass. Ruta Cluj-Napoca – Copenhaga a fost lansată pe 28 iunie 2026, însă a fost suspendată deja la începutul lunii august, după doar 13 zboruri operate între cele două aeroporturi. Cealaltă rută, Cluj-Napoca – Oslo, inaugurată pe 20 iunie, va mai fi operată până la 1 septembrie 2026, potrivit datelor din sistemul de rezervări al companiei. Loading … Norwegian nu a precizat motivul pentru care renunță la cele două rute și, în prezent, nu mai există alte zboruri comerciale regulate între Cluj-Napoca și Oslo sau Copenhaga. Compania aeriană mai operează zboruri în România doar la aeroportul „Henri Coandă” din București, cu rute de la Stockholm, Oslo și Helsinki. Totuși, decizia companiei va lăsa sute de pasageri din vestul țării fără conexiuni directe către mai multe destinații importante din Europa.
Toni Neacșu: Întâlnirea Bolojan-Tănăsescu afectează CCR
Toni Neacșu susține că întâlnirea de azi dintre Ilie Bolojan și șefa CCR ridică probleme de credibilitate pentru instituție. Avocatul menționează că Bolojan este parte interesată politic a unui dosar aflat pe masa CCR. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … Care este conflictul de interese dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan? Invitat la Marius Tucă Show, Toni Neacșu afirmă că problema întâlnirii dintre Bolojan și președinta CCR a fost locul și contextul. Acesta menționează că Simina Tănăsescu era implicată activ în decizia legii ANI, pe care Bolojan o contestase la Curtea Constituțională. Președinta CCR, afirmă avocatul, era judecător raportor în cazul ANI, adică analizase sesizarea și conturase deja o opinie în speță. „Problema aici e cu totul și cu totul alta. Pe de o parte este locul unde a avut loc această întâlnire, iar pe de altă parte, contextul special. Doamna Simina Tănăsescu nu are doar calitatea de președinte al Curții Constituționale, adică o calitate administrativă. Dumneaei era judecător-raportor în acel dosar. De partea cealaltă, nu aveam doar premierul României, aveam o persoană interesată din punct de vedere politic în soluția pe care urma să o dea CCR. Era și parte, întrucât era președintele partidului care până la urmă a făcut această sesizare.”, explică avocatul. „Judecătorul raportor la Curtea Constituțională este cel care propune o soluție colegilor lui. Doamna judecător a venit, a analizat deja cele două sesizări și își formase o părere. Opinia o și exprimase în scris și urma să îi convingă pe ceilalți opt judecători să fie de acord cu opinia dumneaei.”, adaugă Toni Neacșu. „Curtea Constituțională demonstrează că e greu să ai încredere în ea” Fostul membru CSM susține că acest scandal mediatic este o problemă de credibilitate a CCR și a Siminei Tănăsescu. CCR, adaugă acesta, ar trebui să ofere garanții că este neutră, independentă și imparțială. Între timp, menționează avocatul, CCR dă românilor numai motive de a nu avea încredere în ea. „Abia aici intervine, sigur că da, problema și lipsa aceasta de credibilitate care se extinde asupra întregii Curți Constituționale, nu numai asupra doamnei președinte. Aici nu cred că-i numai problema doamnei președinte, cred că e problema Curții Constituționale în ansamblu. Pentru că e important dacă ea ne poate oferi nouă garanții că într-adevăr este independentă, că într-adevăr este imparțială și neutră din punct de vedere politic. Ori prin modul în care s-a exprimat public în nenumărate rânduri, eu pot începe din 2024 sau chiar aș merge puțin mai în spate… Dar să zicem 2024, continuând cu ce a făcut la începutul acestui an și culminând cu această întâlnire, Curtea Constituțională demonstrează că e greu să ai încredere în ea.”, menționează Neacșu. Ce reclamă Înalta Curte de Casație și Justiție? Avocatul susține că problema credibilității este cea reclamată și de ÎCCJ. Acesta menționează că magistrații au dosare care urmează să fie judecate la CCR și nu pot avea încredere în deciziile Curții Constituționale. „Și exact asta, ca să revin, exact asta cred că au vrut să transmită cei de la Înalta Curte de Casație și Justiție și judecătorii în general. Pur și simplu ei asta spun. Avem conflicte la Curtea Constituțională, avem dosare pe rolul Curții Constituționale, conflicte în care suntem implicați ca autoritate importantă a statului, ca putere judecătorească și nu avem încredere că această Curte Constituțională e în stare să rezolve potrivit Constituției. Adică în mod egal, în condițiile în care, de partea cealaltă, reclamant sau, mă rog, de partea cealaltă, este guvernul condus de Ilie Bolojan.”, afirmă fostul membru CSM. Întâlnirea dintre premierul interimar Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu, a generat reacții în spațiul public după confirmarea întrevederii de către premier. Ilie Bolojan a respins acuzațiile privind o posibilă imixtiune în activitatea Curții și a susținut că discuțiile au vizat probleme administrative. Întâlnirea a fost criticată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, care a cerut clarificări și a atras atenția asupra riscului ca imaginea și credibilitatea CCR să fie afectate. Tot astăzi, CCR a declarat constituțional amendamentul ANI. Conform acestei decizii, persoanele declarate în stare de conflict de interese care dețin o funcție publică își pierd mandatul. Unul dintre aceste cazuri este și al lui Dominic Fritz, declarat în conflict de interese.
Grindeanu anunță convocarea de urgență a Parlamentului pentru a modifica legea integrității în acord cu decizia CCR
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a reacționat luni la decizia CCR privind „amendamentul Fritz”, după ce Curtea Constituțională a stabilit că modificarea Legii ANI este constituțională. Liderul social-democrat a anunțat că va convoca Parlamentul pentru a modifica legea integrității în acord cu decizia CCR de astăzi. Grindeanu a precizat că nu va comenta decizia până la publicarea motivării, dar a punctat că, în opinia sa, formularea de „amendament Fritz” nu este corectă. Grindeanu, despre „amendamentul Fritz”, declarat constituțional de CCR Loading … Curtea Constituțională a declarat luni constituțională modificarea Legii ANI cunoscută drept „amendamentul Fritz”. Întrebat de Gândul despre decizia CCR, președintele PSD a evitat să comenteze hotărârea înainte de publicarea motivării. „Eu știu că au fost mai multe decizii azi, nu au fost doar 3. Am văzut un comunicat al ANI care spune că sunt 50 de persoane în aceeași situație, deci chestiunea cu amendamentul Fritz nu e corectă, asta o spune oficial ANI, nu PSD. Vă spun o dată, că se va repeta întrebarea, eu nu comentez deciziile CCR, spre deosebire de alții. Haideți să vedem motivarea. Voi convoca apoi de urgență Parlamentul ca să refacem legea în acord cu deciziile CCR și să nu pierdem 770 de milioane de euro”, a declarat Grindeanu. Sorin Grindeanu sustine declaratii de presa, la finalul semnarii acordul politic intre PSD, PNL, USR, UDMR si Grupul Minoritatilor privind un nou guvern si un nou program de guvernare, la Palatul Parlamentului, luni, 23 iunie 2025, in Bucuresti. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Referitor la amendamentul privind averea concubinelor, liderul PSD a spus: „Amendamentul a fost făcut de AUR, a fost declarat neconstituțional, e o decizie a CCR, a mai fost una de acest tip legată de declarațiile de avere ale soțiilor”. Ce urmează pentru Dominic Fritz Dacă președintele României Nicușor Dan va promulga legea, din momentul intrării în vigoare Fritz are la dispoziție 30 de zile să își predea mandatul de primar al Timișoarei. În acest scenariu, vor avea loc alegeri locale anticipate la primăria municipiului. Dominic Fritz. Foto: Mediafax Mesajul lui Sorin Grindeanu către Dominic Fritz: „Atât îi spun” „Fără condamnați în funcții publice. Atât îi spun”, a răspuns Grindeanu când a fost rugat de jurnaliști să comenteze acuzațiile lui Dominic Fritz că PSD a comis „un brutal abuz de putere” prin amendamentul care-l lasă fără mandatul de primar. Grindeanu a făcut astfel trimitere la inițiativa USR din 2019, „Fără penali în funcții publice”. Amendamentul care îl lovește direct pe Dominic Fritz Prevederea contestată la CCR stabilește că aleșii aflați în funcție, în cazul cărora incompatibilitatea sau conflictul de interese au fost constatate definitiv anterior intrării în vigoare a noii legi, ajung să își piardă mandatul dacă perioada de interdicție de trei ani nu s-a împlinit. Textul adoptat de Parlament prevede încetarea mandatului în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a noilor dispoziții, în condițiile prevăzute de lege. Dominic Fritz se află exact într-o asemenea situație, după hotărârea definitivă pronunțată de ÎCCJ în luna iunie. Tocmai din acest motiv prevederea a fost denumită, în spațiul politic, „amendamentul Fritz”. USR și PNL au atacat textul la Curtea Constituțională, susținând că acesta încalcă principiul neretroactivității legii consacrat de articolul 15 din Constituție. O sesizare separată împotriva Legii integrității a fost formulată și de președintele Nicușor Dan.
Bolojan refuză să explice restanțele către olimpici
Premierul demis Ilie Bolojan a evitat, luni, să răspundă unei întrebări privind restanșele pe care statul român le-ar avea față de sportivii care onțin medalii la marile competiții internaționale. Întrebarea a venit în contextul performanțelor obținute de David Popovici la Campionatul European de înot de la Paris. Cele două medalii de aur cucerite de David Popovici la Campionatul European de înot de la Paris a readus în discuția publică faptul că statul român are restanțe financiare la sportivii cu performanțe majore, în ultimii doi ani. Bolojan nu a comentat restanțele, afirmând că România trebuie să asigure condiții pentru sportul de masă și cel de performanță. Loading … „Cred că România trebuie să asigure condiții cât mai bune atât pentru sportul de masă, dar și pentru sportul de performanță. Și, așa cum v-am spus, am prioritizat lucrările care erau într-o fază avansată. De asemenea, atunci când pot fi acordate premii sau bonificații pentru sportivii care performează din bugetele care sunt alocate pentru această destinație, întotdeauna s-au făcut aceste alocări”, a explicat premierul demis. David Popovici este iarăși campion european în probele de 100 și 200 metri liber, după performanțe senzaționale în bazinul în care se desfășoară Europenele de Natație de la Paris. Câţi bani a câştigat David Popovici la Paris Sportivul legitimat la CS Dinamo București a dat o mică lovitură financiară în bazinul din capitala Franței și va avea de încasat o sumă uriașă. Pentru cele două medalii de aur câștigate în cadrul acestei competiții, David Popovici poate ajunge la încasări de aproximativ 70.000 de euro.
Criză energetică: Trei pensionari reangajați la Rovinari
Închiderea Unității 2 a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, la doar două săptămâni după suspendarea activității de la Unitatea 1, a dus la punerea completă în funcțiune a Termocentralei Rovinari din Complexul Energetic Oltenia, astfel încât să fie asigurat necesarul de energie la nivel național. Trei pensionari au fost chemați de acasă pentru a se asigura că centrala din județul Gorj operează, în parametri optimi, la capacitate maximă. Gândul a luat legătura cu președintele executiv al Sindicatului Mine Energie Oltenia (SMEO), Jan Popescu, și a aflat detalii exclusive despre procedura de suplimentare a energiei cu ajutorul centralelor pe cărbune. Centrala de la Rovinari funcționează cu toate cele trei grupuri energetice pentru prima dată în istorie Președintele executiv al sindicatului din Oltenia spune că, la momentul actual, sucursala Electrocentralei Rovinari are toate cele trei grupuri energetice în funcțiune. Este vorba de o premieră în istoria centralei, care, de obicei, în funcție de directivele pe care le primește de la Dispeceratul Energetic Național, operează fie cu unul, fie cu două grupuri energertice. „Până acum, Electrocentrala Rovinari nu a funcționat niciodată cu trei grupuri energetice simultan. Din momentul în care am aflat că vom fi nevoiți să funcționăm cu trei, am decis să aducem de la pensie trei colegi care au o calificare mai bună decât meseriile clasice de lăcătuș, electrician, sudor și așa mai departe. Li s-au făcut contracte pe o perioadă determinată de 30 de zile”, spune Jan Popescu. „Doar trei colegi au răspuns invitației, din respect și bun simț față de cel care i-a chemat” „Am luat legătura cu mai mulți dintre foștii colegi cu care am lucrat. Din ce am înțeles, unii nu au vrut să vină. Până la urmă, trei colegi au fost de acord să ne dea o mână de ajutor în privința asta. Totul s-a bazat pe bunul simț față de cel care i-a chemat, domnul inginer-șef. Cu dumnealui au lucrat 20-30 de ani și, bineînțeles, au un respect deosebit față de persoana sa”, explică directorul executiv SMEO. Cu ce se ocupă un „tablotar”? / „Are un salariu mai mare decât salariul mediu net” Directorul executiv SMEO a refuzat să dezvăluie identitatea celor trei pensionari care au fost nevoiți să se întoarcă la muncă, fără acordul preliminar al acestora. Totuși, a confirmat că este vorba de trei persoane, cu vârste cuprinse între 52 și 55 de ani. „Un tablotar este un operator de comandă. Așa îi spunem noi, în breaslă. Practic, el gestionează activitatea din mijlocul centralei. Este o muncă grea, foarte solicitantă, într-un mediu toxic. Din acest motiv, persoanele care ocupă o astfel de funcție ies la pensie foarte devreme. În general, au salarii mari. Mai mari decât salariul mediu net în România”, afirmă Jan Popescu.
Ilie Bolojan critică cheltuielile cu stadioanele
Premierul Ilie Bolojan critică modul în care au fost finanțate în ultimii ani unele investiții în infrastructura sportivă și susține că statul a alocat sume importante pentru proiecte care nu răspund întotdeauna nevoilor reale ale comunităților. Șeful Guvernului a dat ca exemplu stadioanele construite în localități care nu mai au echipe de fotbal sau în orașe în care formațiile locale evoluează la un nivel care nu permite atragerea unui număr suficient de spectatori. ”O altă eroare pe care am făcut-o a fost să alocăm pentru autoritățile locale bani în sume mari, fără să țină cont de importanța proiectelor, de viabilitatea lor și de cofinanțarea pe care aceștia trebuie să o pună”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul a arătat că există localități în care au fost construite stadioane, deși echipele de fotbal au dispărut sau nu mai evoluează la un nivel care să justifice o asemenea investiție. „Gândiți-vă că avem stadioane în localități care nu mai au echipă de fotbal sau avem două stadioane în orașe unde echipa de fotbal este la un nivel la care niciodată nu va umple cu public un stadion”, a afirmat premierul. Săli de sport mari, în comune mici Bolojan a criticat și investițiile în săli de sport de mari dimensiuni construite în localități cu populație redusă. Premierul a făcut referire la construcții dotate cu tribune și spații generoase, despre care spune că sunt disproporționate în raport cu numărul locuitorilor din comunitățile respective. „Avem săli de sport în niște comune mici. Cele din sticlă, cele mari, cu tribune, în care dacă mobilizăm toți cetățenii comunei, s-ar putea să nu umplem tribuna”, a mai spus Bolojan. Potrivit premierului, una dintre soluții este ca autoritățile locale să contribuie financiar la proiectele finanțate de la bugetul de stat. El a arătat că anul trecut a fost introdusă o cofinanțare de 25% din partea autorităților locale pentru astfel de proiecte. „Și cred că pentru toate proiectele care vin, e bine să existe o cofinanțare din partea autorităților locale. Pentru că altfel tendința primarului este să facă un proiect cât mai mare dacă e de la bugetul de stat”, a afirmat Bolojan. Premierul a explicat că această abordare ar trebui să ducă la o selecție mai atentă a investițiilor și la proiecte adaptate nevoilor reale ale comunităților. Declarațiile despre investițiile sportive au fost făcute în contextul în care Bolojan a vorbit despre problemele de finanțare a proiectelor de infrastructură și despre lucrările care au fost începute sau contractate în anii anteriori. Guvernul alocă peste 1,4 miliarde de lei pentru construcția a patru stadioane Însă, deși critică stadioanele mici și investițiile făcute în locuri în care nu era cazul, recent, Guvernul alocă peste 1,4 miliarde de lei pentru construcția a patru stadioane. Valoarea totală a fiecărui proiect de construcție implică o cotă de 75% alocată din bugetul de stat și o cotă de 25%, bani din bugetul local, după cum urmează: Stadion de 30.000 de locuri, municipiul Timișoara – 609.366.993,68 lei, inclusiv TVA,. din care 126 de milioane de lei de la bugetul local; Complex Sportiv, municipiul Oradea – 385.843.822,12 lei, inclusiv TVA, din care 71 milioane lei de la bugetul local; Complex Sportiv-Stadion Municipal „1 Mai”, municipiul Slatina – 289.472.880,95 lei, inclusiv TVA, din care 58 de milioane lei de la bugetul local; Stadionul „Tineretului”, municipiul Brașov – 135.785.757,81 lei, inclusiv TVA, din care 25 de milioane de lei de la bugetul local.
Nicușor Dan, invitat la dialog de mediul de afaceri și societatea civilă. 20 de organizații cer o întâlnire cu președintele
20 de organizații din mediul de afaceri, patronal și sindical, din mediul academic și societatea civilă îi cer președintelui Nicușor Dan să se întâlnească cu reprezentanții lor pentru a discuta problemele economice și sociale cu care se confruntă România. Întâlnirea ar putea avea loc la sediul Camerei de Comerț și Industrie a României, în perioada 1–4 septembrie. Inițiativa vine după Forumul de la Neptun de săptămâna aceasta și pune pe agenda președintelui teme precum formarea unui Guvern deplin funcțional, predictibilitatea fiscală, protejarea investițiilor și a locurilor de muncă și consolidarea diplomației economice într-un document numit Declarația de la Neptun. Loading … Semnatarii reprezintă milioane de angajați și sute de mii de companii Semnatarii îi cer lui Nicușor Dan să își folosească rolul constituțional de mediator pentru deblocarea situației politice și susțin că deteriorarea nivelului de trai și presiunile asupra companiilor și angajaților impun măsuri rapide.Printre inițiatorii demersului se numără Camera de Comerț și Industrie a României, Blocul Național Sindical (BNS), Cartel Alfa, Confederația Sindicatelor Democratice din România, Federația Patronatelor Societăților din Construcții, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, Academia Română și InfoCons. Organizațiile afirmă că, prin structurile pe care le reprezintă, reunesc sute de mii de companii, milioane de angajați și profesioniști din mai multe domenii. Mediul de afaceri cere dialog pentru depășirea blocajului politic Mediul de afaceri cere intervenția președintelui pentru deblocarea situației politice Una dintre principalele teme propuse pentru întâlnirea cu Nicușor Dan este formarea și funcționarea deplină a Guvernului. De asemenea, semnatarii îi cer președintelui să își exercite prerogativele constituționale de mediator și garant al Constituției și să faciliteze un dialog între forțele politice și instituțiile statului, în vederea depășirii blocajului decizional. „România are nevoie urgentă de stabilitate politică și de un Guvern deplin funcțional, capabil să ia decizii”, susțin organizațiile în invitație. În opinia acestora, instabilitatea politică are efecte directe asupra economiei și societății, motiv pentru care sunt necesare măsuri concrete și rapide. Predictibilitate fiscală și protejarea locurilor de muncă Un alt subiect central este stabilitatea economică și fiscală. Organizațiile solicită discutarea măsurilor care pot asigura predictibilitate pentru companii, protejarea investițiilor și menținerea locurilor de muncă. În același timp, acestea atrag atenția asupra presiunilor asupra nivelului de trai și asupra riscurilor pentru coeziunea socială. „Deteriorarea nivelului de trai, presiunea asupra locurilor de muncă și vulnerabilitățile sociale nu mai permit amânarea unor măsuri concrete”, se arată în document. Diplomația economică și susținerea companiilor pe piețe externe Pe agenda propusă pentru întâlnirea cu președintele se află și politica externă, văzută din perspectiva dezvoltării economice. Organizațiile cer regândirea politicii externe în sprijinul companiilor românești, prin consolidarea diplomației economice și sprijinirea firmelor care vor să intre pe piețe din afara Uniunii Europene. Obiectivul ar fi creșterea competitivității companiilor românești și diversificarea oportunităților de export. Un alt subiect propus este relația statului român cu românii aflați în afara țării. Semnatarii cer o abordare instituțională mai coerentă și mecanisme mai eficiente de dialog, sprijin și reprezentare pentru cetățenii români care locuiesc sau muncesc în străinătate. „Nu este o întâlnire protocolară” În invitație, organizațiile insistă că nu urmăresc o întâlnire formală, ci un dialog direct cu șeful statului. „Organizațiile semnatare nu vă solicită o întâlnire protocolară. Vă solicită un dialog direct cu societatea pe care o reprezintă”, se arată în document. Semnatarii susțin că mediul economic, angajații, antreprenorii, universitățile, profesioniștii și societatea civilă trebuie să fie consultați în contextul actual. Întâlnirea este propusă pentru intervalul 1–4 septembrie 2026, la sediul CCIR, iar data și ora urmează să fie stabilite în funcție de agenda prezidențială. Cine semnează invitația Lista organizațiilor care au semnat demersul cuprinde: Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) Federația Națională a Producătorilor din Agricultură (PRO AGRO) Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) Asociația Patronală Română a Producătorilor de Tehnică Militară (PATROMIL) Asociația Română a Apei (ARA) Asociația Profesională COGEN România Asociația Forestierilor din România (ASFOR) Asociația Forța Fermierilor Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) Asociația Producătorilor de Mobilă din România (APMR) Confederația Națională Sindicală „Cartel Alfa” Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR) Blocul Național Sindical (BNS) Confederația Sindicală Națională Meridian Academia Română Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS) Asociația de Protecția Consumatorilor InfoCons Federația Națională a Părinților – EDUPART Asociația Culturală „Nicolae Voiculeț” Fundația Națională pentru Civilizație Rurală „Niște Țărani” Organizațiile spun că întâlnirea cu președintele ar trebui să reprezinte primul pas pentru un dialog direct, „fără intermediari și fără filtre”, între Administrația Prezidențială și reprezentanții mediului economic și social.
Război în Ucraina, ziua 1.635. UE pregătește cel mai amplu pachet de sancțiuni împotriva Rusiei/Kievul ia la țintă Crimeea
Războiul din Ucraina a intrat luni, 17 august 2026, în a 1635-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Uniunea Europeană intenționează să extindă semnificativ sancțiunile împotriva Rusiei în lunile următoare, a declarat șefa politicii externe, Kaja Kallas. Loading … „Sancțiunile au costat deja foarte mult Rusia” „Sancțiunile UE au costat deja foarte mult Rusia, privând mașina de război a acesteia de peste 1 trilion de euro, iar pentru toamnă propun cele mai ample liste de sancțiuni de la începutul războiului. Odată adoptate, acestea ar crește imediat cu o treime numărul total al entităților ruse sancționate. Presiunea trebuie să crească în continuare până când Moscova va pune capăt războiului”, a declarat Kallas pentru cotidianul german Die Welt. Kallas nu a oferit detalii suplimentare cu privire la calendarul sau la detaliile noului pachet de sancțiuni. În luna iulie, UE a aprobat cel mai recent pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu războiul din Ucraina, impunând restricții asupra sectorului bancar al țării și asupra rețelelor de criptomonede. Ucraina a atacat Crimeea Marina ucraineană a atacat, în weekend, pozițiile sistemului rusesc de rachete de coastă Bastion din peninsula Crimeea. De la această bază Rusia lansează rachete supersonice și hipersonice, informează EFE. Marina ucraineană a relatat pe Telegram că, în urma atacului, „Rusia a suferit pierderi semnificative de armament și personal”. De asemenea, Statul Major General ucrainean a raportat că forțele sale au atacat un hub al unității de rachete rusești și un pod feroviar în zona Svitlodolinske, din regiunea Zaporojie, ocupată de Rusia. Podul este folosit de forțele ruse pentru reaprovizionare logistică militară și transport de personal. Separat, Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat că armata rusă a atacat două fabrici militare din Kiev, una producând componente pentru rachete, iar cealaltă, piese pentru drone de atac. Este vorba despre Fire Point, o companie privată ucraineană înființată la începutul războiului, care produce componente, precum și încărcături explozive și combustibili solizi pentru rachetele de croazieră Flamingo.
Foști ambasadori SUA cer retragerea vizei lui George Simion
Un articol de opinie publicat în cotidianul israelian Jerusalem Post, semnat de un grup format din doi foști ambasadori ai SUA în România, un fost guvernator american, fostul ambasador al Belgiei și un jurnalist român, ridică o întrebare pentru Washington: de ce liderul AUR, George Simion, continuă să beneficieze de privilegiul unei vize americane, având în vedere asocierile sale politice și retorica partidului pe care îl conduce? Semnatarii articolului de opinie sunt Adrian Zuckerman și Mark Gitenstein, foști ambasadori ai SUA în România, alături de James S. Gilmore III, fost guvernator al statului Virginia, Ronald Gidwitz, fost ambasador al SUA în Belgia, și jurnalistul Sabin Gherman. Potrivit autorilor analizei, America înțelege un adevăr fundamental: antisemitismul nu este o simplă opinie politică, ci o ideologie distructivă. Istoria a demonstrat că extremismul devine periculos cu mult înainte de a se transforma în violență fizică, începând mereu cu scuze, cuvinte și disponibilitatea de a tolera idei inacceptabile. Contradicțiile discursului pro-american: Opoziția față de trupele SUA și interdicțiile externe În ciuda eforturilor intense ale lui George Simion de a se prezenta drept un politician pro-american și aliniat mișcării conservatoare MAGA, autorii subliniază că multe dintre pozițiile sale sugerează exact contrariul. Retorica sa a reflectat frecvent narațiuni favorabile Kremlinului, scriu autorii, evitând o condamnare clară a agresiunii ruse împotriva Ucrainei și a crimelor împotriva civililor. Mai mult, Simion s-a poziționat împotriva măsurilor care ar fi permis autorităților române să intercepteze dronele rusești ce încălcau spațiul aerian național. La aceste elemente, Jerusalem Post adaugă interdicțiile de intrare pe care George Simion le are în Republica Moldova și Ucraina. Fostul ministru moldovean al Apărării, Anatol Șalaru, a acuzat public faptul că liderul AUR ar servi interesele Rusiei, un fapt care pune sub semnul întrebării eticheta de „pro-american” pe care politicianul și-o arogă, conform autorilor. Umbra lui Călin Georgescu și normalizarea discursului extremist Dincolo de politica externă, îngrijorările internaționale, prin prisma articolului din Jerusalem Post, vizează tolerarea sau chiar promovarea în interiorul AUR a unor persoane care au elogiat figuri legate de trecutul fascist și antisemit al României. Analiza menționează cazul senatorului Sorin Lavric, lider de rang înalt în partid, criticat pentru retorica sa considerată revizionistă, pentru elogiile aduse unor figuri ale Mișcării Legionare și pentru atacurile la adresa lui Elie Wiesel. Autorii analizei cred că cel mai îngrijorător aspect este sprijinul constant și neîngrădit pe care George Simion i-l oferă lui Călin Georgescu. Deși Georgescu a fost trimis în judecată de procurorii români pentru promovarea ideologiei fasciste și constituirea unei organizații antisemite, Simion l-a apărat public. Oportunism politic: Atacurile la adresa lui Donald Trump, șterse din discurs Analiza vorbește și despre discrepanțe majore în discursul extern al lui Călin Georgescu. Deși recent a încercat să se profileze drept un aliat al lui Donald Trump și al lui JD Vance, autorii spun că declarațiile sale din vara anului 2024 arătau cu totul altceva. La acea vreme, Georgescu a catalogat tentativa de asasinare a lui Donald Trump drept o „lovitură de PR de la Hollywood”, a susținut că liderul american este slăbit politic și s-a referit la actualul vicepreședinte american, JD Vance, drept „un virus” în politica mondială. Această schimbare radicală de discurs este văzută de autorii analizei drept o dovadă clară de oportunism politic, nicidecum o aliniere ideologică autentică.