O revoltă a celor mai periculoși pușcăriași, înăbușită în ultimul moment
Un grup de deținuți încarcerați la Penitenciarul Giurgiu în condiții de maximă siguranță ar fi organizat o revoltă în care doreau să atragă o parte dintre cei mai violenți pușcăriași, toți cu pedepse grele. Motivul răzmeriței se paza pe scandalul public declanșat de cazul deținutului cu probleme psihice băgat în comă de patru polițiști de penitenciare care făceau parte din grupa de intervenție rapidă a închisorii. Condamnat la 1 an și 11 luni de detenție pentru conducere fără permis, Claudiu Ștefan Brudar era unul dintre deținuții problemă din sistemul penitenciar, motiv pentru care, în ciuda pedepsei ușoare, trebuia ținut în condiții de maximă siguranță. Închis de mai multe ori, inclusiv pentru trafic de droguri, Brudar avea la activ și mai multe acte de ultraj, în condițiile în care obișnuia să-i lovească pe angajații Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) și chiar să le arunce cu urină pe haine. Acest tip de comportament al deținutului avea să-l coste scump după ce, în august, patru luptători ai grupei de intervenție rapidă l-au bătut până i s-a oprit inima și a fost resuscitat de medici iar apoi internat la terapie intensivă. Liderii revoltei, transferați de urgență Povestea reținerii celor patru polițiști de penitenciare a fost intens mediatizată de toate televiziunile de știri, motiv pentru care informația a ajuns și la deținuți. Surse din cadrul ANP au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că mai mulți lideri din rândul deținuților închiși la Giurgiu s-ar fi unit și ar fi reușit, împreună, să mobilizeze un număr mare de condamnați cu pedepse grele. Aceștia ar fi plănuit să declanșeze o revoltă de mari proporții, în timpul căreia să se baricadeze în camere, să refuze hrana, să lovească gratiile și eventual chiar să incendieze unele piese materiale textile sau piese de mobilier. Fotografie cu caracter ilustrativ Sursele Gândul au precizat că planul acestor lideri ai deținuților ar fi fost dejucat de autorități, care au aflat precis inclusiv cine sunt persoanele care au început să mobilizeze condamnații, dintre care unii erau autori de fapte foarte grave. Ca urmare, toți capii revoltei ar fi fost urcați în dube și transferați, urgent, la penitenciare diferite, iar răzmerița a fost înăbușită din fașă.
Radu Marinescu, vizită de lucru la Penitenciarul Botoșani. Imagini din interiorul închisorii
Potrivit Ministerului Justiției, vizita de lucru de la Penitenciarul Botoșani este parte a programului demarat la nivel național ce vizează respectarea „condițiilor de detenție și a cadrului de reintegrare socială din toate unitățile penitenciare din România”. Demersul are scopul de a analiza infrastructura penitenciarelor din România, dar și a condițiilor de detenție. De asemenea, un alt scop este acela de a modul în care modul în care autoritățile din sistemul penitenciar respectă drepturile fundamentale ale deținuților. Planul vizează și evaluarea programelor, dar și a oportunităților de reintegrare socială a persoanelor private de libertate. Pe parcursul vizitei, ministrul Justiției a discutat atât cu reprezentanții conducerii Penitenciarului Botoșani, cât și cu deținuții, pentru a obține „o imagine completă și realistă asupra situației actuale”, potrivit Ministerului Justiției. „Dialogul s-a concentrat pe identificarea necesităților imediate, a provocărilor specifice unității și a celor mai eficiente soluții pentru îmbunătățirea mediului custodial”, transmite Ministerul Justiției. În cadrul vizitei sale la Penitenciarul Botoșani, Radu Marinescu „a subliniat importanța modernizării infrastructurii întregului sistem și a creșterii calității programelor educaționale și de formare profesională, precum și necesitatea consolidării unui cadru de respectare a drepturilor omului, aliniat standardelor internaționale în materie”. Ministrul Justiției a anunțat că va sprijini Administrația Națională a Penitenciarelor în procesul de reformare instituțională. Radu Marinescu va vizita și alte penitenciare din țară pentru continuarea procesului de evaluare, în vederea unor noi reforme care să reflecte realitatea din teren, potrivit sursei citate.
Ce boli are, în realitate, teroristul Omar Hayssam
Starea de sănătate a teroristului de origine siriană Omar Hayssam este în plină evaluare la Institutul Național de Medicină Legală. Medicii trebuie să stabilească, la cererea deținutului, dacă afecțiunile de care suferă pot fi tratate și în sistemul penitenciar sau este necesar ca acesta să fie eliberat. Condamnat la 24 de ani și 4 luni de închisoare după ce, în 2005, a orchestrat răpirea în Irak a trei jurnaliști români, Omar Hayssam a fost încarcerat abia în 2013. În 2006, sirianul reușise să fugă din țară, după ce a fost pus în libertate pe caz de boală, în baza unui raport medical controversat. Mai mult, fuga teroristului a provocat demiterea directorilor SRI și SIE. Adus în România și încarcerat sub pază strictă, condamnatul a încercat, în repetate rânduri, să scape pe caz de boală, însă, de această dată, membrii comisiilor nu au repetat greșeala din 2006, când, sub pretextul că ar avea cancer, a fost eliberat și a reușit să fugă cu un vapor care ducea oi în Orientul Mijlociu. Sirianul este îngrijit de un alt deținut În penitenciar, Omar Hayssam chiar s-a îmbolnăvit și a devenit dependent de tratament medical. Acesta a început să se deplaseze exclusiv într-un scaun cu rotile și chiar a primit un deținut care are permanent grijă de el. Surse din Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) au dezvăluit, în exclusivitate pentru Gândul, care sunt afecțiunile de care suferă deținutul condamnat pentru răpirea, în Irak, a trei jurnaliști români. Sursele citate au precizat că Omar Hayssam suferă de Parkinson și are o hernie inghinală. Pentru că tremură, deținutul folosește un scaun cu rotile și ar fi motivat că așa se simte mai în siguranță. În același timp, spun sursele Gândul, hernia inghinală poate fi operată fără nicio problemă într-un spital din sistemul penitenciar. Omar Hayssam, condamnat în cinci dosare Fostul om de afaceri Omar Hayssam a fost condamnat în cinci dosare, pentru care a primit, în total, 64 de ani de închisoare. După contopirea pedepselor, acesta a rămas cu 24 de ani și 4 luni de închisoare, din care a executat deja mai mult de jumătate. În plus, teroristul a cerut instanțelor românești să ia în calcul alți trei ani petrecuți în închisorile din Siria, pentru legături cu israelieni din România. Sirianul are de acoperit un prejudiciu de 20 milioane de euro, însă le-a spus judecătorilor că nu mai poate plăti despăgubirile din pensia de 1.400 de lei pe care o primește de la statul român. CITEȘTE ȘI: De ce nu poate Gheorghe Dincă să DIVORȚEZE. „Problemele soției nu mă mai interesează pe mine” Deținutul sinucigaș pus să-l îngrijească pe Nati Meir primea TRATAMENT pentru afecțiuni psihice. Oficialii Penitenciarului Jilava au ignorat PERICOLUL Nepoții unui șef de sindicat din ANP, CONDAMNAȚI pentru corupție și înlesnirea evadării. Rudele sindicalistului lucrau la aceeași închisoare Andrei Dumitrescu este un jurnalist specializat în realizarea de articole legate, în special, de activitatea Ministerului Afacerilor Interne și toate armele subordonate acestuia, în special Poliția … vezi toate articolele