Rusia pregătește terenul pentru respingerea planului de pace
Oficialii și mass-media de stat creează „condițiile informaționale” pentru a respinge propunerea și a accepta nimic mai puțin decât o victorie completă asupra Ucrainei, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Șeful comitetului pentru afaceri internaționale, Alexei Chepa, a declarat că orice plan trebuie să îndeplinească toate cerințele Rusiei și să abordeze „cauzele profunde” ale războiului său, un termen pe care Kremlinul îl folosește de mult timp ca sinonim pentru distrugerea suveranității Ucrainei, a afirmat think tank-ul. Posturile de televiziune de stat rusești și bloggerii militari au creat narațiuni similare, sugerând că planul era insuficient pentru a răspunde cerințelor Rusiei. „Kremlinul condiționează în mod activ poporul rus să nu accepte nimic mai puțin decât o victorie completă în Ucraina”, a declarat ISW. Declarațiile oficiale sugerează că „Rusia nu este interesată de niciun fel de negocieri de pace până când nu își va atinge obiectivele pe câmpul de luptă”. Înalți oficiali din Statele Unite, Ucraina și consilieri de securitate națională din Franța, Marea Britanie și Germania se întâlnesc duminică la Geneva pentru a discuta proiectul Washingtonului privind încheierea războiului din Ucraina. Vineri, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski are termen până joi să aprobe planul în 28 de puncte, care solicită Ucrainei să cedeze teritoriu, să accepte limitări ale armatei sale și să renunțe la ambițiile de a adera la NATO.
Republica Moldova, pregătită pentru aderarea la UE. Maia Sandu: Următoarea etapă, blocată de refuzul Ungariei în raport cu Ucraina
Într-un interviu pentru postul radio Rock FM, lidera de la Chișinău a vorbit despre procesul de aderare a Republicii Moldova la UE. Țara se află în faza în care ar trebui să înceapă următoarea etapă de negocieri, însă aceasta este blocată de refuzul Budapestei în raport cu Ucraina. Maia Sandu a declarat în cadrul interviului că Republica Moldova ştie, în mare parte, reformele care trebuie îndeplinite, chiar dacă procesul oficial este deschis sau nu. „Noi ne dorim să reuşim să ajungem membru cu drepturi depline. Noi suntem la etapa la care trebuie să începem următoarea etapă de negocieri. Această etapă este blocată de refuzul Ungariei în raport cu Ucraina, dar noi ştim în mare parte care sunt reformele pe care trebuie să le facem şi, indiferent dacă procesul oficial este deschis sau nu”, a declarat preşedinta Republicii Moldova. Maia Sandu: Corect ar fi ca ambele ţări să treacă la următoarea etapă Maia Sandu a mai subliniat că în mod normal, „corect ar fi ca ambele ţări să treacă la următoarea etapă, pentru că aşa spune Uniunea Europeană. Este un proces meritocratic. Comisia Europeană a stabilit în rapoartele ei, şi o să avem un raport peste o săptămână… și Moldova, şi Ucraina şi-au îndeplinit angajamentele şi trebuie să treacă la următoarea etapă”. Republica Moldova a depus oficial cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2022, la scurt timp după ce Ucraina a făcut același pas. Între timp, ambele țări au primit statutul oficial de țară candidat la aderare în iunie 2022, iar în iunie 2024 au început și discuțiile de aderare cu fiecare stat în parte. În prezent, cererea Ucrainei de aderare la UE este blocată de veto-ul Ungariei, iar această situație a împiedicat Moldova să avanseze în procesul de aderare. Uniunea Europeană continuă să se opună separării cererilor de aderare ale Ucrainei și Moldovei, temându-se că o astfel de separare ar reprezenta o lovitură puternică pentru Kiev.
Victor Negrescu cere deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE. Scrisoare comună a 55 de eurodeputați către Consiliul European
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a anunțat duminică, pe Facebook, că a inițiat o scrisoare comună semnată de 55 de eurodeputați din 19 state membre ale Uniunii Europene, reprezentând principalele familii politice democratice, prin care se cere Consiliului European să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova. „Este un semnal politic puternic: Parlamentul European susține fără rezerve viitorul european al Republicii Moldova, recunoaște reformele realizate și cere ca opțiunea cetățenilor moldoveni, exprimată prin rezultatul alegerilor parlamentare, să fie valorificată și respectată”, a scris Negrescu. Scrisoarea, adresată președintelui Consiliului European, Antonio Costa, este susținută de mai mulți lideri importanți ai Parlamentului European și subliniază unitatea și solidaritatea Uniunii Europene cu Republica Moldova într-un moment decisiv pentru regiune. Negrescu a precizat că documentul nu face nicio referire la o eventuală decuplare a parcursului european al Moldovei de cel al Ucrainei, ci pune accentul pe sprijinul pentru reformele și eforturile depuse de autoritățile de la Chișinău. „Uniunea Europeană trebuie să acționeze acum pentru a demonstra susținerea sa pentru democrația, reziliența și ambițiile europene ale cetățenilor din Republica Moldova”, a mai transmis eurodeputatul.
Comisia Europeană propune o ajustare a propriilor reguli pentru a ocoli opoziția Ungariei la aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE
Uniunea Europeană se pregătește să inițieze activitățile tehnice pentru a permite aderarea Ucrainei și Republicii Moldova, în ciuda opoziției Ungariei, care blochează avansarea negocierilor, potrivit unor oficiali informați despre proces. Ucraina a solicitat aderarea la UE în 2022, la câteva săptămâni după invazia rusă, iar Republica Moldova i-a urmat exemplul la puțin timp după aceea. Ambele țări au început oficial negocierile de aderare la UE anul trecut, dar de atunci Ungaria se opune următorilor pași: o decizie unanimă ale celor 27 de membri ai blocului comunitar de a deschide oficial așa-numitele „capitole” de negociere, pentru a alinia legislația celor două națiuni la regulile UE în domenii variind de la energie la concurență și statul de drept. Liderii UE vor discuta problema la reuniunea de la Copenhaga Comisia Europeană propune o ajustare a propriile reguli, pentru a ocoli veto-ul premierului ungar Viktor Orban, și inițierea activităților tehnice în mai multe „clustere”, chiar și în absența unei decizii oficiale de a deschide discuții în aceste domenii, au spus oficialii, conform Financial Times. Liderii UE vor discuta problema la reuniunea lor de miercuri de la Copenhaga, înainte ca alți lideri din state vecine cu UE, inclusiv Ucraina și Republica Moldova, să li se alăture joi. Taras Kachka, vicepremierul ucrainean pentru Integrare Europeană, a declarat că Ucraina speră să convingă Budapesta să permită continuarea negocierilor, având în vedere că decizia finală de a lăsa o țară să adere la UE necesită în continuare unanimitate și este o „problemă politică profundă”. „Dar între timp avem – și apreciem cu adevărat că avem – o ofertă din partea instituțiilor UE și a altor state membre pentru a merge cu activități tehnice pe clustere”, a declarat Kachka. Acest lucru ar permite Ucrainei și Republicii Moldova să avanseze cu reformele, alinierea reglementărilor și pregătirea instituțională. Odată ce Ungaria ar fi dispusă să nu se mai opună, formalitățile ar putea fi accelerate. „În teorie, ai putea deschide și închide un cluster în aceeași zi”, a spus unul dintre oficiali. Absența progresului, o sursă de frustrări Planul nu este lipsit de riscuri – ar putea face mai dificilă motivarea Ucrainei și a Republicii Moldova să întreprindă reforme politice, uneori dureroase, fără o recunoaștere publică a eforturilor lor. Dar alternativa, ca reformele să se oprească cu totul, riscă să fie mai rea, au spus oficialii. „Oficialii de la Kiev ne spun că chiar și militarii din prima linie sunt conștienți de lipsa progresului tehnic la Bruxelles”, a declarat un diplomat UE implicat în discuții. „Trebuie să găsim o modalitate de a face progrese cumva… crește nivelul de frustrare nu doar față de maghiari, ci de noi toți.” Kachka a spus că urmarea unei piste tehnică nu este ideal și reprezintă „o problemă pentru toată lumea”. El a spus că totuși este important să se continue „fără întreruperi, deoarece întreruperile negocierilor de aderare vor duce, să zicem, la dezasamblarea reformelor”. Kachka a spus că speră să convingă Ungaria să-și „calibreze” poziția din „respect”, dar a recunoscut că este „într-adevăr mai optimist decât mulți oameni”. Un înalt oficial din Republica Moldova a declarat pentru Financial Times că se află în discuții cu Comisia și susține în general avansarea activităților tehnice în absența unei decizii oficiale de a deschide și închide capitole. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: NATO și UE intensifică acțiunile de contracarare a amenințărilor RUSIEI /Ucraina este „prima linie de apărare” a Europei
Republica Moldova face presiuni pentru aderarea la UE. Bruxelles-ul nu are în plan decuplarea țării de Ucraina în procesul de extindere
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, se va întâlni cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președintele Consiliului UE, António Costa. În paralel, președinta Maia Sandu și guvernul de la Chișinău fac un efort pentru a accelera aderarea țării la UE. Moldova este dornică să prezinte progresele sale recente în ceea ce privește alinierea la standardele UE ca motive pentru decuplarea parcursului său de extindere de cel al Ucrainei. Totuși, Bruxelles-ul rămâne prudent. Într-o declarație pentru Euronews, o sursă din cadrul președinției rotative daneze a Consiliului UE a afirmat că „decuplarea procesului de extindere între Moldova și Ucraina nu este deocamdată”. Motivul este acela că dacă i s-ar permite Moldovei să meargă mai departe, ar putea trimite un semnal greșit, sugerând o aprobare strategică a obiectivelor destabilizatoare ale Rusiei în regiune. Amenințări hibride din partea Rusiei Bruxelles-ul rămâne foarte conștient de presiunile interne și externe cu care se confruntă Republica Moldova. În timp ce opinia publică este împărțită între sentimente pro-occidentale și pro-ruse, regiunea separatistă transnistreană, aflată sub control rusesc de facto, rămâne o sursă de instabilitate. Moldova și Ucraina au depus cereri de aderare la UE în martie 2022 și au primit statutul de țară candidată în iunie același an. Discuțiile oficiale de aderare au început în iunie anul trecut.
Administrația Prezidențială organizează o conferință pe tema aderării României la OCDE: Principalul proiect de țară după NATO, UE și Schengen
Administrația Prezidențială anunță că miercuri, 2 aprilie, începând cu ora 11.00, va organiza conferința „România și OCDE – Principalul Proiect de Țară după NATO, UE și Schengen”. Evenimentul se va desfășura sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, mai transmit reprezentanții Administrației Prezidențiale. „Această reuniune de importanță strategică este organizată în parteneriat cu mediul de afaceri din România și va aduce împreună oficiali de rang înalt, reprezentanți ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), lideri din sectorul privat și experți în domeniu. Dezbaterile vor aborda progresul și provocările procesului de aderare a României la OCDE, beneficiile acestei integrări și impactul asupra economiei naționale”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale. Lucrările conferinței vor fi deschise de Ilie Bolojan, președintele interimar al României, alături de Marcel Ciolacu, prim-ministrul României, și Mathias Cormann, secretarul general al OCDE. „Evenimentul va include sesiuni de discuții tematice privind alinierea României la standardele OCDE și reformele necesare pentru finalizarea procesului de aderare. Aderarea la OCDE reprezintă un obiectiv strategic major pentru România, consolidând statutul său de partener economic de încredere la nivel internațional. Administrația Prezidențială susține acest demers și sprijină reformele necesare pentru ca țara noastră să devină membru cu drepturi depline al organizației”, mai transmite Administrația Prezidențială. CITEȘTE ȘI: Mircea Abrudean, președintele interimar al Senatului, discuții cu delegația OCDE: „Aderarea la OCDE este despre România, nu despre partide” Alexandru Tudor a absolvit specializarea Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a Universității Ovidius din Constanța în anul 2023. A lucrat mai apoi în presa locală, în Constanța și Călărași, … vezi toate articolele