Etichetă: aderare

Invitație deschisă: UE, pregătită să avanseze în negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Ce s-a schimbat la Bruxelles

Anunț important venit de la Bruxelles: Uniunea Europeană a deschis calea pentru reluarea oficială a negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Până în prezent, aceste discuții au fost blocate de un veto exprimat de Ungaria. Reprezentanții celor 27 de state și-au dat acordul preliminar pentru deschiderea oficială a unui prim set de capitole de negociere cu Ucraina și Republica Moldova. „O etapă importantă pe calea integrării europene” Potrivit unui oficial al președinției cipriote a Consiliului UE, a fost marcată „o etapă importantă pe calea lor de integrare europeană”. Ucraina, aflată în plin război cu Federația Rusă, dorește să adere la Uniunea Europeană cât mai repede posibil. Fostul premier maghiar Viktor Orban s-a opus continuării procesului de discuții. Deși nu era vizată de acest veto, Republica Moldova a fost cuplată cu Ucraina, astfel că, de facto, s-au sistat și negocierile cu autoritățile de la Chișinău. Condusă acum de pro-europeanul Peter Magyar, Ungaria a indicat că își ridică vetoul, deschizând calea pentru reluarea oficială a negocierilor. Aceasta ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare, cu ocazia unei reuniuni ministeriale a celor 27 la Luxemburg. Cei 27 vor decide deschiderea acestui prim grup de capitole de negocieri, un „cluster” în limbajul de la Bruxelles. Există șase în total, care acoperă toate subiectele ce trebuie finalizate pentru ca o țară să se poată integra fără probleme în Uniunea Europeană. Ambasadorii celor 27 mai trebuie, până atunci, să pună la punct câteva detalii tehnice înainte ca drumul să fie complet liber, au subliniat diplomații. Peter Magyar, acord cu Ucraina Peter Magyar a salutat un „acord istoric” cu Kievul privind drepturile minorității maghiare care trăiește în Ucraina. Acesta era un măr al discordiei de ani de zile între cele două țări. Când acordul va fi confirmat și de Volodimir Zelenski, liderul ungar s-a declarat pregătit să accepte deschiderea oficială a acestui prim „cluster”. Cu toate acestea, drumul până la aderare rămâne plin de obstacole pentru Ucraina și Republica Moldova. La sfârșitul lunii aprilie, liderii UE au temperat entuziasmul pentru o aderare rapidă a celor două state. „Este clar pentru toată lumea că o aderare imediată a Ucrainei la UE nu este, desigur, posibilă”, a rezumat cancelarul german Friedrich Merz. RECOMANDAREA AUTORULUI: Rusia acuză Europa că este „parte a conflictului din Ucraina”. Moscova refuză ca UE să intermedieze soluționarea războiului Noapte de teroare în Ucraina, la o săptămână de la amenințările Kremlinului. Bilanțul tragic a ajuns la 17 decese și peste 100 de răniți Fost consilier de la Casa Albă: Barack Obama era pregătit să intre în război cu Rusia pentru statele baltice, dar nu pentru Ucraina

Țoiu: România a obținut al 24-lea aviz din cele 25 necesare pentru aderarea la OCDE

„Suntem acum, după ani de eforturi, la doar un pas de a ne îndeplini obiectivul de aderare la OCDE în 2026. Aceste jaloane tehnice sunt pe termen lung, fiind o garanție de stabilitate și un semnal de încredere pentru investitorii care aleg România; din acest motiv, nu avem voie să greșim pe ultima sută de metri”, a scris pe Facebook Oana Țoiu. Ea admite că în acest moment sunt și elemente de impredictibilitate pentru mediul de afaceri, „dar cu atât mai mult este necesar să păstrăm și să construim repere care fac ca planurile de viitor în România să fie solide, iar aderarea la OCDE este un astfel de proiect”. „Cel mai rapid ritm de mai bine de un deceniu” Ministra de Externe susține că aderarea la OCDE nu este doar o țintă diplomatică, ci și un proces transformator pentru România: „Lucrăm pentru politici publice mai bune, pentru o economie modernă și pentru un stat care să ofere șanse și prosperitate cetățenilor săi, precum și un viitor bun acasă”. „Aderarea la OCDE a mers anul acesta în cel mai rapid ritm de mai bine de un deceniu”, a adăugat ministra, care spune că „meritul pentru acest lucru este puternic legat de implicarea și coerența abordării premierului Ilie Bolojan și a președintelui Nicușor Dan”.

România vrea să adere la Centrul European de Excelență Clinică pentru Produse Farmaceutice. Ce avantaje sunt

Alexandru Rogobete a participat joi la reuniunea informală a miniștrilor sănătății, organizată în cadrul Președinției Cipriote a Consiliului Uniunii Europene. Reprezentantul României a susținut inițiativa Comisiei de înființare a Centrului European de Excelență Clinică pentru Produse Farmaceutice. Totodată, Rogobete a prezentat avantajele pe care le oferă apartenența la grupul european. „În intervenția mea, am exprimat clar nevoia României pentru o adaptare mai rapidă la noile mecanisme europene și pentru reducerea timpilor de așteptare în procesul de introducere a terapiilor inovatoare. Pentru pacienți, fiecare lună contează. Pentru România, avantajele sunt concrete: acces mai rapid la ghiduri și protocoale clinice armonizate la nivel european; acces accelerat la terapii inovatoare și tratamente personalizate, în special în oncologie; reducerea decalajelor în accesul la inovație față de alte state membre; integrarea mai eficientă a terapiilor avansate și a biotehnologiilor moderne”, a scris Alexandru Rogobete pe Facebook. Ministrul român a mai spus că orice întârziere administrativă afectează șansele reale ale pacienților. „În calitate de ministru al sănătății, susțin ferm aderarea României la acest grup european. Obiectivul este clar: creșterea accesului pacienților români la cele mai recente ghiduri și la terapii inovatoare, în condiții de siguranță, eficiență și transparență. Integrarea în aceste structuri europene este o decizie strategică pentru modernizarea sistemului de sănătate și pentru reducerea inechităților în accesul la tratament”, a precizat Rogobete.

Victor Negrescu: Aderarea României la zona euro trebuie să devină noul proiect de țară

„Aderarea României la zona euro trebuie să devină noul proiect de țară al apartenenței noastre la Uniunea Europeană, asumat politic, instituțional și public. Acest demers se poate realiza gradual, în așa fel încât integrarea să fie bine pregătită și fără dificultăți”, susține, duminică, Victor Negrescu într-o postare pe Facebook. El arată că moneda Euro înseamnă stabilitate pentru oameni, dobânzi mai mici, protecție pentru salarii și pensii, reguli clare pentru economie și este un „scut real” într-o Europă supusă șocurilor economice. Europarlamentarul român susține că România este deja profund conectată la zona euro, dar fără drept de decizie. Negrescu transmite că țările din regiune care au adoptat moneda euro se finanțează mai ieftin, iar acest avantaj ajunge la populație: „În România, dobânzile mai ridicate înseamnă credite mai scumpe, presiune pe buget și investiții amânate. Croația și Bulgaria au demonstrat că acest pas este posibil atunci când există voință politică și onestitate față de cetățeni. Mai există un risc major: o Europă cu mai multe viteze. Zona euro își dezvoltă propriile mecanisme de finanțare și investiții, de la instrumente de stabilizare la capacități bugetare dedicate. Dacă rămânem în afara acestui nucleu, riscăm să fim excluși din deciziile esențiale privind viitoarele fonduri, regulile fiscale sau marile proiecte strategice”. Europarlamentarul spune că euro devine tot mai puternic în arhitectura financiară globală și că, din ianuarie, odată cu aderarea Bulgariei, moneda unică este utilizată în 21 dintre cele 27 de state membre. „Aderarea la euro ar înseamna o Românie care nu stă la periferie. Înseamnă influență, stabilitate și costuri mai mici pentru cetățeni și economie. Este momentul să facem pașii decisivi. De aceea, împreună cu colegii din PES Activists România, vom lansa o campanie publică de informare și vom continua dialogul cu toți actorii relevanți pentru identificarea celor mai bune soluții”, adaugă Victor Negrescu.

Ministrul de Externe al Republicii Moldova: Suntem deschiși către o aderare în două etape la UE

Ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, a declarat, într-un interviu pentru Euractiv, că Republica Moldova ar lua în considerare să adere la UE fără drepturi depline de membru, dacă acest lucru ar accelera procesul de aderare. „Suntem deschiși la idei creative, dar obiectivul final este, desigur, să devenim membri cu drepturi depline, la fel ca toți ceilalți membri”, a declarat Popșoi pentru sursa citată, când a fost întrebat despre această idee. „Vom discuta detaliile și vom putea răspunde într-un mod mai pragmatic când vom avea ceva concret în fața noastră”, a mai spus Popșoi pentru Euractiv, Comisia Europeană nu a făcut nicio propunere oficială în acest sens, însă ea se joacă de mult timp cu ideea creării unui sistem de aderare pe două niveluri, în cadrul căruia noile țări ar trebui să treacă printr-o perioadă de probă înainte de a obține drepturi depline. Republica Moldova și Ucraina au depus cereri de aderare la UE în 2022 și au primit și statutul de țări candidate la aderarea la UE. Chișinăul dorește să adere până în 2028, în timp ce Kievul dorește să adere cât mai curând posibil, chiar și în 2027. Procesul de aderare a Moldovei la UE, blocat de Ungaria Procesul de aderare a Republicii Moldova la UE este în prezent blocat de Ungaria, după ce statele membre au decis să avanseze candidatura acesteia în paralel cu cea a Ucrainei. Budapesta se opune aderării Kievului și a refuzat să deschidă orice capitol al procesului de aderare la UE, împiedicând efectiv progresul ambelor țări candidate. Referitor la decuplarea sorții Moldovei de cea a Ucrainei, Mihai Popșoi a afirmat pentru Euronews că această situație este „foarte sensibilă”, adăugând că este o decizie pe care trebuie să o ia cele 27 de țări ale UE. „Noi ne-am respectat partea de înțelegere”, a spus Popșoi. Ministrul a subliniat faptul că , Republica Moldova preferă în continuare să avanseze alături de Kiev în procesul de aderare la UE.

România, 10 din 10 la evaluarea OCDE. Ministrul Finanțelor anunță progrese decisive pentru aderarea din 2026

România a încheiat cu succes una dintre cele mai importante etape ale procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), unde a obținut evaluări bune pe toate liniile în domeniul fiscal și al politicilor economice. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după sesiunea de evaluare de la Paris. „Am încheiat, ieri, la Paris, o etapă foarte importantă pentru viitorul economic al României: sesiunea de evaluare în Comitetul pentru Analiză Economică și Dezvoltare, unde am prezentat progresele României în fața a 38 de reprezentanți ai celor mai dezvoltate economii ale lumii”, a transmis ministrul. În paralel, România a obținut un rezultat maxim în cadrul Comitetului pentru Afaceri Fiscale al OCDE. „Ministerul Finanțelor a intrat în linie dreaptă către definitivarea evaluării, cu 10 din 10 opinii tehnice adoptate”, a precizat Nazare, referindu-se la cele zece grupuri de lucru care au analizat politicile fiscale ale țării în procesul de aderare. Consolidare fiscală și investiții record În fața experților OCDE, Nazare a prezentat evoluțiile în corecția deficitului bugetar și creșterea investițiilor publice. „Am prezentat progresele în corecția deficitului bugetar și cifrele încurajatoare de la finalul lui 2025 și început de 2026. Ajustarea consistentă realizată în ultimele șase luni arată că suntem pe drumul corect spre consolidare”, a declarat ministrul Finanțelor. Pe partea de investiții, România a atins un nivel de 7,2% din PIB, cu o pondere tot mai mare a fondurilor europene. Renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență a fost un alt punct-cheie. Potrivit ministrului, acest demers „a diminuat riscul de pierdere a fondurilor europene din granturi și a securizat resursele pentru marile proiecte ale țării din transport, energie și sănătate”. În viziunea lui Nazare, combinația dintre consolidare bugetară și investiții masive reprezintă argumentul decisiv.„Suntem pregătiți ca 2026 să fie anul aderării oficiale a României, iar la următoarea evaluare economică să stăm de cealaltă parte a mesei, ca membru cu drepturi depline.” RECOMANDAREA AUTORULUI Oana Țoiu anunță speranțe: „Vestea bună finală pe aderarea la OCDE sperăm să vină în 2026” În 2025, românii şi-au luat concedii medicale în valoare de un miliard de lei. Cifrele au fost date publicităţii de ministrul Alexandru Nazare

Luca Niculescu: Anul începe cu o veste bună pentru drumul României către OCDE am primit cel de-al 18-lea Aviz Formal

„Anul începe cu o veste bună pentru drumul României către OCDE – am primit cel de-al 18-lea Aviz Formal. Este vorba despre Comitetul pentru Chimicale și Biotehnologie”, a transmis, într-o postare pe Facebook, Luca Niculescu, coordonator național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Potrivit acestuia, avizul arată că României îi sunt recunoscute progresele făcute în protejarea mediului și a sănătății publice, în gestionarea substanțelor chimice și în folosirea responsabilă a biotehnologiilor. Luca Niculescu precizează că avizul este rezultatul muncii comune a mai multor instituții (Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – punct focal național, Ministerul Afacerilor Interne, Agenția pentru Mediu, Garda Națională de Mediu, Autoritatea Națională Fitosanitară și Autoritatea Vamală), care au colaborat strâns pentru reguli mai clare, controale mai eficiente și o mai bună prevenire a riscurilor de mediu, inclusiv combaterea comerțului ilegal cu pesticide. „Mulțumiri tuturor celor care, în ultimii trei ani și jumătate, s-au implicat pentru ca acest capitol să fie trecut cu succes. Mulțumiri și statelor membre OCDE precum și secretariatului organizației pentru ghidare și sprijin constant”, a adăugat Niculescu. Oficialul a subliniat că România a obținut 18 din cele 25 de avize formale necesare pentru aderarea la OCDE. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) reunește 38 de state, printre cele mai dezvoltate din lume din punct de vedere economic, și are ca obiectiv promovarea celor mai bune politici publice pentru susținerea creșterii economice, prosperității și dezvoltării durabile.

Rusia pregătește terenul pentru respingerea planului de pace

Oficialii și mass-media de stat creează „condițiile informaționale” pentru a respinge propunerea și a accepta nimic mai puțin decât o victorie completă asupra Ucrainei, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Șeful comitetului pentru afaceri internaționale, Alexei Chepa, a declarat că orice plan trebuie să îndeplinească toate cerințele Rusiei și să abordeze „cauzele profunde” ale războiului său, un termen pe care Kremlinul îl folosește de mult timp ca sinonim pentru distrugerea suveranității Ucrainei, a afirmat think tank-ul. Posturile de televiziune de stat rusești și bloggerii militari au creat narațiuni similare, sugerând că planul era insuficient pentru a răspunde cerințelor Rusiei. „Kremlinul condiționează în mod activ poporul rus să nu accepte nimic mai puțin decât o victorie completă în Ucraina”, a declarat ISW. Declarațiile oficiale sugerează că „Rusia nu este interesată de niciun fel de negocieri de pace până când nu își va atinge obiectivele pe câmpul de luptă”. Înalți oficiali din Statele Unite, Ucraina și consilieri de securitate națională din Franța, Marea Britanie și Germania se întâlnesc duminică la Geneva pentru a discuta proiectul Washingtonului privind încheierea războiului din Ucraina. Vineri, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski are termen până joi să aprobe planul în 28 de puncte, care solicită Ucrainei să cedeze teritoriu, să accepte limitări ale armatei sale și să renunțe la ambițiile de a adera la NATO.

Republica Moldova, pregătită pentru aderarea la UE. Maia Sandu: Următoarea etapă, blocată de refuzul Ungariei în raport cu Ucraina

Într-un interviu pentru postul radio Rock FM, lidera de la Chișinău a vorbit despre procesul de aderare a Republicii Moldova la UE. Țara se află în faza în care ar trebui să înceapă următoarea etapă de negocieri, însă aceasta este blocată de refuzul Budapestei în raport cu Ucraina. Maia Sandu a declarat în cadrul interviului că Republica Moldova ştie, în mare parte, reformele care trebuie îndeplinite, chiar dacă procesul oficial este deschis sau nu. „Noi ne dorim să reuşim să ajungem membru cu drepturi depline. Noi suntem la etapa la care trebuie să începem următoarea etapă de negocieri. Această etapă este blocată de refuzul Ungariei în raport cu Ucraina, dar noi ştim în mare parte care sunt reformele pe care trebuie să le facem şi, indiferent dacă procesul oficial este deschis sau nu”, a declarat preşedinta Republicii Moldova. Maia Sandu: Corect ar fi ca ambele ţări să treacă la următoarea etapă Maia Sandu a mai subliniat că în mod normal, „corect ar fi ca ambele ţări să treacă la următoarea etapă, pentru că aşa spune Uniunea Europeană. Este un proces meritocratic. Comisia Europeană a stabilit în rapoartele ei, şi o să avem un raport peste o săptămână… și Moldova, şi Ucraina şi-au îndeplinit angajamentele şi trebuie să treacă la următoarea etapă”. Republica Moldova a depus oficial cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2022, la scurt timp după ce Ucraina a făcut același pas. Între timp, ambele țări au primit statutul oficial de țară candidat la aderare în iunie 2022, iar în iunie 2024 au început și discuțiile de aderare cu fiecare stat în parte. În prezent, cererea Ucrainei de aderare la UE este blocată de veto-ul Ungariei, iar această situație a împiedicat Moldova să avanseze în procesul de aderare. Uniunea Europeană continuă să se opună separării cererilor de aderare ale Ucrainei și Moldovei, temându-se că o astfel de separare ar reprezenta o lovitură puternică pentru Kiev.

Victor Negrescu cere deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE. Scrisoare comună a 55 de eurodeputați către Consiliul European

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a anunțat duminică, pe Facebook, că a inițiat o scrisoare comună semnată de 55 de eurodeputați din 19 state membre ale Uniunii Europene, reprezentând principalele familii politice democratice, prin care se cere Consiliului European să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova. „Este un semnal politic puternic: Parlamentul European susține fără rezerve viitorul european al Republicii Moldova, recunoaște reformele realizate și cere ca opțiunea cetățenilor moldoveni, exprimată prin rezultatul alegerilor parlamentare, să fie valorificată și respectată”, a scris Negrescu. Scrisoarea, adresată președintelui Consiliului European, Antonio Costa, este susținută de mai mulți lideri importanți ai Parlamentului European și subliniază unitatea și solidaritatea Uniunii Europene cu Republica Moldova într-un moment decisiv pentru regiune. Negrescu a precizat că documentul nu face nicio referire la o eventuală decuplare a parcursului european al Moldovei de cel al Ucrainei, ci pune accentul pe sprijinul pentru reformele și eforturile depuse de autoritățile de la Chișinău. „Uniunea Europeană trebuie să acționeze acum pentru a demonstra susținerea sa pentru democrația, reziliența și ambițiile europene ale cetățenilor din Republica Moldova”, a mai transmis eurodeputatul.