Cerealele ucrainene, motiv de panică sau șansă pentru Europa
Problema cerealelor ucrainene a revenit în atenție, pe fondul accelerării în procesul de negociere a aderării Ucrainei și Republicii Moldova, dar și al restricților continue impuse de Polonia și al blocării porturilor de la Marea Neagră. Politica agricolă comună europeană (CAP) este probabil unul dintre cele mai mari enigme ale momentului, dependentă simultan de mai mulți factori. În acest context, portul militar Constanța ar putea reprezenta o soluție pentru agricultura Ucrainei, scrie presa independentă europeană. De-a lungul și de-a latul Europei, fermierii au ieșit cu tractoarele în stradă, ajungând chiar să blocheze capitala UE, Bruxelles. Proteste masive provocate de modificările din CAP Creșterea prețurilor la carburant, concurența acerbă a importurilor mai ieftine, povara reglementărilor fitosanitare impuse de Uniunea Europeană, modificările aduse Politicii agricole Comună Europeană (CAP), au dus cumulat la ample proteste de stradă. CAP este probabil unul dintre cele mai mari puzzle-uri, în care fiecare piesă mai mare trebuie să se potrivească: ultima piesă este aderarea Ucrainei și Republicii Moldova în Uniunea Europeană, scrie portalul de jurnalism voxeurop.eu. Chiar lăsând la o parte teritoriile capturate de Rusia – Crimeea și părți din Donbas – Ucraina deține totuși 32 milioane de hectare de pământ agricol viabil, din care 26 de milioane sunt deja cultivate. Este dublu față de suprafața arabilă a Franței și de 3 ori cea a Spaniei și Poloniei (11 milioane fiecare). Atunci când Ucraina se va alătura UE, va deveni instantaneu liderul blocului comunitar ca producător de cereale și semințe uleioase. Politica agricolă comună, călcâiul lui Ahile Capitolul agricol, argumentează cercetătoarea Elsa Régnier într-un studiu din 2024 pentru Institutul pentru dezvoltare sustenabilă și relații internaționale (IDDRI), “este considerat unul dintre cele mai dificile în procesul de aderare la UE” – o consecință a rolului central jucat de CAP în bugetul Uniunii și a vulnerabilității structurale a sistemelor de fermă. De altfel, un purtător de cuvâna al Comisiei Europene a admis că Ucraina și Moldova “au nevoie de timp și efort”, căci UE “trebuie să se asigure că politicile ei, inclusi CAP, sunt adecvate pentru o Uniune extinsă”. Solul ucrainean este printre cele mai bogate din lume, cel pe care oamenii de știință îl numesc cernoziom. De ce stârnește panică Ucraina Totuși, această potențială destabilizare a pieței agricole comune – provocată de intrarea unui producător atât de puternic ca Ucraina – ar putea deveni o oportunitate, observă sursa citată. Pentru Comisia Europeană, ar putea furniza în sfârșit presiunea politică ncesară pentru o reformă majoră a CAP. Proces care a fost amânat ani de zile. Până acum, UE a avut 7 extinderi. Cea din 1986 (Spania și Portugalia) au crescut terenul agricol al blocului cu 30%, cele din 2004–2007 (când a aderat și România) au adăugat 44%. Extinderea cu Ucraina, Moldova și alte candidate din Balcani ar reprezenta o creștere de 28%. În cazul unei viitoare extinderi, o adaptare minoră a CAP nu va fi suficientă: “Ucraina nu e Polonia; are un model agricol economic moștenit de la fosta Uniune Sovietică, cu structuri de proprietate a terenului și formule de business care sunt externe to sistemului”, explică expertul Yves Le Morvan, de la think tankul francez Agridées. O șansă geopolitică pentru UE Acesta propune două soluții: fie o acedere a țării care să nu îi ofere statutul de membru cu drepturi depline, fie o reformă profundă a CAP care să includă mecanisme de protecție pe termen lung. În prezent, se negociază cadrul bugetar al perioadei 2028–2034. Odată cu aderarea Ucrainei, Uniunea s-ar confrunta cu 3 opțiuni: o creștere semnificativă a bugetului CAP (acum cumulează în jur de 23–25% din bugetul UE), reducerea alocărilor către statele membre, sau propunerea unei scheme separate pentru Ucraina bazată pe regiunea agricolă. Totul va depinde de negocieri. Pe de altă parte, aportul Ucrainei ar putea fi și o oportunitate geopolitică, Odată cu invazia Rusiei, războiul din Iran și amenințarea tot mai mare a Chinei, suveranitatea alimentară este o necesitate strategică. Aderarea Ucrainei – considerată “coșul de pâine al lumii” – ar putea poziționa Uniunea ca producător agricol și exportator global de top, consolidând totodată reziliența internă. Ucraina are nevoie de sprijin internațional de 2 miliarde dolari Ucraina analizează posibilitatea de a utiliza porturile din Marea Baltică pentru exporturile sale de cereale, a afirmat Ministerul Agriculturii de la Kiev, în urma unei măsuri similare luate de Rusia. Ambele părți caută alternative la rutele din Marea Neagră, perturbate de războiul dintre ele, relata săptămâna trecută Reuters. Cea mai mare parte a mărfurilor ucrainene, inclusiv cerealele, a fost redirecționată prin cele 3 porturi ucrainene de pe Dunăre, după ce atacurile rusești au blocat porturile de la Marea Neagră, care gestionau anterior 90% din exporturi. „Porturile baltice ar putea gestiona exporturi de până la 20 de milioane de tone de cereale”, a spus Ministerul Agriculturii din Ucraina într-un comunicat emis după o întâlnire între miniștrii agriculturii din Ucraina și Estonia. Însă transportul prin Marea Baltică ar adăuga însă aproximativ 100 de dolari pe tonă la cheltuielile de export, a precizat ministerul. Pentru a compensa acest lucru, Ucraina ar avea nevoie de sprijin internațional de până la 2 miliarde de dolari, a adăugat instituția. Ministerul nu a identificat o sursă potențială de finanțare și nici nu a explicat cum ar ajunge cerealele în porturile baltice. Ucraina nu are graniță cu statele baltice, ceea ce face ca ruta de tranzit prin Polonia să fie cea mai probabilă. Polonia amenință și cu interzicerea tranzitului Pe de altă parte, ruta din Polonia stârnit proteste ample din partea fermierilor polonezi, care afirmau că cerealele ucrainene, mai ieftine, reprezentau o amenințare pentru producătorii locali. Potrivit presei din Ucraina, ministrul Politicii Agrare și Alimentelor investighează intenția autorităților vamale poloneze de a restricționa folosirea depozitelor și silozurilor pentru găzduirea temporară a cerealelor din Ucraina care tranzitează Polonia către terțe țări, scrie publicația de specialitate ukragroconsult.com. Importul anumitor produse agricole ucrainene în Polonia rămâne interzis, însă tranzitul prin această țară este încă permis. România, cel mai important centru de tranzit și logistică pentru exporturile Ucrainei Cea mai scurtă rută pentru cerealele ucrainene spre multe dintre piețele de
Ce joc face România față de Republica Moldova și Ucraina?
Declarația Maiei Sandu privind un eventual referendum pe tema unirii țării noastre cu Republica Moldova a repus pe tapet statutul României față de țara vecină și Ucraina, principalul ei aliat în vederea aderării la UE. Politologul Radu Carp a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, că puterea de la București nu susține aderarea țării aflate în război, mai mult, autoritățile preferă ”să pună batista pe țambal”. Politica României a atras atenția Ungariei, țară care se opune vehement aderării Ucrainei și Republicii Moldova la UE, presa maghiară avertizând că țara noastră joacă un joc periculos. În viziunea profesorului de științe politice Radu Carp, România adoptă o politică surprinzătoare față de cele două țări care negociază ”la pachet” integrarea în UE. În vreme ce susține Republica Moldova, țara noastră are o poziție mai mult decât rezervată față de Ucraina, țară pe care, de altfel, o ajută consistent în contextul agresiunii militare a Federației Ruse. Pe de altă parte, Republica Moldova e blocată în acest proces de negociere din cauza Ungariei. Radu Carp: România putea să facă mai mult pentru integrarea Ucrainei. Republica Moldova a făcut Analistul politic Radu Carp a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, poziția paradoxală a autorităților de la București. Astfel, deși oferim un ajutor substanțial Ucrainei, atât susținere militară, cât și ajutor umanitar și social, diplomația românească nu a organizat nici măcar o bilaterală cu puterea de la Kiev. Profesorul Radu Carp. Sursa foto: Basilica.ro ”Da, ar fi putut să facă mai mult, dar ăsta e un subiect tabu la București. Nu știu de ce România nu a fost vocală în susținerea integrării europene a Ucrainei. Noi am mers doar pe ideea să ajutăm Moldova, dar ea e la pachet cu Ucraina. Ea și Republica Moldova sunt legate ombilical. Nici UE nu ar prefera să existe o decuplare a lor. Or România nu a făcut nimic pentru a sprijini aderarea Ucrainei, e ca și cum am lăsa undeva ideea că, de fapt, ar fi mai bine ca Ucraina să nu intre în Uniunea Europeană, să intre doar Republica Moldova”. Susținerea ”mai vocală” a Ucrainei ar provoca suveraniștii Expertul explică atitudinea rezervată a puterii de la București și prin faptul că, dacă ar fi existat demersuri mai hotărâte în direcția Ucrainei, acestea ar fi provocat curentul suveranist. ”Al doilea lucru, asta nu e posibil. Nu știu de ce a fost această iluzie, această temere cum că dacă s-ar iniția un dialog direct cu Kievul și am fi mai vocali în această direcție, s-ar genera o reacție contrară din partea curentului suveranist. Cert este că România, din păcate, nu a făcut nimic concret pentru integrarea europeană a Ucrainei în afară de declarații politice, care sigur, se pot face oricând, sunt binevenite, dar nu au un efect direct. Nu am avut nimic concret. Eu nu știu să fi fost vreo întâlnire directă între să zicem cei care au ocupat, din 2002, până astăzi portofoliul de Afaceri europene de la București și omologii de la Kiev. A, în formate multilaterale, sigur, au fost întâlniri, dar în format bilateral nu. Moldova a făcut, să știți. Ministrul pentru Afacerile Europene sau ministrul Afacerilor Externe, acolo au două portofolii unite, au avut discuții cu omologii ucrainenilor pentru a-și coordona activitățile, dar noi ne-am mulțumit a avea aceste discuții în format multilateral sau în cel mai bun caz trilateral, în formatul România – Ucraina – Republica Moldova. Dar dacă vă uitați pe agenda discuțiilor de la aceste convorbiri care au avut loc la Odessa, la Kiev, la Chișinău în ultimii ani, nu s-a adoptat nici măcar formal o declarație prin care România să sprijine aderarea Ucrainei în UE. Sunt chestiuni generale, spun că suntem de acord, că e bine să nu fie rău, într-adevăr, dar pași concreți nu am făcut în această direcție”, a mai explicat Radu Carp. Presa maghiară: România Mare la orizont – jucându-se cu focul Declarația Maiei Sandu a stârnit multă vâlvă în Ungaria, țară care, așa cum sublinia și profesorul Carp, se opune vehement aderării Republicii Moldova și Ucrainei la UE. Astfel, notează publicația Maszol, România își asumă o poziție riscantă față de Ungaria, în contextul în care UE leagă aderarea Republicii Moldova de Ucraina și invers. ”Bruxelles-ul insistă asupra pachetului Ucraina-Moldova, care ar putea, de asemenea, să întoarcă Bucureștiul împotriva Ungariei. (…) Se pune întrebarea dacă există o șansă realistă pentru unificarea României și a Republicii Moldova. Având în vedere actuala reorganizare politică globală, răspunsul este: da. Europa ar fi probabil deschisă unui astfel de pas în acest moment, deoarece Berlinul și Parisul sunt ocupate cu agitația împotriva Rusiei, pregătirile de război, iar tema unificării româno-moldovenești servește bine agitației Moscovei. Deocamdată, nu există o majoritate în Republica Moldova în favoarea problemei unificării, dar acest lucru s-ar putea schimba în câțiva ani cu o propagandă adecvată”. Va accepta România un conflict prelungit cu Moscova pentru a crea o România Mare? ”Conducerea românească nu este oficial preocupată de această problemă, dar presa de la București „sensibilizează” din ce în ce mai agresiv publicul cu privire la includerea țării de peste Prut în granițele românești. Se menționează puțin faptul că Moldova face parte din sfera de interese a Rusiei. La fel cum Venezuela este considerată o zonă de influență pentru Statele Unite. Așadar, adevărata întrebare este dacă România va accepta un conflict prelungit cu Moscova pentru a crea o Românie Mare. Procesul de schimbare a ordinii mondiale a produs deja evoluții pe care, în mod naiv, le credeam că nu se vor putea întâmpla niciodată. În noua eră care se desfășoară sub ochii noștri, pași politici nesemnificativi pot escalada într-un conflict armat în câteva secunde. România va face un foc de tabără lângă o benzinărie dacă decide să ia în serios problema unificării cu Republica Moldova”, scrie publicația maghiară. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Suntem cu un pas mai aproape de unirea cu Republica Moldova? Un celebru politolog explică, în exclusivitate pentru Gândul, de ce anul 2026 seamănă cu momentul Marii Uniri din 1918. „Nu exclud nicio variantă” Transnistria, un obstacol major în calea aderării Moldovei la UE. Retragerea trupelor rusești
Comisia Europeană propune o ajustare a propriilor reguli pentru a ocoli opoziția Ungariei la aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE
Uniunea Europeană se pregătește să inițieze activitățile tehnice pentru a permite aderarea Ucrainei și Republicii Moldova, în ciuda opoziției Ungariei, care blochează avansarea negocierilor, potrivit unor oficiali informați despre proces. Ucraina a solicitat aderarea la UE în 2022, la câteva săptămâni după invazia rusă, iar Republica Moldova i-a urmat exemplul la puțin timp după aceea. Ambele țări au început oficial negocierile de aderare la UE anul trecut, dar de atunci Ungaria se opune următorilor pași: o decizie unanimă ale celor 27 de membri ai blocului comunitar de a deschide oficial așa-numitele „capitole” de negociere, pentru a alinia legislația celor două națiuni la regulile UE în domenii variind de la energie la concurență și statul de drept. Liderii UE vor discuta problema la reuniunea de la Copenhaga Comisia Europeană propune o ajustare a propriile reguli, pentru a ocoli veto-ul premierului ungar Viktor Orban, și inițierea activităților tehnice în mai multe „clustere”, chiar și în absența unei decizii oficiale de a deschide discuții în aceste domenii, au spus oficialii, conform Financial Times. Liderii UE vor discuta problema la reuniunea lor de miercuri de la Copenhaga, înainte ca alți lideri din state vecine cu UE, inclusiv Ucraina și Republica Moldova, să li se alăture joi. Taras Kachka, vicepremierul ucrainean pentru Integrare Europeană, a declarat că Ucraina speră să convingă Budapesta să permită continuarea negocierilor, având în vedere că decizia finală de a lăsa o țară să adere la UE necesită în continuare unanimitate și este o „problemă politică profundă”. „Dar între timp avem – și apreciem cu adevărat că avem – o ofertă din partea instituțiilor UE și a altor state membre pentru a merge cu activități tehnice pe clustere”, a declarat Kachka. Acest lucru ar permite Ucrainei și Republicii Moldova să avanseze cu reformele, alinierea reglementărilor și pregătirea instituțională. Odată ce Ungaria ar fi dispusă să nu se mai opună, formalitățile ar putea fi accelerate. „În teorie, ai putea deschide și închide un cluster în aceeași zi”, a spus unul dintre oficiali. Absența progresului, o sursă de frustrări Planul nu este lipsit de riscuri – ar putea face mai dificilă motivarea Ucrainei și a Republicii Moldova să întreprindă reforme politice, uneori dureroase, fără o recunoaștere publică a eforturilor lor. Dar alternativa, ca reformele să se oprească cu totul, riscă să fie mai rea, au spus oficialii. „Oficialii de la Kiev ne spun că chiar și militarii din prima linie sunt conștienți de lipsa progresului tehnic la Bruxelles”, a declarat un diplomat UE implicat în discuții. „Trebuie să găsim o modalitate de a face progrese cumva… crește nivelul de frustrare nu doar față de maghiari, ci de noi toți.” Kachka a spus că urmarea unei piste tehnică nu este ideal și reprezintă „o problemă pentru toată lumea”. El a spus că totuși este important să se continue „fără întreruperi, deoarece întreruperile negocierilor de aderare vor duce, să zicem, la dezasamblarea reformelor”. Kachka a spus că speră să convingă Ungaria să-și „calibreze” poziția din „respect”, dar a recunoscut că este „într-adevăr mai optimist decât mulți oameni”. Un înalt oficial din Republica Moldova a declarat pentru Financial Times că se află în discuții cu Comisia și susține în general avansarea activităților tehnice în absența unei decizii oficiale de a deschide și închide capitole. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: NATO și UE intensifică acțiunile de contracarare a amenințărilor RUSIEI /Ucraina este „prima linie de apărare” a Europei