Reuters: În timpul negocierilor privind Ucraina, oficialii ruși și americani au discutat mai multe acorduri privind sectorul energiei
Oficialii guvernamentali americani și ruși au discutat mai multe acorduri privind sectorul energiei, în marja negocierilor privind Ucraina, din această lună, potrivit a cinci surse familiare cu discuțiile. Aceste acorduri au fost prezentate ca stimulente pentru a încuraja Kremlinul să accepte pacea în Ucraina iar Washingtonul să relaxeze sancțiunile împotriva Rusiei, au spus sursele, conform Reuters. Oficialii au discutat despre posibilitatea ca Exxon Mobil să redevină parte a proiectului Sahalin-1 din estul îndepărtat al Rusiei, au declarat trei dintre surse. De asemenea, au menționat ideea ca Rusia să cumpere echipament american pentru proiectele sale de GNL, cum ar fi Arctic LNG 2, care se află sub sancțiuni occidentale, au declarat patru surse. O altă idee a fost ca SUA să cumpere nave spărgătoare de gheață cu propulsie nucleară din Rusia. Discuțiile au avut loc în timpul călătoriei emisarului american Steve Witkoff la Moscova la începutul acestei luni, când s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin și cu emisarul său pentru investiții Kirill Dmitriev, au declarat trei dintre surse. Ideile au fost discutate și în cadrul Casei Albe cu președintele american Donald Trump, au spus două dintre surse. Acordurile au fost, de asemenea, discutate pe scurt la summitul din Alaska din 15 august, a spus o sursă. „Casa Albă chiar vroia să publice un titlu după summitul din Alaska, anunțând un mare acord de investiții”, a spus una dintre surse. „Acesta este modul în care Trump simte că a realizat ceva”. Washingtonul încearcă să determine Rusia să cumpere tehnologie americană În aceeași zi cu summitul din Alaska, Putin a semnat un decret care le permite investitorilor străini, inclusiv Exxon Mobil, să primească acțiuni în proiectul Sakhalin-1, cu condiția ca acționarii străini să acționeze în favoarea ridicării sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei. Exxon a renunțat la operațiunile din Rusia în 2022 după invazia Ucrainei, suportând o pierdere de 4,6 miliarde de dolari, iar participația sa de 30% din proiectul Sahalin-1 a fost confiscată de Kremlin în acel an. SUA au impus mai multe runde de sancțiuni asupra proiectului Arctic LNG 2, începând cu 2022. Anul trecut, Novatek, compania care deține proiectul, a început să lucreze cu lobbyiștii de la Washington pentru a încerca să reconstruiască relațiile și să ridice sancțiunile. Arctic LNG 2 a reluat procesarea gazelor naturale în aprilie, deși într-un ritm scăzut. O a treia fază a proiectului este în etapa de planificare, cu echipament care ar urma să fie furnizat de China. Washingtonul încearcă să determine Rusia să cumpere tehnologie americană în loc de chineză, ca parte a unei strategii mai ample de a slăbi relațiile dintre Beijing și Moscova, a declarat una dintre surse. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Emisarul special al lui TRUMP: Oficialii „lucrează foarte, foarte intens” la eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina
Reuters: În timpul negocierilor privind Ucraina, oficialii ruși și americani au discutat mai multe acorduri privind sectorul de ENERGIE
Oficialii guvernamentali americani și ruși au discutat mai multe acorduri privind sectorul de energie, în marja negocierilor privind Ucraina, din această lună, potrivit a cinci surse familiare cu discuțiile. Aceste acorduri au fost prezentate ca stimulente pentru a încuraja Kremlinul să accepte pacea în Ucraina iar Washingtonul să relaxeze sancțiunile împotriva Rusiei, au spus sursele, conform Reuters. Oficialii au discutat despre posibilitatea ca Exxon Mobil să redevină parte a proiectului Sahalin-1 din estul îndepărtat al Rusiei, au declarat trei dintre surse. De asemenea, au menționat ideea ca Rusia să cumpere echipament american pentru proiectele sale de GNL, cum ar fi Arctic LNG 2, care se află sub sancțiuni occidentale, au declarat patru surse. O altă idee a fost ca SUA să cumpere nave spărgătoare de gheață cu propulsie nucleară din Rusia. Discuțiile au avut loc în timpul călătoriei emisarului american Steve Witkoff la Moscova la începutul acestei luni, când s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin și cu emisarul său pentru investiții Kirill Dmitriev, au declarat trei dintre surse. Ideile au fost discutate și în cadrul Casei Albe cu președintele american Donald Trump, au spus două dintre surse. Acordurile au fost, de asemenea, discutate pe scurt la summitul din Alaska din 15 august, a spus o sursă. „Casa Albă chiar vroia să publice un titlu după summitul din Alaska, anunțând un mare acord de investiții”, a spus una dintre surse. „Acesta este modul în care Trump simte că a realizat ceva”. Washingtonul încearcă să determine Rusia să cumpere tehnologie americană În aceeași zi cu summitul din Alaska, Putin a semnat un decret care le permite investitorilor străini, inclusiv Exxon Mobil, să primească acțiuni în proiectul Sakhalin-1, cu condiția ca acționarii străini să acționeze în favoarea ridicării sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei. Exxon a renunțat la operațiunile din Rusia în 2022 după invazia Ucrainei, suportând o pierdere de 4,6 miliarde de dolari, iar participația sa de 30% din proiectul Sahalin-1 a fost confiscată de Kremlin în acel an. SUA au impus mai multe runde de sancțiuni asupra proiectului Arctic LNG 2, începând cu 2022. Anul trecut, Novatek, compania care deține proiectul, a început să lucreze cu lobbyiștii de la Washington pentru a încerca să reconstruiască relațiile și să ridice sancțiunile. Arctic LNG 2 a reluat procesarea gazelor naturale în aprilie, deși într-un ritm scăzut. O a treia fază a proiectului este în etapa de planificare, cu echipament care ar urma să fie furnizat de China. Washingtonul încearcă să determine Rusia să cumpere tehnologie americană în loc de chineză, ca parte a unei strategii mai ample de a slăbi relațiile dintre Beijing și Moscova, a declarat una dintre surse. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Emisarul special al lui TRUMP: Oficialii „lucrează foarte, foarte intens” la eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina
Scădere peste așteptări a economiei Germaniei în trimestrul doi. Bundesbank se așteaptă la o stagnare în trimestrul trei
În al doilea trimestru din 2025, economia Germaniei a înregistrat o scădere mai mare decât se estima inițial, din cauza rezultatelor mult mai slabe ale companiilor din sectorul de producție. Evoluția a venit după o creștere a exporturilor către SUA la începutul anului, care avea scopul de a evita plata taxelor vamale ale Administrației Trump. Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,3% față de trimestrul anterior, a anunțat vineri biroul național de statistică al Germaniei, revizuind în scădere estimarea preliminară de -0,1%. Evoluția investițiilor a fost, de asemenea, un factor negativ important – investițiile au scăzut cu 1,4% – în timp ce consumul privat a oferit un sprijin semnificativ mai mic decât se credea inițial. „Producția industrială, în special, a avut performanțe mai slabe decât s-a presupus inițial”, a declarat agenția de statistică într-un comunicat. Un regres pentru cea mai mare economie a Europei Contracția economică marchează un regres pentru cea mai mare economie a Europei și spulberă speranțele că Germania va putea ieși în curând din recesiunea de doi ani care a urmat începerii războiului Rusiei împotriva Ucrainei. În primele trei luni ale anului 2025, PIB-ul Germaniei a crescut cu 0,3% dar acest lucru s-a datorat parțial exporturilor către SUA. În iulie, Uniunea Europeană a ajuns la un acord cu președintele Donald Trump, care va rezulta în impunerea unor taxe vamale de 15% pe majoritatea exporturilor din UE – un acord care a fost aspru criticat de industria germană. Economia germană suferă, de asemenea, din cauza unei creșteri globale slabe, incertitudinii geopolitice și problemelor de lungă durată, cum ar fi îmbătrânirea forței de muncă și birocrația excesivă. notează Bloomberg. Bundesbank a avertizat joi în raportul său lunar că PIB-ul ar putea din nou să nu crească în al treilea trimestru, și că cel mai probabil va exista o stagnare. În același timp, planurile noului Guvern german de a crește masiv cheltuielile pentru apărare și infrastructură au adus un oarecare optimism, efectele urmând să apară probabil în 2026. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Germania analizează diverse opțiuni de participare la protejarea Ucrainei /Rusia vrea cooptarea CHINEI în sistemul garanțiilor de securitate
Bloomberg: Administrația Trump, în discuții pentru a prelua aproximativ 10% din Intel. Ar deveni cel mai mare acționar
Administrația președintelui american Donald Trump poartă discuții pentru a achiziționa o participație de aproximativ 10% în compania Intel, potrivit unui oficial de la Casa Albă și altor persoane la curent cu situația. Guvernul federal ia în considerare o potențială investiție în Intel, care ar implica conversia unei părți sau a întregii subvenții acordate companiei în temeiul Legii privind cipurile și știința (US Chips and Science Act) în acțiuni, au declarat persoanele respective, care au dorit să rămână anonime. Dacă tranzacția se concretizează, Guvernul federal ar deveni cel mai mare acționar al Intel În temeiul US Chips and Science Act, Intel urmează să primească o subvenție totală de 10,9 miliarde de dolari, pentru producția comercială și militară. Banii ar fi primiți în tranșe, pe măsură ce compania atinge borne negociate din cadrul proiectului. Suma ar fi suficientă pentru a achita participația vizată. La valoarea de piață actuală a Intel, o participație de 10% în producătorul de cipuri ar valora aproximativ 10,5 miliarde de dolari. Dacă planul se concretizează, Guvernul federal ar deveni cel mai mare acționar al producătorului de cipuri aflat în dificultate. Totuși, nu este încă clar dacă Guvernul federal va decide dacă să meargă mai departe cu planul său sau nu, au declarat sursele. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Kush Desai, a refuzat să comenteze detaliile discuțiilor, spunând doar că niciun acord nu este oficial până când nu este anunțat de Administrație. Știrile despre o potențială investiție guvernamentală în Intel au declanșat o creștere a prețului acțiunilor companiei, după ce Bloomberg a relatat pentru prima dată despre discuțiile dintre oficialii americani și reprezentanții companiei săptămâna trecută. Sursa de la Casa Albă a menționat, de asemenea, posibilitatea ca Administrația să transforme și alte subvenții acordate în temeiul Chips Act în acțiuni. Luna trecută, într-o decizie fără precedent, Departamentul Apărării a anunțat că va prelua o participație de 400 de milioane de dolari în puțin cunoscutul producător american de minerale rare MP Materials Corp. – o tranzacție care ar face din Pentagon cel mai mare acționar al companiei. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Trump solicită DEMISIA directorului general de la Intel. Reacția mediului de afaceri din SUA
Trump nu exclude scenariul unor taxe vamale suplimentare impuse Chinei, din cauza achizițiilor de petrol din Rusia
Președintele Statelor Unite Donald Trump a declarat că ar putea impune taxe vamale suplimentare Chinei din cauza achizițiilor chineze de petrol rusesc. Unul dintre consilierii de top al lui Trump a minimalizat probabilitatea ca aceasta să se întâmple, notează Bloomberg. Trump a menționat acest scenariu miercuri, după ce a dublat taxele vamale impuse pentru bunurile importate din India în SUA. Motivul deciziei președintelui american – achizițiile Indiei de energie din Rusia. Răspunzând la întrebarea unui reporter despre penalizarea Chinei din același motiv, el a spus că „se poate întâmpla”. „Vreau să spun că nu știu. Nu pot să vă spun încă. Dar se poate – noi am făcut asta cu … – am făcut asta cu India. Probabil că facem asta cu alte câteva state. Unul dintre ele ar putea fi China”, a spus Trump la Casa Albă. Consilierul comercial al Casei Albe: „Nu vrem să ajungem într-un punct în care să ne facem rău singuri” Impunerea de taxe vamale suplimentare pe produsele chinezești ar veni peste ratele deja ridicate, care au dus la o scădere semnificativă a exporturilor Chinei către SUA în ultimele luni. De asemenea, o astfel de decizie va declanșa cu siguranță represalii din partea Beijingului, care și-a folosit deja controlul asupra unor resurse de minerale rare pentru a putea obține un acord cu SUA pentru a reduce taxele vamale, pe parcursul acestui an. Consilierul comercial al Casei Albe, Peter Navarro, a sugerat că o astfel de măsură este puțin probabilă, deoarece taxele mai mari ar putea afecta SUA. „Să vedem ce se întâmplă”, le-a spus Navarro reporterilor. „Avem taxe vamale de peste 50% pentru China. Nu vrem să ajungem într-un punct în care să ne facem rău singuri.” Ministerul de Externe al Chinei nu a oferit un răspuns imediat la solicitările de comentarii din partea presei. Relațiile dintre SUA și China s-au stabilizat după ce cele două părți au convenit să suspende taxele vamale ridicate, în timp ce încearcă să negocieze un acord. Relaxarea tensiunilor au creat perspectiva unui summit între Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping în acest an, deși rămân unele probleme nerezolvate, inclusiv cu privire la furnizarea de cipuri AI avansate. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: India denunță TAXELE impuse de Trump și avertizează Statele Unite /Sunt „acțiuni incorecte”, ne vom „proteja interesele”
Apple a cedat în fața taxelor vamale ale lui Trump. Compania anunță investiții de 100 de miliarde de dolari în SUA
Președintele Donald Trump urmează să anunțe, de la Casa Albă, că Apple se va angaja să cheltuiască încă 100 de miliarde de dolari pentru producția din Statele Unite. Directorul executiv al Apple, Tim Cook, este așteptat să participe la eveniment. Anunțul de la Casa Albă va include un nou „program de producție american” conceput pentru a aduce mai mult din lanțul de aprovizionare al Apple în SUA, cu scopul de a asambla mai multe componente critice pe plan intern. „Anunțul de astăzi cu Apple este o altă victorie pentru industria noastră producătoare, care va ajuta simultan la readucerea acasă a producției de componente critice pentru a proteja securitatea economică și națională a Americii”, a spus purtătorul de cuvânt al Casei Albe. Apple, deosebit de expusă politicilor comerciale ale Administrației Trump Episodul marchează cel mai recent angajament al Apple de a majora producția produselor sale în SUA, în încercarea de a evita plata de taxe vamale serioase pentru produsele sale. Apple anunțase anterior că intenționează să cheltuiască 500 de miliarde de dolari în SUA în următorii patru ani – lucrări la o nouă unitate de producție de servere în Houston, o academie de furnizori în Michigan și cheltuieli suplimentare cu furnizorii săi existenți din SUA. Anunțul de miercuri ridică suma promisă de Apple la 600 de miliarde de dolari, a declarat Casa Albă. Printre companiile Big Tech din SUA, Apple este deosebit de expusă politicilor comerciale ale Administrației Trump. Eforturile companiei de a-și reloca producția din China în India l-au înfuriat pe Trump, care a amenințat Apple cu taxe vamale suplimentare de cel puțin 25% dacă nu mută producția de iPhone în SUA, notează Financial Times. Marea majoritate a iPhone-urilor vândute în SUA provin din India Săptămâna trecută, Apple a anunțat că taxele vamale din trimestrul aprilie-iunie s-au ridicat la 800 de milioane de dolari, iar cele din trimestrul iulie-septembrie sunt calculate la 1,1 miliarde de dolari, dacă nu există alte modificări de politică sau noi taxe. În timp ce investiția promisă de Apple este substanțială, nu înseamnă o trecere completă la producție în SUA, așa cum doreau Trump și oficialii de top de la Casa Albă. Săptămâna trecută, Tim Cook a spus că „marea majoritate” a iPhone-urilor vândute în SUA provin din India, în timp ce cea mai mare parte a altor produse, cum ar fi MacBook, iPad și Apple Watch, vândute în SUA sunt fabricate în Vietnam. „Încercăm, evident, să ne optimizăm lanțul de aprovizionare”, a spus Cook la acea vreme. „Și, în cele din urmă, vom face mai mult în Statele Unite”. Readucerea producției în SUA, în special pentru linia de produse iPhone, ar fi o sarcină uriașă pentru Apple. Fabricile Apple din China și India au sute de mii de angajați și procese de producție puternic personalizate. Pe de altă parte, conform unor experți în domeniul lanțurilor de aprovizionare, SUA, unde nu s-au mai produs smartphone-uri de mai bine de un deceniu, nu au experiența de producție necesară pentru a asambla un dispozitiv atât de sofisticat ca un iPhone. În timpul primului mandat al lui Trump, Apple a reușit să-l convingă pe președinte ca produsele lor să fie scutate de taxe de import. Tim Cook a încercat să câștige simpatia lui Trump în timpul unei serii de întâlniri și dineuri private. El a făcut parte dintr-un mic grup de lideri de companii tech – inclusiv Elon Musk, Sundar Pichai de la Alphabet, Mark Zuckerberg de la Meta și fondatorul Amazon Jeff Bezos – care au participat la a doua ceremonie de învestire a președintelui. Evenimentul Apple este doar cel mai recent dintr-o serie de anunțuri pe care Trump le-a făcut alături de liderii corporațiilor care au spus că intenționează să-și sporească prezența în SUA, notează Bloomberg. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Donald Trump: J.D. Vance, „cel mai probabil” următorul LIDER al mișcării „Make America Great Again”
FT: Administrația Trump ia în considerare sancțiuni suplimentare asupra „flotei din umbră” de petroliere ale Rusiei
Administrația lui Donald Trump ia în considerare sancțiuni suplimentare asupra „flotei din umbră” de petroliere rusești dacă președintele Vladimir Putin nu este de acord cu o încetare a focului în Ucraina până vineri. Două persoane la curent cu deliberările de la Casa Albă au declarat pentru Financial Times că sancțiunile suplimentare ale SUA asupra “flotei din umbră” sunt văzute ca un prim pas ușor pentru a exercita presiune asupra Rusiei. O a treia persoană apropiată Administrației a declarat sunt luate în considerare mai multe opțiuni, inclusiv sancțiuni asupra flotei. Rusia folosește o “flotă din umbră” de petroliere, nave cu proprietari a căror identitate este ascunsă și care evită utilizarea serviciilor companiilor occidentale, pentru a transporta petrol în întreaga lume, în încercarea de a evita restricțiile occidentale impuse în urma invadării Ucrainei în 2022. “Flota din umbra” i-a permis Rusiei să transporte petrol – în principal în China și India. Veniturile din aceste exporturi de țiței au ajutat la finanțarea conflictului. Administrația lui Joe Biden a adăugat 213 petroliere pe lista de sancțiuni, iar luna trecută UE a adăugat alte peste 100 de nave, ridicând numărul total la 415. Includerea navelor pe lista neagră ar marca prima dată când SUA impun sancțiuni Moscovei de când Trump s-a întors la Casa Albă în ianuarie. Trump a ales să nu impună noi sancțiuni Rusiei în efortul de a ajunge la o înțelegere negociată pentru a pune capăt războiului, dar a devenit din ce în ce mai frustrat de refuzul lui Putin de a accepta o încetare a focului și i-a dat liderului rus un termen limită care expiră vineri. Persoane apropiate Administrației au spus că, dacă Moscova nu vine la masa negocierilor, va plăti pentru asta. Marți, Trump a discutat despre posibile măsuri împotriva Moscovei într-o convorbire telefonică cu președintele Ucrainei Volodimir Zelenski. Decizia lui Trump, luată după revenirea emisarului său de la Moscova Luni, Trump a anunțat planuri să majoreze taxele vamale impuse Indiei, unul dintre principalii cumpărători de petrol rusesc. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, este așteptat să călătorească la Moscova săptămâna aceasta. Agenția de știri de stat rusă Tass a relatat marți că Witkoff urmează să sosească miercuri. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Suntem întotdeauna bucuroși să-l vedem pe domnul Witkoff la Moscova. Considerăm astfel de contacte importante, substanțiale și foarte utile”. Trump va lua probabil o decizie când emisarul său se va întoarce, a spus o persoană apropiată Administrației. „Depinde ce aduce Witkoff înapoi”, a spus persoana. „Dacă Witkoff se întoarce cu mâna goală, fără absolut nimic, Trump va reacționa foarte urât”. Anna Kelly, secretar de presă adjunct al Casei Albe, a declarat: „Președintele a fost clar că vor exista sancțiuni dure dacă Putin nu este de acord să pună capăt războiului. Doar președintele poate dezvălui detaliile”. Printre celelalte opțiuni ale Administrației se numără aplicarea mai strictă a sancțiunilor existente sau aderarea la noul plafon dinamic pentru prețul petrolului rusesc al UE, care urmează să intre în vigoare la începutul lunii septembrie, au spus experții. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Trump amenință RUSIA cu sancțiuni severe /„Putin va înceta să omoare oameni dacă vor scădea prețurile petrolului rusesc”
Trump: Taxe mai mari pentru India, din cauza achizițiilor de petrol rusesc: „Nu le pasă câți oameni din Ucraina sunt uciși de mașina de război rusă”
Președintele american Donald Trump a anunțat că va majora substanțial taxele vamale impuse Indiei, o decizie motivată de achizițiile indiene de petrol din Rusia. „India nu doar cumpără cantități masive de petrol rusesc, ci vinde apoi o mare parte din petrolul cumpărat pe piața liberă, pentru profituri mari”, a scris Trump luni pe platforma sa Truth Social. „Nu le pasă câți oameni din Ucraina sunt uciși de mașina de război rusă. Din această cauză, voi majora substanțial taxa vamală plătită de India către SUA.” Postarea președintelui american nu a specificat cu cât va crește taxa vamală. Săptămâna trecută, Trump a anunțat o taxă vamală de 25% pentru exporturile indiene spre SUA, după luni de negocieri care nu au reușit să asigure un progres. De asemenea, președintele a amenințat și cu alte măsuri dacă India va continua să cumpere petrol din Rusia. În weekend, două surse guvernamentale, care au dorit să rămână anonime, au declarat că India va continua să cumpere petrol din Rusia, în ciuda amenințărilor lui Trump, conform Reuters. Noua amenințare a președintelui american vine în contextul termenului limită – 8 august – oferit Rusiei pentru a ajunge la un armistițiu cu Ucraina. Administrația americană a amenințat cu impunerea de “sancțiuni secundare” asupra țărilor care cumpără energie rusească. SUA și alți aliați ai Ucrainei consideră că aceste achiziții ajută la susținerea economiei Rusiei și subminează presiunea exercitată asupra Moscovei pentru a pune capăt unui război care se află acum în al patrulea an. India a fost una din țintele principale a lui Trump în campania sa de a pune capăt războiului din Ucraina. Cu toate acestea, New Delhi a rămas pe poziție, premierul Narendra Modi – care a avut relații calde cu Trump în trecut – răspunzând la amenințarea președintelui american cu un îndemn către indieni să cumpere bunuri locale și semnalând că Administrația sa va continua să cumpere petrol rusesc. Guvernul lui Modi nu a dat instrucțiuni rafinăriilor indiene de petrol să nu mai cumpere petrol rusesc și nu a fost luată nicio decizie cu privire la oprirea achizițiilor, au declarat pentru Bloomberg persoane familiarizate cu situația, care au cerut să rămână anonime. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: UE continuă negocierile cu SUA asupra detaliilor Acordului comercial /„Comisia Europeană va suspenda CONTRAMĂSURILE”
Un nou acord comercial anunțat de Trump: SUA va ajuta la extragerea petrolului din Pakistan
Statele Unite și Pakistanul au ajuns la un acord comercial care îi permite Washingtonului să contribuie la extragerea zăcămintelor de petrol, în mare parte neexploatate, ale Pakistanului. Acordul mai stipulează reducerea taxelor vamale pentru bunurile din statul asiatic. Valoarea totală a comerțului Statelor Unite cu Pakistanul s-a ridicat la 7,3 miliarde de dolari în 2024. „Tocmai am încheiat un acord cu Pakistanul, prin care Pakistanul și Statele Unite vor lucra împreună pentru a dezvolta rezervele masive de petrol”, a scris președintele american Donald Trump pe platforma sa Truth Social. „Suntem în proces de alegere a companiei petroliere care va conduce acest parteneriat”, a adăugat Trump. „Cine știe, poate vor vinde petrol Indiei într-o zi!” Prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a salutat acordul „mult așteptat” și i-a mulțumit lui Trump pentru că a jucat un rol cheie în finalizarea acestuia. Majoritatea zăcămintelor de petrol din Pakistan, în provincia Balochistan Se crede că majoritatea zăcămintelor de petrol ale Pakistanului se află în provincia Balochistan din sud-vestul țării, unde există o mișcare separatistă care acuză Guvernul central din Islamabad de exploatarea resurselor naturale ale provinciei. Balochistanul este de mult timp centrul unor violențe, puse în principal pe seama unor grupuri cum ar fi Armata de Eliberare a Balochistanului, sau BLA, pe care SUA a desemnat-o o organizație teroristă în 2019. Separatiștii din Balochistan se opun extragerii de resurse de către companii pakistaneze și străine și au atacat forțele de securitate pakistaneze și pe cetățenii chinezi care lucrează la proiecte în valoare de mai multe miliarde de dolari, legate de Coridorul Economic China-Pakistan. Se crede că Pakistanul ar mai avea zăcăminte de petrol și în provinciile Sindh (din sud), Punjab (din est) și Khyber Pakhtunkhwa (nord-vest). Pakistanul a urmărit semnarea unui acord comercial încă din mai, când Trump a mediat o încetare a focului între Pakistan și India, în urma unui conflict declanșat de uciderea a 26 de turiști în Cașmirul controlat de India, notează Associated Press. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: UE continuă negocierile pentru definitivarea Acordului cu SUA /Trump trebuie să confirme că nu aplică taxe enorme
Financial Times: Autoritățile din Elveția, „în stare de șoc” după taxele vamale impuse de Trump. „Nu este clar ce vor SUA de la noi”
Guvernul elvețian a denunțat decizia lui Donald Trump de a impune o taxă vamală de 39% pe importurile din Elveția, în ciuda eforturilor Elveției de a angaja SUA în negocieri constructive. Anunțul lui Trump a produs o cădere a francului elvețian și i-a „șocat” pe guvernanți, notează Financial Times. Guvernul elvețian a declarat că decizia lui Trump este „foarte regretabilă.” „Nu este clar ce vrea SUA de la noi”, a declarat un parlamentar elvețian, care a adăugat că se poate spune că Guvernul este într-o „stare de șoc”. Anterior, autoritățile de la Berna erau optimiste că Elveția ar putea fi una dintre primele țări care să ajungă la un acord comercial cu Washingtonul, după ce au prezentat un set de propuneri în urmă cu câteva săptămâni. „Cel mai plauzibil motiv, creșterea excedentului comercial elvețian cu SUA în 2024” Noua taxă vamală impusă Elveției este mai mare decât cea de 31% anunțată de președintele SUA în aprilie, și doar cu puțin mai mică decât taxele record impuse Braziliei, Siriei, Laosului și Myanmarului. Guvernul elvețian a anunțat că va analiza noua situație și va decide asupra următorilor pași. Există o mică fereastră de negociere înainte de un nou termen limită, pe 7 august. Noua taxă impusă Elveției face ca țara să fie o excepție la nivel european, după ce Marea Britanie și UE au negociat taxe vamale de 10% și respectiv 15% pentru majoritatea bunurilor exportate în SUA. Norvegia, o altă națiune europeană non-UE, se va confrunta cu taxe vamale de 15% – la fel ca blocul celor 27 de membri – în ciuda faptului că nu a finalizat un acord comercial cu SUA. „Cel mai plauzibil motiv este creșterea excedentului comercial elvețian cu SUA în 2024”, a declarat Simon J. Evenett, profesor la IMD Business School din Lausanne. „Anul trecut, am asistat la o creștere de 56% a excedentului comercial elvețian de bunuri cu SUA față de 2023. Taxa vamală inițială de 31% era calculată pe baza cifrelor din 2023.” Elveția a exportat bunuri în valoare de 60,9 miliarde de dolari în SUA anul trecut – în mare parte produse farmaceutice, dispozitive medicale, cafea, ceasuri și aur. Aurul – cel mai mare export al Elveției către SUA – a reprezentat 11,5 miliarde de dolari din această sumă. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Trump confirmă taxele vamale impuse Uniunii Europene /În lipsa excepțiilor, Bruxellesul va aplica măsuri de RETORSIUNE