Democrații susțin că administrația Trump a subminat și politizat activitatea agențiilor de spionaj
Aceștia susțin că agențiile de spionaj americane au fost subminate și politizate în timpul președinției lui Donald Trump. Senatorul Mark Warner din Virginia a afirmat, în timpul unui discurs în plen, că administrația Trump a recompensat loialitatea în detrimentul competenței. El a adăugat că au fost eliminați ofițeri de informații cu experiență, inclusiv fostul șef al Agenției Naționale de Securitate. Warner a menționat, de asemenea, că reducerile drastice ale agențiilor de informații au blocat eforturile de combatere a dezinformării străine. În același timp, acestea au redus capacitatea de apărare cibernetică a țării, potrivit AP. Riscuri externe crescute „China, Rusia și alți adversari vor încerca să profite de aceste schimbări pe fondul tensiunilor globale în creștere”, a spus Warner. El a adăugat: „Asistăm, în timp real, la o administrație care elimină barierele de protecție care au apărat această țară de generații”. Directorul Serviciului Național de Informații, Tulsi Gabbard, a acuzat administrațiile anterioare că au exploatat activitatea de informații în scopuri politice. Ea a invocat politizarea ca unul dintre motivele pentru care a revocat, în acest an, autorizațiile de securitate ale 37 de actuali și foști oficiali ai securității naționale. Doi democrați din Camera Reprezentanților, Jim Himes din Connecticut și Joaquin Castro din Texas, i-au scris joi lui Gabbard. Ei au solicitat informații despre faptul dacă atacurile asupra presupuselor ambarcațiuni ale cartelurilor de droguri au determinat unele țări să limiteze informațiile pe care le împărtășesc cu SUA. Scrisoarea vine după rapoarte recente potrivit cărora Columbia, Marea Britanie și Țările de Jos au redus schimbul de informații cu SUA. Atacurile au ucis zeci de persoane implicate, potrivit guvernului, în traficul de droguri. Aceste incidente au ridicat întrebări despre procesul echitabil, dreptul internațional și utilizarea forței. Președintele Columbiei a scris pe rețelele de socializare că schimbul de informații va fi restricționat „atât timp cât vor continua atacurile cu rachete asupra ambarcațiunilor din Caraibe”. Parlamentarii au adăugat în scrisoarea către Gabbard: „În măsura în care uciderile țintite ale presupușilor traficanți de droguri sau alte politici reduc disponibilitatea partenerilor noștri de a colabora strâns cu agențiile noastre de securitate națională, Statele Unite vor fi mai puțin sigure ca urmare”. Răspuns oficial Ca răspuns la întrebările referitoare la scrisoare, un purtător de cuvânt al lui Gabbard a făcut referire la recentele comentarii ale secretarului de stat Marco Rubio privind parteneriatele puternice ale SUA cu Marea Britanie și alte națiuni. Rubio a respins, de asemenea, rapoartele potrivit cărora Marea Britanie ar limita schimbul de informații cu SUA din cauza atacurilor, calificându-le drept „o poveste falsă”.
Administrația Trump revocă limitele impuse în era Biden privind forajul petrolier în Alaska
Măsura este în concordanță cu obiectivul președintelui Donald Trump de a reduce restricțiile asupra exploatării interne a petrolului și gazelor, în special în Alaska, bogată în resurse. Regula lui Biden din 2024 interzicea concesionarea petrolului și gazelor pe o suprafață de 4,3 milioane de hectare din Rezerva Națională de Petrol din Alaska, limitând în același timp exploatarea pe o suprafață suplimentară de peste 2 milioane de acri, potrivit Reuters. „Prin abrogarea regulii din 2024, urmăm direcția stabilită de președintele Trump de a debloca potențialul energetic al Alaskăi, de a crea locuri de muncă pentru comunitățile din North Slope și de a consolida securitatea energetică americană”, a declarat secretarul de interne Doug Burgum într-un comunicat. „Această măsură restabilește o gestionare bazată pe bunul simț și asigură beneficii responsabile în materie de dezvoltare atât pentru Alaska, cât și pentru națiune”. Un grup de nativi din Alaska, Voice of the Arctic Inupiat, a declarat într-un comunicat că susține revocarea, deoarece infrastructura de foraj contribuie în mod semnificativ la veniturile fiscale ale regiunii și susține servicii precum sănătatea și educația.
Congresul SUA blochează retragerea trupelor americane din România. Opoziție puternică față de planul administrației Trump
Potrivit publicației Kyiv Post, inițiativa legislativă ar urma să fie prezentată în zilele următoare, marcând începutul unei confruntări majore între Congres și Casa Albă. Decizia Pentagonului de a opri rotația trupelor americane în România a fost calificată drept o „greșeală strategică” de mai mulți consilieri și membri ai Congresului. Aceștia avertizează că retragerea ar slăbi poziția NATO în fața Rusiei, într-un moment de tensiune maximă în regiune. Republicanii contestă decizia de retragere a trupelor americane din România Opoziția față de planul administrației Trump este condusă de republicani de rang înalt precum senatorul Roger Wicker și reprezentantul Mike Rogers, care au descris decizia Pentagonului ca fiind „necoordonată și periculoasă”. La rândul său, congresmanul Mike Turner și senatorul Thom Tillis au subliniat că România este un aliat strategic al SUA de aproape 30 de ani și că reducerea prezenței militare ar transmite un semnal greșit aliaților NATO. Liderii militari americani și reprezentanții veteranilor au avertizat, de asemenea, că o astfel de retragere ar submina încrederea în articolul 5 al Tratatului NATO și ar încuraja un „calcul greșit” al Rusiei. Democrații susțin blocarea retragerii trupelor americane din România De cealaltă parte, democrații sprijină inițiativa Congresului, considerând că menținerea trupelor americane în România este vitală pentru stabilitatea regională. Adam Smith, liderul democrat al Comisiei pentru Servicii Armate, a declarat că „retragerea forțelor americane ar transmite exact semnalul greșit lui Putin și aliaților noștri europeni”. Criticii planului Pentagonului susțin că motivația de a muta resurse către regiunea Indo-Pacific nu justifică reducerea prezenței SUA în Europa de Est. Diplomați americani, precum Daniel Fried, consideră că decizia poate fi încă revizuită și că presiunea Congresului ar putea inversa politica actuală.
Secretarul Trezoreriei americane: China încearcă să facă rău economiei globale / „Vor să-i tragă pe toți ceilalți în jos cu ei
Secretarul Trezoreriei americane Scott Bessent a turnat gaz pe focul temerilor privind un nou război comercial între SUA și China, după ce a acuzat Beijingul că încearcă să dăuneze economiei lumii. Bessent a criticat Beijingul pentru că a impus noi restricții la exportul de minerale rare săptămâna trecută – o decizie care l-a iritat pe președintele SUA Donald Trump – sugerând că inițiativa Chinei s-ar putea întoarce împotriva sa. Într-un interviu acordat Financial Times, Bessent a spus că restricțiile Chinei asupra exporturilor de minerale rare, cu trei săptămâni înainte ca președintele Trump să se întâlnească cu președintele chinez Xi Jinping, reflectă doar cât de slabă este economia Beijingului. „Acesta este un indiciu cu privire la cât de slabă este economia lor și ei vor să-i tragă pe toți ceilalți în jos cu ei”. Secretarul Trezoreriei SUA Scott Bessent la sediul Consiliului Rezervei Federale din Washington, DC, pe 9 octombrie 2025. Bessent a declarat pentru Financial Times: “Poate că există vreun model de afaceri leninist în care este o idee bună să le faci rău propriilor clienți, dar ei sunt cel mai mare furnizor al lumii. Dacă vor să încetinească economia globală, ei vor fi cei mai afectați”. Comentariile lui Bessent vin în timp ce starea de spirit de pe piețe se înrăutățește din nou, după o îmbunătățire luni. Donald Trump: „Foarte respectatul președinte Xi tocmai a avut un moment neinspirat” Totul, în contextul în care Donald Trump părea să calmeze o situație pe care a inflamat-o vineri, când a amenințat China cu taxe vamale de 100% începând cu 1 noiembrie. Trump a făcut aluzie la o posibilă dezescaladare a tensiunilor tarifare și comerciale dintre SUA și China, în timp ce a lansat o amenințare voalată la adresa președintelui chinez Xi Jinping. „Nu vă faceți griji pentru China, totul va fi bine! Foarte respectatul președinte Xi tocmai a avut un moment neinspirat. El nu vrea ca țara sa să aibă o depresiune economică, și nici eu nu vreau. SUA vrea să ajute China, nu să o rănească!!”, a scris Trump pe Truth Social. Piețele bursiere din regiunea Asia-Pacific au înregistrat scăderi pe linie. Criptomonedele, deasemenea, au fost afectate – Bitcoin a scăzut cu 2,7% și ether a pierdut 5%. Disputa amenință să umbrească reuniunile anuale ale Grupului Băncii Mondiale (GBM) și ale Fondului Monetar Internațional (FMI) care au loc la Washington săptămâna aceasta. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: DONALD TRUMP este pregătit să aibă o întâlnire cu XI JINPING în Coreea de Sud. Tensiunile comerciale dintre SUA și China persistă
Administrația Trump anunță intensificarea acțiunilor împotriva imigranților
Administrația președintelui Donald Trump intenționează să vizeze mai multe companii pentru aplicarea legilor privind imigrația, după un raid asupra unei facilități Hyundai din statul Georgia, care a dus la sute de arestări, a declarat duminică un înalt oficial al Casei Albe, scrie Reuters. Vorbind la emisiunea „State of the Union” de la CNN, responsabilul Casei Albe pentru controlul frontierelor, Tom Homan, a spus că administrația va intensifica acțiunile la locurile de muncă. „Vom face mai multe operațiuni de control în companii”, a spus Homan. „Nimeni nu angajează un imigrant ilegal din bunătate. Îi angajează pentru că pot fi puși să muncească mai mult, să fie plătiți mai puțin și pentru a submina competiția care angajează cetățeni americani”. Oponenții măsurilor lui Trump și unele grupuri de afaceri afirmă că mari industrii americane, inclusiv agricultura, turismul și procesarea cărnii, depind de imigranți fără statut legal. Autoritățile americane de imigrație au arestat 475 de persoane pentru încălcarea legislației privind imigrația, în timpul raidului de joi asupra facilității Hyundai, majoritatea dintre acestea fiind cetățeni sud-coreeni. Guvernul sud-coreean a anunțat duminică faptul că muncitorii vor fi repatriați odată ce procedurile administrative vor fi finalizate. Un oficial al Serviciului de Imigrație și Vamă (ICE) a declarat vineri, într-o conferință de presă, că unele dintre persoanele arestate la facilitate au trecut ilegal granița sau și-au depășit perioada de ședere pe viză. Un alt oficial ICE a declarat că mulți dintre cei reținuți aveau vize turistice sau de afaceri, care nu includ drept de muncă. Arestările din Georgia au venit pe fondul unei retorici mai dure a lui Trump privind imigrația ilegală. Trump și oficialii săi au sugerat că administrația ar putea trimite trupe ale Gărzii Naționale și ofițeri federali la Chicago pentru a combate criminalitatea și imigrația ilegală. Pe platforma Truth Social, sâmbătă, Trump a publicat un meme inspirat din filmul despre războiul din Vietnam „Apocalypse Now” (1979), care prezenta imaginea orizontului din Chicago în flăcări, cu elicoptere, evocând atacul aerian mortal asupra unui sat vietnamez din film. La CNN, Homan a apărat meme-ul, criticat puternic de locuitorii din Chicago și de alții pentru imaginile cu tentă militară și pentru sugestia că orașul ar fi o țintă militară. El a spus că mesajul a fost scos din context și că administrația Trump duce război doar împotriva criminalilor și a celor care încalcă legile imigrației.
Administrația Trump sprijină un program global împotriva HIV, în ciuda reducerilor bugetare
Guvernul Statelor Unite ale Americii a anunțat joi că va finanța un proiect internațional prin care un medicament inovator împotriva HIV să fie mai accesibil. Mișcarea ar putea fi făcută chiar dacă administrația condusă de Donald Trump a tăiat fondurile importante din ajutorul umanitar, informează AFP. Politica Washingtonului în ceea ce privește viitorul programului sprijinit de ONU, care are ca obiectiv distribuirea medicamentului Lenacapavir, creează nesiguranță. Tratamentul care ar urma să fie finanțat, alcătuit din două injecții pe an, scade riscul de transmitere a virusului cu 99,9% și este considerat o revoluție în categoria medicamentelor de tip „profilaxie pre-expunere” („PrEP”). „Va permite reducerea costurilor pentru americani şi pentru populaţiile din întreaga lume şi va contribui la îmbunătăţirea accesului la acest medicament important”, a declarat Jeremy Lewin, responsabil cu situația umanitară la Departamentul de Stat. Lenacapavir, vândut sub denumirea Yeztugo, este produs de compania americană Gilead. Scopul proiectului este ca tratamentul să ajungă la cel puțin două milioane de persoane până în anul 2028, însă lista țărilor beneficiare nu a fost încă stabilită. Rezultatele actuale fac ca medicamentul să fie văzut ca cea mai apropiată soluție de un vaccin, care nu a fost dezvoltat până în prezent. Totuși, aspectul important care este de luat în considerare este prețul ridicat al tratamentului, care pune sub semnul întrebării accesul larg la acest tip de profilaxie. În iulie, Congresul american a aprobat o lege care retrage circa 9 miliarde de dolari din bugetele deja aprobate, în special de la Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională. PEPFAR, cel mai mare program mondial de luptă împotriva SIDA, fusese de fapt propus pentru o reducere de 400 de milioane de dolari, dar a fost păstrat în ultimul moment. În aprilie, ONUSIDA a avertizat că oprirea completă a PEPFAR ar însemna peste șase milioane de noi infectări cu HIV și 4,2 milioane de decese asociate cu SIDA în următorii patru ani.
Administrația Trump anunță noi operațiuni militare împotriva cartelurilor din America Latină
Administrația Trump a confirmat miercuri că Statele Unite vor desfășura în continuare operațiuni militare împotriva cartelurilor din America Latină, la o zi după ce armata americană a lovit o navă din Venezuela despre care se afirmă că transporta narcotice. Conform Reuters, în urma atacului au murit 11 persoane, incident care a stârnit neliniște la Caracas și întrebări privind temeiul legal al operațiunii. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat că misiunea este „extrem de serioasă” și că oricine trafichează droguri în apele vizate va avea aceeași soartă. „Avem mijloace aeriene, navale și pe mare, iar operațiunile nu se vor opri la acest atac”, a spus Hegseth la Fox News, refuzând să ofere detalii despre modul în care a fost distrusă nava. La rândul său, secretarul de stat Marco Rubio, aflat la Ciudad de México, a subliniat că astfel de lovituri „se vor repeta”. „Președintele Statelor Unite a decis să ducă un război împotriva organizațiilor narco-teroriste. Poate că se întâmplă chiar acum o altă operațiune”, a adăugat Rubio.
Administrația Trump vrea să limiteze perioada de ședere a studenților străini în Statele Unite
Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) a anunțat miercuri că va lansa o propunere de regulament prin care să se reducă perioada în care studenții străini pot rămâne să studieze în Statele Unite. Din 1978, deținătorii de vize F au avut dreptul să stea în State pe „durata statutului”, adică atâta timp cât sunt înregistrați ca studenți cu normă întreagă, relatează Politico. Noul proiect, care este programat să apară joi, ar permite șederea pentru perioada programului urmat, dar nu mai mult de patru ani. Oficialii DHS spun că această schimbare vizează un sistem în care studenții străini „au profitat de generozitatea SUA” și au devenit „studenți pentru totdeauna”. „Prea mult timp, administrațiile anterioare au permis studenților străini și altor deținători de vize să rămână în SUA practic pe termen nelimitat, ceea ce a reprezentat riscuri de siguranță, a costat sume necalificate de bani din partea contribuabililor și a dezavantajat cetățenii americani”, a transmis un purtător de cuvânt al DHS. Dacă va fi adoptată, măsura va cere ca studenții străini să treacă prin evaluări periodice realizate de DHS pentru a primi dreptul de a continua studiile în Statele Unite pe termen mai lung. Reprezentanții organizațiilor care susțin studenții internaționali spun că această regulă va crea multă nesiguranță în rândul studenților străini, care nu vor fi siguri dacă pot dispune de o perioada prea lungă de ședere în afară. „Studenții internaționali merită asigurarea că perioada lor de admitere în SUA se va conforma cerințelor programelor lor academice”, a declarat Miriam Feldblum, președinte și CEO al Alianței Președinților.
Declinul și căderea lui Elon Musk de la dreapta tătucului Trump: din figură revoluționară MAGA în personaj izolat și ignorat
A intrat în administrația Trump cu lanțul de drujbă în mână, promițând să reteze birocrația federală și să salveze 2.000 de miliarde de dolari din banii contribuabililor. S-a autointitulat reformatorul suprem, disruptorul Silicon Valley în inima Washingtonului, cu misiunea de a pune „guvernul leneș” pe steroizi tehnologici. Dar după doar patru luni, Elon Musk – liderul Tesla, SpaceX și X – a devenit simbolul unui eșec politic spectaculos, pierzând sprijinul agențiilor federale, respectul colegilor din administrație și, treptat, chiar și influența de care se bucura în cercul restrâns al președintelui Trump. Acum, Musk se retrage discret de pe scena guvernamentală, cu reputația zdruncinată și planurile sale ambițioase reduse la glume interne și eșecuri birocratice, scrie The Atlantic. Musk, co-președintele informal și reformatorul haotic Elon Musk a fost numit în funcția special creată de Trump în 2025: șef al noului „Department of Government Efficiency” – DOGE. Misiunea? Tăierea cheltuielilor, concedierea angajaților neperformanți, eliminarea risipei și „distrugerea virusului woke din interiorul guvernului federal”. Cu un ton populist, pălării DOGE și apariții teatrale, Musk a devenit rapid una dintre cele mai vizibile figuri din administrația republicană. Pentru o vreme, părea că are mână liberă. A descins prin agenții federale cu echipa sa de „DOGE bros”, cerând acces la date sensibile, restructurând departamente și lăsând în urma sa cutii de snacks-uri pe birourile angajaților. A forțat numiri controversate, precum cea a comisarului IRS, fără acordul Departamentului Trezoreriei. Și exact de acolo a început ruptura. Scandalul cu șeful Trezoreriei și pierderea sprijinului intern Într-un episod devenit viral în cercurile administrației, Musk a fost înjurat cu furie de Scott Bessent, secretarul Trezoreriei, chiar pe holurile Casei Albe. Motivul: Musk a impus un nume pentru conducerea IRS fără consultare, iar Bessent a considerat gestul o sfidare intolerabilă. A câștigat confruntarea – omul lui Musk a fost înlocuit după trei zile. Aceasta a fost prima fisură serioasă. Apoi au urmat tot mai multe: secretari de stat care refuzau să implementeze tăierile propuse de DOGE, proiecte blocate în instanță, eforturi de economisire care s-au prăbușit în fața realităților birocratice. Musk a recunoscut chiar el, într-o întâlnire cu presa: „Este foarte, foarte dificil. Este un mod sigur de a-ți face mai mulți dușmani decât prieteni.” De la glorie la ridicol: izolat, ignorat, ironizat Izolarea lui Musk s-a accentuat pe măsură ce miniștrii și liderii de agenții s-au plâns direct lui Trump că „inovațiile” DOGE creează haos. Într-o întâlnire tensionată, Musk a fost pus la zid de nume grele din administrație, inclusiv Marco Rubio, care l-a acuzat că i-a „dizolvat” USAID fără consultare. Sean Duffy, Doug Collins și alți lideri au refuzat directivele DOGE, considerându-le lipsite de realism. Cu toate acestea, Musk a continuat să se afișeze public. La o reuniune de Cabinet, a purtat două șepci – una DOGE și una „Gulf of America” – glumind că „poartă multe pălării”, o referință la multiplele sale roluri. Gluma a fost primită cu râsete, dar atmosfera devenise una de sarcasm, nu de admirație. Obstacole legale, conflicte de interese și haos în agenții DOGE a susținut că a economisit 170 de miliarde de dolari, dar majoritatea sumelor au fost revizuite în jos, iar instanțele au blocat multe dintre concedieri. Angajații concediați au fost în unele cazuri reangajați. La FAA, interferența lui Musk a generat haos printre controlorii de trafic deja copleșiți. Cel mai controversat moment a fost afirmația lui Musk că Social Security este „cel mai mare joc Ponzi din toate timpurile”, într-un podcast cu Joe Rogan. Declarația a stârnit un scandal public și a pus administrația Trump în poziție defensivă, mai ales că președintele promisese să nu atingă sistemul. Din umbră, spre ieșire: o influență care dispare Musk și-a anunțat recent retragerea treptată din activitatea guvernamentală. Inițial spunea că va petrece „una-două zile pe săptămână” în Washington, apoi a corectat: „O dată la două săptămâni”. Într-un interviu video la Forumul Economic din Qatar, a declarat chiar că „nu mai vede rostul de a cheltui bani pe politică”. DOGE va continua, afirmă Casa Albă, dar fără Musk ca motor. Unele persoane din echipa sa au fost preluate oficial în diferite departamente, însă retorica tăioasă și metodele de forță au lăsat un gust amar în rândul birocrației. După luni de haos, promisiuni de miliarde economisite și confruntări interne, Elon Musk a devenit, în esență, o piesă de decor în administrația pe care voia să o transforme. A venit cu idei din Silicon Valley și s-a lovit de realitatea dură a Washingtonului. Unul dintre consilierii lui Trump a rezumat sec: „N-a înțeles că nu mai e în compania lui, unde poate face ce vrea.”
Administrația Trump a redus finanțarea cercetării asupra autismului
De la începutul anului 2025, Institutul Național de Sănătate al Statelor Unite a redus finanțarea acordată cercetărilor legate de autism cu aproximativ 31 de milioane de dolari. Anularea mai multor programe de acest fel se aliniază politicii lui Donald Trump referitoare la eliminarea programelor DEI (Divesitate, Echitate, Incluziune) și a „ideologiei de gen”, potrivit analizei publicate vineri de Reuters. Secretarul pentru Sănătate, Robert F. Kennedy Jr., a promis să considere creșterea ratei autismului în Statele Unite drept o prioritate principală a administrației Trump. În aprilie, oficialul a promis 50 de milioane de dolari pentru a sprijini identificarea cauzelor de mediu ale autismului, fonduri ce urmau să fie acordate sub formă de granturi de către Institutul Național de Sănătate (NIH). Totuși, în primele patru luni ale anului 2025, finanțarea pentru cercetările legate de autism a fost redusă cu aproximativ 31 de milioane de dolari, potrivit analiștilor Reuters. O parte din programe au fost anulate pentru a respecta ordinele executive ale lui Trump Un purtător de cuvânt al Departamentului american pentru Sănătate și Servicii Umane a declarat că unele programe au fost anulate din cauza ordinelor executive ale președintelui Trump privind diversitatea, echitatea și incluziunea (DEI) sau pentru promovarea „ideologiei de gen”, confirmând că reducerile se aliniază politicii lui Donald Trump. NIH a anulat unele proiecte pentru că implicau populații diverse, analizau diferențe de gen sau erau desfășurate în universități de cercetare aflate sub supravegherea administrației Trump. În alte cazuri, finanțarea a fost suspendată fără explicații clare sau fondurile pentru proiecte noi nu au fost aprobate. Printre granturile eliminate sau nefinanțate, se numără un proiect privind legătura dintre genetică, sănătatea mintală și diversitatea de gen la persoane non-autiste și autiste, un program pentru dezvoltarea de intervenții dedicate sănătății adulților autiști și o cercetare asupra riscului de autism la copiii femeilor care au suferit abuzuri în copilărie, în total sumele reduse depășind un milion de dolari. Reținerea finanțării federale pentru universități de top precum Harvard și Columbia, care primesc sprijin de la NIH, riscă să afecteze cercetările privind autismul, încetinind identificarea cauzelor și dezvoltarea unor terapii eficiente. „O astfel de scădere ar submina grav progresul în domeniu”, potrivit declarațiilor dr. Josh Gordon, fost oficial NIH.