Când ar putea adopta România euro
Adoptarea monedei europene reprezintă un obiectiv strategic pe agenda publică a țării. Adoptarea monedei euro ar reduce riscul derapajelor de politică economică și ar susține continuitatea reformelor, subliniază Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României. Potrivit oficialului BNR, aderarea României la zona Euro ar marca trecerea de la statutul de economie care face eforturi pentru menţinerea convergenţei la cel de participant deplin la mecanismele decizionale ale cadrului economic european. Leonardo Badea / Mediafax Foto, Andreea Alexandru Se reduce riscul derapajelor economice și se accelerează reformele „Într-un context caracterizat de numeroase constrângeri şi de volatilitate ridicată, obiectivul adoptării monedei unice reduce riscul derapajelor de politică economică şi susţine continuitatea reformelor. Acest obiectiv poate structura o foaie de parcurs clară pentru consolidarea echilibrelor interne şi externe, favorizând o convergenţă sustenabilă. Un efect esenţial al acestui proces este ancorarea aşteptărilor investitorilor. Angajamentul credibil faţă de integrarea monetară transmite semnalul că România îşi asumă un parcurs predictibil, bazat pe stabilitate şi disciplină economică. Adoptarea ar avea efecte favorabile din perspectiva fluxurilor de capital străin”, a declarat pentru DigiEconomic prim-viceguvernatorul BNR. Prim-viceguvernatorul BNR a oferit exemplul Croației, o țară în care procesul de adoptare a monedei a avansat substanțial, pe fondul majorității politice coerente. Dubrovnik, orașul croat de la malul mării, considerat constant unul dintre cele mai bune din lume „În Croaţia, adoptarea euro a fost susţinută printr-un angajament instituţional clar şi continuu, reflectat inclusiv în parcursul etapizat: ajustarea macroeconomică, intrarea în ERM II, asumarea Uniunii Bancare. Acest lucru a permis menţinerea direcţiei strategice indiferent de fluctuaţiile conjuncturale”, subliniază Badea. În cazul României, un astfel de proiectmajor poate fi realizat doar cu suportul majorității din Parlament. Astfel, este implicată nevoia de strategie pe termen lung, care să rămână pe agenda publică a țării indiferent de clasa politică de la guvernare. Condițiile care trebuie îndeplinite pentru adoptarea euro Condițiile adoptării euro sunt următoarele: consolidare fiscală menţinerea stabilităţii macroeconomice reforme structurale participarea la mecanismele europene premergătoare adoptării euro. Ce avantaje ar avea România dacă ar adera la Zona Euro Leonardo Badea mai arată că beneficiile adoptării euro nu se opresc la eliminarea riscului valutar și la scăderea costurilor de finanțare, ci implică o integrare mai profundă a sistemului financiar românesc în arhitectura europeană. „Participarea deplină la mecanismele Uniunii Economice şi Monetare consolidează rezilienţa sectorului financiar şi sporeşte eficienţa alocării capitalului”, mai afirmă Badea. În cazul companiilor, adoptarea monedei unice are ca efect un acces mai facil şi mai ieftin la finanţare pentru investiţii. Pentru populaţie, aduce condiţii mai favorabile de creditare, așadar o creştere a bunăstării. AUTORUL RECOMANDĂ Aderarea Bulgariei la zona euro are semne bune: nu a dus la dublarea prețurilor și inflația este la un minim istoric Nicușor Dan fixează un obiectiv ambițios, aderarea la Euro: „România trebuie să se integreze în economia europeană”
Directorul general al celei mai mari bănci din Ungaria cere adoptarea euro și predictibilitate în politicile economice
Peter Csanyi, noul director executiv al OTP Bank, cea mai mare bancă din Ungaria, a cerut adoptarea monedei euro și încetarea luării de decizii economice ad-hoc, care au subminat încrederea investitorilor și au afectat valoarea companiilor la bursă. Ungaria, a cărei economie a suferit o recesiune după pandemia de coronavirus, s-a „decuplat” deja de Europa de Est, a declarat Peter Csanyi, care a preluat conducerea OTP Bank în mai. Tatăl său, Sandor, continuă ca președinte al OTP, după ce a renunțat la funcția de director general în aprilie, după 33 de ani. Ar fi o „mică surpriză” dacă Guvernul va fi în stare să atingă ținta de creștere economică, deja revizuită în jos, de 0,8% pentru acest an, a spus Peter Csanyi. „Cel mai important ar fi să avem un mediu economic și de reglementare previzibil”, a declarat Csanyi reporterilor joi la Budapesta. Este ceva rar în Ungaria ca un director de companie important să critice Guvernul în public, chiar și într-un mod moderat, de teamă că afacerile lor s-ar putea confrunta cu represalii, inclusiv impunerea de taxe speciale. În acest an, OTP se așteaptă să plătească taxe de 763 de milioane de dolari, cu 53% mai mult decât anul trecut. În timp ce starea de spirit „anti-sistem” este în ascensiune în Ungaria, Csanyi a spus că „știm foarte puține” despre modul în care s-ar schimba politica economică dacă Orban ar pierde puterea. Pentru a acoperi deficitul bugetar, Viktor Orban, care a tărăgănat procesul de adoptare a monedei euro, a introdus câteva taxe speciale pentru sectorul financiar. El a majorat, de asemenea, cheltuielile și a luat măsuri pentru a extinde scutirile de impozit pe venit pentru mame, înainte de alegerile de anul viitor. În sondaje, după 15 ani la putere, partidul Fidesz al lui Orban stă mai prost decât opozanții de la partidul Tisza. Liderul opoziției, Peter Magyar, al cărui partid Tisza deține un avans de două cifre în sondaje, a declarat că va relansa economia cu fonduri de la Uniunea Europeană care sunt înghețate acum din cauza preocupărilor legate de statul de drept. Dobânda de referință din Ungaria și România, cea mai mare din UE OTP este activă în 11 state, majoritatea din Europa de Est și din Balcani. Croația, Slovenia și Bulgaria cumulează 39% din activele OTP. Croația și Slovenia sunt membre ale zonei euro, în timp ce Bulgaria urmează să adopte euro în 2026. Ungaria nu are o dată țintă pentru adoptarea euro, iar Viktor Orban a spus că țara nu este pregătită să adopte moneda comună. „Cred că euro este foarte dezirabil”, a spus Csanyi. „Ne-ar face bine dacă am intra în zona euro în următorii cinci-zece ani, de preferință în cinci ani”. Piețele maghiare au fost foarte volatile în ultimii ani, din cauza fluctuațiilor politicii economice, inclusiv a unei crize valutare în urma unei campanii de cheltuieli înainte de alegerile generale din 2022. Banca centrală a Ungariei a stabilizat forintul prin menținerea ratelor dobânzilor ridicate. Dobânda de referință este 6,5%, egală cu cea din România și cea mai mare din UE, notează Bloomberg. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Danemarca cere măsuri dure împotriva Ungariei pentru încălcarea valorilor europene. Copenhaga vrea aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE