Moldova, în fața Ucrainei pe drumul spre aderarea la UE
Comisia Europeană a adoptat marți rapoartele de extindere pentru anul 2025, care evaluează progresele realizate de țările aspirante la aderare și analizează stadiul reformelor, stabilind orientările-cheie pe care fiecare stat candidat trebuie să le urmeze. Cele zece țări incluse în evaluarea Comisiei sunt Muntenegru, Albania, Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Turcia și Georgia. Republica Moldova: parcurs constant și reforme profunde Chișinăul a avansat constant pe drumul integrării europene, reușind să consolideze instituțiile democratice și să întărească cadrul legislativ: „Moldova a înregistrat progrese solide și constante în pregătirea pentru aderare, consolidând statul de drept și alinierea la standardele Uniunii Europene”, consideră Executivul european. În evaluarea oficialilor europeni, se remarcă „funcționarea stabilă a instituțiilor democratice, alegeri competitive și o administrație publică orientată spre transparență”. În octombrie 2024, Moldova a adoptat o revizuire constituțională istorică, înscriind integrarea europeană ca obiectiv național, în urma referendumului organizat simultan cu alegerile prezidențiale. Planul țării pentru perioada de preaderare 2025-2029 stabilește direcțiile principale de modernizare a statului și de apropiere de standardele europene, punând accent pe eficiență, transparență și servicii publice mai bune pentru cetățeni. Sprijin financiar record Uniunea Europeană oferă Republicii Moldova 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027, cel mai mare pachet financiar acordat până acum țării vecine, un plan care, potrivit Comisiei, „va accelera convergența economică și va aduce beneficii directe cetățenilor prin servicii publice mai bune și o economie mai competitivă”. Moldova și-a redus semnificativ și dependența de energia rusească și se apropie tot mai mult de piața energetică a Uniunii Europene. Peste 250 de milioane de euro sunt direcționați către proiecte energetice numai în 2025, iar din octombrie țara face parte din Zona Unică de Plăți în Euro, un pas important către integrarea financiară europeană. Totodată, evaluarea judecătorilor și procurorilor din Moldova este considerată un exemplu de bună practică regională, iar reformele justiției sunt apreciate pentru transparență și independență, deși încă sunt necesare resurse pentru consolidarea sistemului judiciar. România, partener-cheie al Moldovei Potrivit Comisiei Europene, „Republica Moldova și România au o cooperare excelentă, România fiind principalul partener al Chișinăului în energie, infrastructură și educație”, parteneriat care contribuie la modernizarea țării și la consolidarea securității regionale. De asemenea, „relația trilaterală Moldova-România-Ucraina este considerată un exemplu de coordonare eficientă în special în transport, securitate și protecția mediului”. Moldova este și prima țară din afara blocului comunitar care a semnat un Parteneriat de Securitate și Apărare cu Uniunea Europeană, pas care, potrivit Comisiei, „confirmă statutul său de partener de încredere și angajamentul ferm față de valorile europene”. Între 2021 și 2025, UE a sprijinit modernizarea forțelor armate moldovenești cu aproape 200 de milioane de euro. Ucraina: angajament excepțional, dar instituții sub presiune În ciuda războiului și a dificultăților interne, „Ucraina a demonstrat un angajament excepțional pentru integrare, chiar în condițiile agresiunii militare și ale restricțiilor impuse de legea marțială”, arată evaluarea europeană. Țara a făcut pași importanți în reformele justiției, ale administrației și drepturilor minorităților, dar Bruxelles-ul atrage atenția că „independența sistemului anticorupție rămâne fragilă, iar statul de drept trebuie consolidat”. Comisia Europeană apreciază progresele Ucrainei în implicarea societății civile și în extinderea protecției pentru minorități, dar constată că activiștii anticorupție continuă să se confrunte cu presiuni, iar grupurile vulnerabile, inclusiv persoanele LGBTIQ, nu beneficiază încă de sprijin deplin. „Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura aplicarea consecventă a reformelor judiciare și a protecției drepturilor omului”, spun oficialii europeni. 50 de miliarde de euro pentru reconstrucție Între 2024 și 2027, prin programul Ukraine Facility, Uniunea Europeană oferă Ucrainei 50 de miliarde de euro pentru reconstrucție și modernizare. Potrivit Comisiei Europene, sprijinul financiar este esențial pentru menținerea serviciilor publice, refacerea infrastructurii critice și continuarea reformelor economice, în special în domeniile fiscal, vamal și energetic. Bruxelles-ul notează că „Ucraina rămâne angajată în reformele economice substanțiale convenite cu UE și FMI”, subliniind eforturile guvernului de a alinia legislația națională la standardele europene și de a asigura gestionarea mai corectă a finanțelor publice. Potrivit raportului de extindere, economia ucraineană a dovedit o reziliență remarcabilă, menținând o creștere modestă în sectoare precum agricultura, IT-ul și exporturile către statele UE. Diferențe vizibile în pregătirea pentru aderare Ambele state sunt descrise ca fiind profund angajate pe drumul european, însă nivelul de pregătire diferă vizibil. Comisia Europeană apreciază că Republica Moldova este „pregătită într-un grad moderat pentru integrarea în piața internă”, în timp ce Ucraina se află „într-un stadiu incipient” de conformare la regulile Uniunii. Chișinăul se remarcă prin stabilitate politică și instituțională, reforme judiciare aplicate consecvent, o economie deja bine conectată la piața europeană și o administrare eficientă a fondurilor europene. În schimb, Ucraina, deși rămâne determinată, este încă afectată de presiunile războiului asupra guvernanței, de vulnerabilitățile sistemului anticorupție și de o capacitate administrativă insuficientă pentru a susține ritmul reformelor cerute de procesul de aderare. Avantaj pentru Moldova Altfel spus, potrivit evaluării Executivului european, Republica Moldova se află înaintea Ucrainei pe drumul spre aderarea la Uniunea Europeană. Ambele țări rămân pioni-cheie ai extinderii europene, însă Moldova a reușit să transforme reformele în rezultate concrete, devenind model de stabilitate și convergență într-o regiune aflată sub o mare presiune geopolitică. Ucraina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană pe 28 februarie 2022, urmată la doar câteva zile de Republica Moldova, pe 3 martie, ambele obținând statutul de țări candidate în iunie, același an.
Comisia Europeană propune o ajustare a propriilor reguli pentru a ocoli opoziția Ungariei la aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE
Uniunea Europeană se pregătește să inițieze activitățile tehnice pentru a permite aderarea Ucrainei și Republicii Moldova, în ciuda opoziției Ungariei, care blochează avansarea negocierilor, potrivit unor oficiali informați despre proces. Ucraina a solicitat aderarea la UE în 2022, la câteva săptămâni după invazia rusă, iar Republica Moldova i-a urmat exemplul la puțin timp după aceea. Ambele țări au început oficial negocierile de aderare la UE anul trecut, dar de atunci Ungaria se opune următorilor pași: o decizie unanimă ale celor 27 de membri ai blocului comunitar de a deschide oficial așa-numitele „capitole” de negociere, pentru a alinia legislația celor două națiuni la regulile UE în domenii variind de la energie la concurență și statul de drept. Liderii UE vor discuta problema la reuniunea de la Copenhaga Comisia Europeană propune o ajustare a propriile reguli, pentru a ocoli veto-ul premierului ungar Viktor Orban, și inițierea activităților tehnice în mai multe „clustere”, chiar și în absența unei decizii oficiale de a deschide discuții în aceste domenii, au spus oficialii, conform Financial Times. Liderii UE vor discuta problema la reuniunea lor de miercuri de la Copenhaga, înainte ca alți lideri din state vecine cu UE, inclusiv Ucraina și Republica Moldova, să li se alăture joi. Taras Kachka, vicepremierul ucrainean pentru Integrare Europeană, a declarat că Ucraina speră să convingă Budapesta să permită continuarea negocierilor, având în vedere că decizia finală de a lăsa o țară să adere la UE necesită în continuare unanimitate și este o „problemă politică profundă”. „Dar între timp avem – și apreciem cu adevărat că avem – o ofertă din partea instituțiilor UE și a altor state membre pentru a merge cu activități tehnice pe clustere”, a declarat Kachka. Acest lucru ar permite Ucrainei și Republicii Moldova să avanseze cu reformele, alinierea reglementărilor și pregătirea instituțională. Odată ce Ungaria ar fi dispusă să nu se mai opună, formalitățile ar putea fi accelerate. „În teorie, ai putea deschide și închide un cluster în aceeași zi”, a spus unul dintre oficiali. Absența progresului, o sursă de frustrări Planul nu este lipsit de riscuri – ar putea face mai dificilă motivarea Ucrainei și a Republicii Moldova să întreprindă reforme politice, uneori dureroase, fără o recunoaștere publică a eforturilor lor. Dar alternativa, ca reformele să se oprească cu totul, riscă să fie mai rea, au spus oficialii. „Oficialii de la Kiev ne spun că chiar și militarii din prima linie sunt conștienți de lipsa progresului tehnic la Bruxelles”, a declarat un diplomat UE implicat în discuții. „Trebuie să găsim o modalitate de a face progrese cumva… crește nivelul de frustrare nu doar față de maghiari, ci de noi toți.” Kachka a spus că urmarea unei piste tehnică nu este ideal și reprezintă „o problemă pentru toată lumea”. El a spus că totuși este important să se continue „fără întreruperi, deoarece întreruperile negocierilor de aderare vor duce, să zicem, la dezasamblarea reformelor”. Kachka a spus că speră să convingă Ungaria să-și „calibreze” poziția din „respect”, dar a recunoscut că este „într-adevăr mai optimist decât mulți oameni”. Un înalt oficial din Republica Moldova a declarat pentru Financial Times că se află în discuții cu Comisia și susține în general avansarea activităților tehnice în absența unei decizii oficiale de a deschide și închide capitole. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: NATO și UE intensifică acțiunile de contracarare a amenințărilor RUSIEI /Ucraina este „prima linie de apărare” a Europei
Macedonia de Nord dorește ca UE și NATO să participe la discuțiile de soluționare a disputelor cu Bulgaria
Macedonia de Nord dorește să discute cu Bulgaria chestiunile care blochează calea către aderarea Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană. Macedonia de Nord dorește ca discuțiile să aibă loc în timpul summitului NATO de la Haga de luna viitoare și speră ca la o astfel de întâlnire să poată participa și înalți oficiali ai UE și NATO, a declarat vineri prim-ministrul Hristijan Mickoski, conform Reuters. Stat membru NATO, Macedonia de Nord a devenit candidată la Uniunea Europeană în 2005 și a deschis negocierile de aderare în 2022, însă discuțiile au stagnat din cauza obiecțiilor Bulgariei vecine cu privire la aspecte care țin de istorie și limbă. Bulgaria dorește ca Macedonia de Nord să recunoască o minoritate bulgară în Constituția sa, ceea ce Guvernul naționalist al lui Mickoski a refuzat să facă. „Suntem pregătiți să discutăm, să avem discuții bilaterale la nivelul relațiilor de parteneriat în cadrul alianței NATO”, a declarat Mickoski în timpul unei conferințe de presă în Skopje, capitala Macedoniei de Nord, susținută împreună cu diplomatul de top al UE, Kaja Kallas. „Oricine dorește să ne ajute, suntem gata să discutăm cu ei”, a spus Mickoski când a fost întrebat dacă Guvernul său ar accepta o mediere externă în această chestiune. Kallas, care a sosit în Macedonia de Nord ca parte a călătoriei sale în regiunea Balcanilor de Vest, a lăudat gazdele sale pentru alinierea la politica externă și de securitate comună europeană și pentru contribuția la securitatea regională ca parte a forței de pace a UE EUFOR în Bosnia și Herțegovina. „Mesajul meu de astăzi este să menținem cursul și să facem următorii pași necesari pentru deschiderea negocierilor”, a declarat Kallas. Mickoski a declarat că ideea întâlnirii bilaterale cu Bulgaria în timpul summitului de la Haga a fost discutată și convenită cu Kallas, dar nu știe dacă Sofia va accepta oferta. „Suntem gata să ne așezăm și să discutăm cu oricine să accepte o anumită mediere”, a spus el. „Vrem o soluție, dar soluția care va fi demnă și de lungă durată. Ne-am săturat de blocajele continue care se referă la problemele bilaterale”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Uniunea Europeană reintroduce COTELE pentru importurile mai multor produse agricole din Ucraina Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele