Bolojan, despre PNRR la Ministerul Energiei: Întârzierile sunt mari

bolojan,-despre-pnrr-la-ministerul-energiei:-intarzierile-sunt-mari

Premierul Ilie Bolojan, care a preluat interimar și portofoliul Energiei, anunță pe Facebook întârzieri în ceea ce privește PNRR. Bolojan susține că după preluarea mandatului de ministru interimar al Energiei a cerut o situație a proiectelor de investiții. „Să putem lua măsuri pentru a termina investițiile până în august și să nu pierdem banii europeni. Am văzut că avem bani, avem proiecte, dar avem blocaje și probleme care întârzie lucrările”, a scris pe Facebook Bolojan. „Avem blocaje și probleme care întârzie lucrările” Premierul subliniază că, în primele patru luni ale acestui an, pe PNRR, s-au făcut plăți de 60 milioane de euro. Încă 135 de milioane de euro sunt solicitați la plată, în 82 de cereri neprocesate, „multe depuse de luni de zile”. Conform lui Bolojan, cea mai mare parte a acestora sunt depuse de anul trecut, dar există și câteva și din 2024. Patru luni până la termenul limită „Mai avem 4 luni pentru a putea termina lucrările și a face plăți. Am mai avea de achitat peste 400 milioane euro, fără cererile depuse și nerezolvate. Întârzierile sunt mari, iar concluzia este simplă: nu este suficient să avem finanțare. Trebuie să avem organizare, procesare rapidă și plăți făcute la timp. Altfel, lucrările nu se vor termina și putem pierde fondurile europene”, a mai scris ministrul interimar al Energiei pe rețeaua de socializare. Soluțiile pe ultima sută de metri Premierul a anunțat și o parte dintre măsurile dispuse: mai mulți oameni la verificare și plăți, din minister, norma de avizare crescută pentru cei implicați în procesul de verificare, schimbarea modului de lucru cu experții Băncii Europene (BEI), pentru reducerea timpului de verificare a plăților sprijin (cu personal) din partea Ministerului Justiției și a Ministerului Proiectelor Europene, pentru a debloca avizarea juridică și verificarea cererilor. Sporurilor pentru cei care lucrează pe fonduri europene, la control Bolojan anunță că în această săptămână va fi verificat și modul de acordare a sporurilor pentru cei care lucrează pe fonduri europene. „Până acum, aceste sporuri nu se acordau după realizări, ci în funcție de calificativul anual obținut pentru anul trecut. Sporul se acorda la maximum, pentru că aproape toți au calificativul . Vom introduce evaluări lunare, iar sporul va fi legat de livrabile: dosare soluționate plăți deblocate termene respectate Nu eliminăm stimulentele pentru colegii care muncesc. Eliminăm plata lor din oficiu. Cine livrează trebuie recompensat. Cine nu livrează nu poate primi aceleași beneficii doar pentru că, pe hârtie, totul arată ”, mai transmite Ilie Bolojan. Acesta anunță că în următoarele două săptămâni se vor face plăți de peste 60 de milioane de euro, încheie premierul. Recomandarea autorului: A patra zi consecutivă de scădere a euro. Cursul se stabilizează

Economistul Cristian Socol a observat trei noi recorduri negative pentru România, după ce15 țări din UE au transmis deja datele către Eurostat

economistul-cristian-socol-a-observat-trei-noi-recorduri-negative-pentru-romania,-dupa-ce15-tari-din-ue-au-transmis-deja-datele-catre-eurostat

Economistul Cristian Socol a observat trei noi recorduri negative pentru România, după ce  15 țări ale Uniunii Eureopene (UE) au transmis deja datele către Eurostat, „Datele lunare indică un minus consistent al PIB real în România și în trimestrul 1 2026 (estimare între -1,3 și -1,8). Având în vedere că 15 țări UE au transmis deja datele către Eurostat, vom observa 3 noi recorduri negative. România va fi singura țara UE cu ultimele 3 trimestre negative, consecutive; România va fi pe locul 2 în ceea ce privește căderea economică, după Irlanda (economie offshore, outlier, volatilitate mare a PIB real); Doar noi și Irlanda suntem în recesiune, cu probabilitate ridicată, ceea ce determină o criză economică profundă”, a scris economistul Cristian Socol. Autorul mai recomandă: Profesorul Cristian Socol. Efectele războiului din Iran pe termen scurt, mediu și lung asupra economei globale Economistul Cristian Socol arată că reducerea deficitului s-a făcut prin scăderea investițiilor. Gândul a semnalat de asemenea anomalia în urmă cu trei săptămâni Cristian Socol: „Avem cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor din ultimii 10 ani. Tinerii sunt cei mai afectați de programul de consolidare fiscal-bugetară incorect fundamentat” Cristian Socol: „Următorii 10 ani aduc incertitudine și risc extrem”. Analiză despre tranziția spre superciclul Kondratieff

Petrișor Peiu: Cursul de schimb începe să se tempereze, dar nu are legătură cu faptul că avem un guvern interimar

petrisor-peiu:-cursul-de-schimb-incepe-sa-se-tempereze,-dar-nu-are-legatura-cu-faptul-ca-avem-un-guvern-interimar

În opinia lui Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, „cursul de schimb începe să se tempereze”. Totuși, acest lucru „nu are legătură cu faptul că avem un guvern interimar”. Într-o postare pe Facebook, Petrișor Peiu arată de ce se stabiliească, de câteva zile, cursul valutar. Peiu explică „vrăjitoria” BNR „Cursul de schimb are legătură doar cu politica economică și monetară a statului. Iar statul înseamnă Guvernul și, mai ales, BNR. În ultimii cinci ani, în România avem o rată a inflației cumulată de peste 62%, dar cursul de schimb s-a depreciat doar cu 5,68%. «Vrăjitoria» BNR constă în faptul că, după explozia inflației din 2022, a urcat rata dobânzii de intervenție la 7% și, după un an și jumătate, a scăzut-o la 6,5%, unde o ține de doi ani. Cum luptă BNR cu inflația dacă, în ultimul an, rata inflației a urcat de la aproximativ 5,6% la peste 10%, dar dobânda de intervenție a rămas la 6,5%, neschimbată? Răspunsul este cât se poate de simplu: BNR, ca și Guvernul, de altfel, NU luptă cu inflația! Inflația, oameni buni, este principala și singura politică economică a statului român. De ce? Simplu, pentru că inflația scade deficitul bugetar și reduce ponderea datoriei în PIB. Dar scade puterea de cumpărare și ucide creșterea economică! Iar cursul valutar fix, pe care îl avem de mulți ani, a distrus orice producție internă, favorizând masiv importurile. BNR împarte cu Guvernul responsabilitatea stagflației pe care au creat-o și pe care o întrețin”, explică Peiu în postarea sa. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nivel istoric al cursului valutar, după căderea Guvernului Bolojan. Cu cât se tranzacționează moneda europeană Petrişor Peiu arată spre Ilie Bolojan şi Mugur Isărescu, ca vinovaţi pentru creşterea cursului valutar şi a dobânzilor la împrumuturi, pentru România Ion Cristoiu: „BNR nu are ce să caute în bătălia politică”

Nicușor Dan explică de ce a înlocuit în discurs termenul pro-european cu pro-occidental

nicusor-dan-explica-de-ce-a-inlocuit-in-discurs-termenul-pro-european-cu-pro-occidental

Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, că direcția strategică de politică externă a României rămâne neschimbată, în pofida discuțiilor politice interne intense din această perioadă. Șeful statului subliniază că pilonii fundamentali ai politicii externe românești rămân Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii și NATO. „Abordarea strategică a României în ceea ce privește politica externă a rămas neschimbată, iar discuțiile interne intense din această perioadă nu afectează în niciun fel pilonii fundamentali pe care ne bazăm de decenii – Uniunea Europeană, SUA și NATO”, transmite Nicușor Dan pe Facebook. Șeful statului precizează că termenul „pro-occidental” include acești trei piloni de politică externă și că predictibilitatea României în raport cu partenerii săi externi a reprezentat un avantaj important pentru țară. Le Figaro Nicușor Dan critică strategiile UE și continuă să susțină parteneriatul cu Statele Unite „Cu cât Europa este mai puternică, cu atât NATO e mai puternic” „Această predictibilitate asumată de România de peste 20 de ani a reprezentat unul dintre marile avantaje competitive ale țării noastre. De aceea, mesajul meu ferm este acesta: dezbaterea internă politică este specifică democrației, însă niciun moment nu sunt puse în discuție direcția noastră europeană, relația cu Statele Unite și o atitudine corectă în cadrul NATO. Așadar, nu există vreo șansă ca în viitoarea majoritate să existe forțe antioccidentale. Pentru România, nu e vorba de o alegere între acești piloni strategici, ci de a exista o compatibilizare cât mai bună. Cu cât Europa este mai puternică, cu atât NATO e mai puternic, cu cât NATO e mai puternic, cu atât Europa este mai puternică. Interesul României este ca Uniunea Europeană, SUA și NATO să aibă o relație cât mai corectă între ele”, mai arată președintele. AUTORUL RECOMANDĂ: Nicușor Dan: „Pe SAFE suntem în grafic”. Investițiile ar urma să continue și după 2030 Condițiile lui Nicușor Dan, înainte de consultările pentru formarea noului guvern. Ce spune președintele României despre invitarea AUR la Cotroceni

Nicușor Dan, răspuns la cea mai arzătoare întrebare a momentului: România trebuie să aleagă între Europa și America?

nicusor-dan,-raspuns-la-cea-mai-arzatoare-intrebare-a-momentului:-romania-trebuie-sa-aleaga-intre-europa-si-america?

Cu ocazia summit-ului B9 pe care îl găzduiește, președintele Nicușor Dan a fost răspuns, marți, 12 mai, la cea mai arzătoare întrebare a momentului. „România trebuie să aleagă între Europa și America?”, este întrebarea care i s-a pus liderului de la Cotroceni. Răspunsul șefului statului nu s-a lăsat așteptat. „Într-o țară latină, tot timpul dezbaterile sunt foarte pasionale”, a transmis el. Nicușor Dan: „Nu trebuie să amestecăm lucrurile” Mai departe, Nicușor Dan a precizat că lucrurile nu trebuie amestecate, deși unii încearcă agitarea apelor. „Într-o țară latină, tot timpul dezbaterile sunt foarte pasionale, însă nu cred că trebuie să amestecăm lucrurile. Noi, în România, avem evident o dezbatere internă pe chestiunii interne, nu cea mai fericită, dar se mai întâmplă în democrație. Pe de altă parte, nu s-a schimbat absolut nimic în orientarea strategică a României, nici în relația cu Uniunea Europeană, nici în relația cu NATO, nici în relația cu Statele Unite”, a spus președintele. El a vorbit într-o conferință internațională „Black Sea and Balkans Security Forum”, organizată la București. Nicușor Dan a mai spus că „nu e vorba de o alegere” între Europa și SUA: „Cu cât Europa este mai puternică, cu atât NATO e mai puternic. Cu cât NATO e mai puternic, cu atât Europa este mai puternică. Și, de altfel, există proiecte complementare la nivelul Uniunii Europene, la nivelul NATO. Ăsta este unul din avantajele competitive ale României, că are o politică externă extrem, extrem de predictibilă de 20, poate chiar 30 de ani. Nimic nu s-a schimbat aici”, a mai spus Nicușor Dan. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicușor Dan: „Pe SAFE suntem în grafic”. Investițiile ar urma să continue și după 2030 Ion Cristoiu: „Speriat c-a supărat-o pe Boieroaica de la Bruxelles cu Discursul din 9 mai, vizitiul Nicușor Dan îi pupă urmele de la picioare” Nicușor Dan se gândește tot mai mult la un guvern tehnocrat și are în minte și un nume de premier: „Este un scenariu care are șanse”

Război în Ucraina, ziua 1538. Atac cu drone asupra Kievului imediat după expirarea armistițiului

razboi-in-ucraina,-ziua-1538.-atac-cu-drone-asupra-kievului-imediat-dupa-expirarea-armistitiului

Războiul din Ucraina a intrat, marți, 12 mai 2026, în a 1538-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Un atac aerian este în desfășurare, în zorii acestei zile, asupra Kievului, după expirarea unui armistițiu de trei zile. „Vă rugăm să rămâneți la adăpost” Anunțul a fost făcut pe Telegram de șeful administrației militare a orașului, Timur Tkacenko: „Drone inamice se află în prezent deasupra Kievului. Vă rugăm să rămâneți la adăpost până la ridicarea alertei”. El a raportat căderea unor resturi asupra unei clădiri rezidențiale din cartierul Obolonski. Aceasta este prima alertă aeriană asupra capitalei de la data de 8 mai. Un armistițiu de trei zile anunțat de președintele american Donald Trump a început sâmbătă. Cele două țări au denunțat mai multe încălcări ale armistițiului în timp ce acesta era în vigoare. În timpul weekendului, Ucraina a acuzat Rusia în special de atacuri cu drone în estul și sudul țării, iar Rusia a acuzat Ucraina că a atacat regiunea Belgorod. Noi dovezi de corupție în jurul lui Zelenski Agenția Ucraineană Anticorupție (NABU) a anunțat că a descoperit un sistem de spălare de bani. Potrivit presei locale, implicat în această schemă este fostul șef de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Andrii Iermak. NABU a transmis că a destructurat „un grup organizat implicat în spălarea a 460 de milioane de grivne (8,8 milioane de euro) prin intermediul unui proiect imobiliar de lux din apropierea Kievului. Unul dintre membrii acestui grup, un fost șef de cabinet al președintelui Zelenski, a fost informat cu privire la acuzațiile aduse împotriva sa. Investigații urgente sunt în curs de desfășurare”. Ulterior, presa l-a identificat pe acuzat în persoana lui Andrii Iermak. El a fost consilierul principal al lui Volodimir Zelenski din 2020 până la sfârșitul anului trecut și unul dintre cei mai influenți oameni din Ucraina. A demisionat în noiembrie, după o percheziție a locuinței sale de către agenți ai serviciilor anticorupție. Zelenski l-a înlocuit pe Iermak cu fostul șef al Serviciului de informații militare, Kirilo Budanov. Ucraina a fost zguduită de mai multe scandaluri mari de corupție de-a lungul războiului cu Rusia, acesta fiind ultimul dintr-o lungă serie. RECOMANDAREA AUTORULUI: Război în Ucraina, ziua 1511. Zelenski: „Americanii nu au timp pentru Ucraina”, odată cu războiul din Iran

Valentin Stan: AUR face parte din grupul european al Conservatorilor și Reformiștilor din Parlamentul European. Este una dintre cele mai mari formațiuni politice din UE

valentin-stan:-aur-face-parte-din-grupul-european-al-conservatorilor-si-reformistilor-din-parlamentul-european.-este-una-dintre-cele-mai-mari-formatiuni-politice-din-ue

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre cum AUR face parte din grupul european al Conservatorilor și Reformiștilor din Parlamentul European. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Nu există partid într-o familie validată de Parlamentul European care să fie anti-european. Nu există așa ceva. Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cum AUR face parte din grupul european al Conservatorilor și Reformiștilor din Parlamentul European. Acesta afirmă că grupul european este una dintre cele mai mari formațiuni politice din UE. Jurnalistul subliniază că nu există un partid într-o familie validată de Parlamentul European care să fie anti-european. Istoricul spune că în același grup din care face parte și AUR este și partidul Giorgiei Meloni. AUR face parte din grupul european al Conservatorilor și Reformiștilor din Parlamentul European, una din cele mai mari familii politice ale Parlamentului European. Unde se află și partidul Giorgiei Meloni. Da? Partidul Fratelli d’Italia… A spune despre un partid care face parte dintr-o familie politică validată în Parlament European că este anti-european? Relevă ce? Că ești prost de nu mai poți pe linia de plutire a longitudinii. Nu mai ai unde să te agăți în imponderabilitatea cretinismului planetar, decât de cuiul maximal al propriei neputințe intelectuale. Nu există partid într-o familie validată de Parlamentul European care să fie anti-european. Nu există așa ceva.

Avocatul Toni Neacșu, convins că CCR va declara neconstituțională OUG dată de Guvernul Bolojan după demitere: Este un abuz grosolan

avocatul-toni-neacsu,-convins-ca-ccr-va-declara-neconstitutionala-oug-data-de-guvernul-bolojan-dupa-demitere:-este-un-abuz-grosolan

Avocatul Toni Neacșu a reacționat luni, printr-o postare pe Facebook, la dezvăluirea Gândul potrivit căreia Avocatul Poporului sesizează CCR pe speța OUG Bolojan. „Se presupune că un stat de drept funcțional are remedii interne pentru orice abuz, indiferent cât de grosolan ar fi”, a scris acesta, arătând și ce prevede legea în asemenea situații: FOTO – Facebook De asemenea, mai spune el, „emiterea de către Guvernul demis Ilie Bolojan a unei ordonanțe de urgență ulterior votării moțiunii de cenzură este un astfel de abuz grosolan”. Toni Neacșu este convins că „OUG 38/2026 va fi neîndoielnic declarată neconstituțională de CCR, la sesizarea Avocatului Poporului”. «Nu este, însă, un remediu suficient. Ordonanța a fost publicată în Monitorul Oficial, a fost înregistrată în Parlament și, până la pronunțarea CCR, va produce efecte juridice. Parlamentul, deși avea posibilitatea juridică, nu a reacționat în nici un fel. Vorbim de o ilegalitate atât de evidentă încât Parlamentul avea obligația, dacă trăim într-o democrație parlamentară, să se autosesizeze și în câteva zile s-o respingă definitiv. Procedura de urgență permitea ca acest mecanism să fie eficient rapid, maxim o săptămână. Însă, mai mult decât o încălcare strigătoare la cer a Constituției (după demitere un Guvern nu mai poate promova nici un fel de OUG), avem aici infracțiuni grave săvârșite de membrii Guvernului, în frunte cu Ilie Bolojan. În primul rând este un fals intelectual grosolan: OUG 38 poartă drept data emiterii ziua de 4 mai, când în realitate aceasta este 8 mai, atunci când a fost repusă, obligatoriu potrivit legislației, pe ordinea de zi a ședinței de Guvern. S-a comis acest fals pentru a acoperi adoptarea OUG-ului într-o perioadă când Guvernul nu avea dreptul să facă asta (repunerea pe ordinea de zi a unei OUG deja votată anterior dar încă nepublicată în M Of înseamnă exact re-adoptarea OUG-lui, o spune chiar HG-ul care reglementează activitatea normativă a Guvernului și care a fost invocat de acesta în jenanta comunicare publică facută). Apoi avem mai multe infracțiuni de abuz în serviciu. După data de 5 mai, adică după demitere, Guvernul și Ilie Bolojan personal nu mai puteau face nici o operațiune administrativă care să ducă la emiterea unei ordonanțe de urgență. Ilie Bolojan a semnat oug-ul după demiterea sa, iar Secretariatul general a trimis spre publicare în Monitorul Oficial și spre înregistrare la Parlament de asemenea după data de 5 mai, când legal nu se mai putea face asta. Art. 37 alin 3 din Codul administrativ interzice, după demiterea prin moțiune, întreprinderea oricărei acțiuni care ar duce la emiterea unei ordonanțe de urgență. Nu e vorba numai de „adoptarea” propriu zisă (adică votarea în Guvern) ci de „emitere”, noțiune mai largă, care include și toate operațiunile administrative ulterioare aprobării în ședință de către Guvern a unui OUG, operațiuni necesare intrării acesteia în vigoare: repunerea pe ordinea de zi, definitivarea actului normativ, semnarea de către premier, contrasemnarea de către miniștrii, trimiterea la Parlament și la Monitorul Oficial. Nu avem numai o problemă abstractă de neconstituționalitate, șocantă oricum prin caracterul ei unic din 1991 până acum, ci și una de natură strict penală. Curtea Constituțională nu pedepsește, doar mustrează cu arătătorul, asta nu o poate face decât justiția”, a precizat avocatul Toni Neacșu. Și AUR a reacționat la dezvăluirea Gândul: „Am asistat la o guvernare construită pe abuz, aroganță și dispreț față de reguli” AUR a reacționat luni, prin intermediul unui comunicat, la dezvăluirea Gândul potrivit căreia Avocatul Poporului sesizează CCR pe speța OUG Bolojan. „Am asistat la o guvernare construită pe abuz, aroganță și dispreț față de reguli”, afirmă reprezentanții AUR. «Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu privire la ilegalitatea comisă de guvernul condus de Ilie Bolojan, după demersurile și sesizările formulate de AUR. Este încă o dovadă că am avut dreptate atunci când am spus că acest guvern a încălcat legea și a încercat să își impună deciziile prin forță politică și presiune instituțională», au reacționat reprezentanții AUR. Autorul mai recomandă: Avocatul Poporului anunță pentru Gândul că sesizează CCR pentru Ordonanța de Urgență dată de Bolojan după demitere. Renate Weber: “Este foarte grav ce s-a întâmplat. E prima dată când văd așa ceva de când Constituția e în vigoare” Gheorghe Piperea îl acuză pe Bolojan de comportament nazist, după emiterea ordonanței de urgență în mod ilegal Florin Iordache contestă legalitatea ordonanței de urgență adoptată de Bolojan după demiterea guvernului Ce se va întâmpla cu ordonanța adoptată ilegal de Bolojan, odată cu instalarea noului Executiv. Explicațiile lui Tudorel Toader, fost judecător CCR și ex-ministru al Justiției AUR cere CCR să constate că ordonanța adoptată după demiterea Guvernului este neconstituțională Fostul președinte CCR, Augustin Zegrean, condamnă punerea pe ordinea de zi a unei OUG de către Guvernul demis, Bolojan: „Nu poate să facă așa ceva” / „Scrie în Constituție”

Lia Olguța Vasilescu i-a răspuns lui Ilie Bolojan, după ce acesta a acuzat-o că încearcă să racoleze PNL-iști. Vasilescu a postat și o captură cu apeluri

lia-olguta-vasilescu-i-a-raspuns-lui-ilie-bolojan,-dupa-ce-acesta-a-acuzat-o-ca-incearca-sa-racoleze-pnl-isti.-vasilescu-a-postat-si-o-captura-cu-apeluri

Lia Olguța Vasilescu i-a dat replica lui Ilie Bolojan, după ce premierul demis de Parlament a acuzat-o că ar încerca să racoleze membrii PNL. Ea a publicat și o captură de ecran cu apeluri ratate de la o persoană. „Și din nou e ca la Radio Erevan. Nu am sunat un lider PNL. Am fost sunată.P. S. Ați adoptat și vreo decizie privitoare la telefoanele dintre membrii PSD și PNL?”, a transmis Lia Olguța Vasilescu pe Facebook. Ilie Bolojan a acuzat-o luni seară, la Digi 24, pe Lia Olguța Vasilescu că sună PNL-işti să-i racoleze. „PNL și-a luat deciziile în forurile statutare, iar atunci când doamna Olguța Vasilescu îi sună pe colegii mei să le dea sfaturi ce trebuie să facă, ei știu ce trebuie să facă, altceva decât ce le spune ea”, a declarat Ilie Bolojan”, a spus Ilie Bolojan. Premierul demis a făcut o aluzie practic cum că Lia Olguța Vasilescu ar încerca să convingă liderii PNL să îl debarce pe Bolojan. Întrebat însă pe cine a sunat, Bolojan nu a mai spus că a făcut-o și a răspuns: „Să spună doamna Olguța Vasilescu dacă a sunat pe cineva”.

Ilie Bolojan, subiectul anchetei ASF Pentru ce este anchetat

ilie-bolojan,-subiectul-anchetei-asf-pentru-ce-este-anchetat

Ilie Bolojan, premierul interimar și ministru al Energiei, a devenit obiectul unei analize riguroase din partea Autoritatea de Supraveghere Financiară. Piața de capital din România se află în fața unui moment fără precedent, în care acțiunile guvernului publică Financial Intelligence. În centrul problemei se află cel valoros emitent al Bursa de Valori București, Hidroelectrica. Miza este modul în care deciziile politice de la vârful Guvernului sunt comunicate investitorilor posibil privigeliați. Suspiciuni grave de abuz de piață și divulgare selectivă de informații privilegiate Ancheta ASF nu vizează doar o simplă eroare administrativă. Ridică suspiciuni grave de abuz de piață și divulgare selectivă de informații privilegiate, fapte care, conform reglementărilor europene, pot atrage sancțiuni severe. După căderea cabinetului prin moțiune de cenzură, intervenția lui Ilie Bolojan asupra conducerii Hidroelectrica a declanșat un conflict juridic ce pune sub semnul întrebării respectarea regulilor de guvernanță corporativă la cel mai înalt nivel al statului. ASF: “Situația existentă la Hidroelectrica face obiectul unei analize specifice, inclusiv din perspectiva modalității de comunicare a unor evenimente care pot face obiectul ordinii de zi a AGA din 29.05.2026, precum și din perspectiva calificării evenimentelor în cauză drept informații privilegiate” Totodată, vă facem cunoscut faptul că verificările de specialitate întreprinse de ASF nu au caracter public, masurile publice ale Autorității, dispuse în urma efectuării acțiunilor de supraveghere și control, putând fi consultate în Buletinul ASF.” Posibila manipulare a Bursei prin omisiune Reacția Autorității de Supraveghere Financiară vine după informațiile privind intenția Ministerului Energiei de a solicita suspendarea președintelui Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, pe fondul unui dosar de corupție, informație publicată pe site-ul ministerului, dar care nu a apărut pe platforma Bursei de Valori București, unde sunt informaţi investitorii. Ulterior, Hidroelectrica a anunțat că nu a recepționat o solicitare formală de completare a ordinii de zi a AGA din 29 mai, din partea acționarului majoritar, Statul Român prin Ministerul Energiei, însoțită de documentația aferentă prevăzută de cadrul legal aplicabil, potrivit unui raport transmis Bursei de Valori București. Reacția Hidroelectrica, integral “În contextul informațiilor apărute în spațiul public prin intermediul unui comunicat de presă emis de acționarul majoritar, Statul Român prin Ministerul Energiei, la data de 8 mai 2026, referitoare la intenția de suplimentare a ordinii de zi a Adunării Generale a Acționarilor („AGA”) S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. („Hidroelectrica” sau „Societatea”), cu propunerea de suspendare a Președintelui Consiliului de Supraveghere prin act adițional la contractul de mandat, se impun o serie de clarificări privind cadrul legal aplicabil emitenților listați și principiile de guvernanță corporativă incidente. Potrivit prevederilor Legii nr. 24/2017, art. 105 alin. (3) lit. a), completarea ordinii de zi a adunărilor generale se realizează prin transmiterea unei solicitări formale către emitent, cu condiția ca fiecare punct să fie însoțit de o justificare sau de un proiect de hotărâre propus spre adoptare de adunarea generală, în termenele prevăzute de lege, urmând ca emitentul să asigure publicarea și diseminarea acesteia prin canalele oficiale de raportare către piață, respectiv prin sistemul Bursei de Valori București („BVB”) și mecanismele reglementate de Autoritatea de Supraveghere Financiară („ASF”). Ordinea de zi a AGA convocată pentru data de 29 mai 2026 poate fi completată până la data de 14 mai În situația de față, ordinea de zi a AGA convocată pentru data de 29 mai 2026 poate fi completată până la data de 14 mai 2026, astfel incât convocatorul completat să fie publicat în Monitorul Oficial în data de 18 mai 2026, ulterior aprobării formale de către Directorat. Totodată, conform Legii nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, art. 83^1 lit. b), precum și Regulamentului ASF nr. 5/2018 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, art. 234 alin. (1) lit. b), constituie informație privilegiată „solicitarea adresată de acționarii îndreptățiți să convoace/să completeze convocatorul AGA”. Astfel, la data prezentei, Hidroelectrica nu a recepționat o solicitare formală de completare a ordinii de zi din partea acționarului majoritar, Statul Român prin Ministerul Energiei, însoțită de documentația aferentă prevăzută de cadrul legal aplicabil. În acest context, informațiile privind intenția de suplimentare a ordinii de zi au fost făcute publice prin intermediul unui comunicat de presă anterior primirii de către emitent a unei solicitări oficiale de completare a ordinii de zi, fapt care a generat imposibilitatea societății de a verifica, analiza și comunica în mod corespunzător informația către piață, în conformitate cu obligațiile legale ce revin unui emitent listat. Suspendarea Președintelui Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica De asemenea, subiectul comunicat public, respectiv suspendarea Președintelui Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, reprezintă un aspect sensibil din perspectiva guvernanței corporative și a stabilității conducerii societății, cu potențial impact semnificativ asupra percepției investitorilor, reputației emitentului și evoluției prețului acțiunii pe piața de capital, în conditiile in care informația a fost diseminată în timpul orelor de tranzacționare, anterior unei comunicări oficiale a emitentului prin canalele reglementate ale pieței de capital, aspect susceptibil să genereze volatilitate, interpretări incomplete sau reacții investiționale în absența unui cadru informațional complet, verificat și comunicat în mod oficial de către societate. Abuzul de piață În plus, având în vedere natura informației comunicate și calificarea expresă a acesteia drept informație privilegiată de către legislația pieței de capital, modalitatea de diseminare utilizată ridică serioase preocupări din perspectiva respectării obligațiilor prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 596/2014 privind abuzul de piață (MAR), cu precădere în ceea ce privește prevenirea divulgării selective de informații și menținerea integrității pieței. Publicarea unui comunicat prin canale externe mecanismelor oficiale de informare a pieței, în absența unei raportări curente realizate de emitent și anterior notificării oficiale a societății ridică îngrijorări din perspectiva respectării principiilor de guvernanță corporativă și a obligației de asigurare a tratamentului egal al acționarilor și investitorilor, prevăzute atât de Legea nr. 24/2017, cât și de OUG nr. 109/2011. Informații susceptibile de a influența deciziile investiționale În cazul unui emitent listat, informațiile susceptibile de a influența deciziile investiționale trebuie comunicate pieței într-o manieră simultană, completă și nediscriminatorie, prin intermediul canalelor oficiale de raportare, orice abatere de la acest mecanism fiind susceptibilă să genereze asimetrii informaționale între diferitele categorii de investitori și să afecteze accesul egal la informație al acționarilor minoritari. Suplimentar celor